1,815 matches
-
coloanei vertebrale; 3. Număr: unice și multiple; 4. Profunzime: plăgi superficiale și profunde. Profunzimea plăgii se stabilește odată cu examenul chirurgical. La membre, plăgile profunde sunt subaponevrotice și transfixiante când prezintă un orificiu de intrare și altul de ieșire (plăgi împușcate, înțepate). La nivelul cavităților naturale (craniană, pleurală, abdominală, pericardică, articulară) în funcție de profunzime, plaga poate interesa sau nu, seroasa parietală. Din acest punct de vedere, plăgile se clasifică în: nepenetrante și penetrante. Cele penetrante pot fi: simple (fără leziuni viscerale ) sau grave
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
excizii precoce până în țesuturi sănătoase. Ceea ce caracterizează în general plăgile înțepate, sunt fenomenele clinice locale reduse ce determină deseori bolnavii să se prezinte cu o complicație septică fără să-și fi dat seama când și în ce împrejurări s-au înțepat. 3. Plăgile contuze sunt produse de obiecte cu suprafață plană, plăci metalice sau lemnoase, aparate de ștanțat, roți dințate, cărămizi etc. Sunt grave deoarece țesuturile pot fi strivite la distanță mare de plaga propriu-zisă, determinând hematoame difuze, rupturi musculare, tendinoase
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
filosof... pe care îl cunosc... ar trebui să fie cel mai fericit om de pe pământ! ce tot ai? cele mai frumoase flori trăiesc printre spini și e foarte greu până le culegi, ca să nu mai zic că te mai și înțepi!!... dar, în final, merită efortul... ție îți place să spui lucrurilor pe nume, ești făcută pentru asta, eu nu mă descurc atât de bine... indiferent ce fac, mintea zboară la tine, inima n-o mai am demult și..., fiecare centimetru
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
ca să piară?! Păi, pierde-i numai pe cei răi Doamne, căci s au înmulțit și fac atâtea rele. Deodată, Sfântul Petru călcând într-un mușuroi de furnici, începu să dea cu mâinile de sus până jos, omorând furnicile care-l înțepau. Ce faci Petre, zise Domnul? Omor furnicile, Doamne, căci mă ciupesc. Mare păcat faci cu ele Petre! De ce nu le omori decât pe cele care te înțeapă. Celelalte vezi bine că sunt nevinovate! Și Sfântul Petru a înțeles atunci taina
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
începu să dea cu mâinile de sus până jos, omorând furnicile care-l înțepau. Ce faci Petre, zise Domnul? Omor furnicile, Doamne, căci mă ciupesc. Mare păcat faci cu ele Petre! De ce nu le omori decât pe cele care te înțeapă. Celelalte vezi bine că sunt nevinovate! Și Sfântul Petru a înțeles atunci taina vieții oamenilor, care nu e departe de cea a furnicilor. Iată de ce nu pierde Dumnezeu lumea: pentru că mai sunt oameni buni! 119. Urmele lui Dumnezeu pe nisip
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
se scot, se lasă să se răcească și apoi se dau de două Se lasă la scurs apoi se umple cu pastă de ficat apă în care au fiert apoi lebărul se păstrează la Intestinele se leaga la capete, se înțeapă cu acul în câteva locuri și se pun la fiert la foc mic timp de 40 minute. Se lasă să se înrăcească rece. Ingrediente pentru 10 porții: 2 Kg carne de porc potrivit de grasă 1 căpățina de usturoi 10
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
Se umplu matele cu mâna sau cu mașina de tocat prevăzută cu pâlnie pentru umplut rămânând circa cinci centimetri la ambele capete ale matului pentru a putea fi legată. Carnații trebuie să fie lungi de circa 60 centimetri. Ei se înțeapă ușor pentru a se elimină aerul să nu plesnească la prăjit. consum Carnații se lasă la zvântat la aer timp de câteva ore, se a prăjit sau afumat după ce au stat la zvântat. Mod de preparare: : 2 macra de la gât
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
de aproape, ca și când ar fi fost la marginea Amarei...Dintr-o vatră de jăratec în care mâini puternice parcă zvârleau mereu hrană nouă focului, limbile de flăcări țâșneau, se zvârcoleau, se împleteau 99 neîncetat ca niște șerpi apocaliptici, lingeau și înțepau poalele cerului zugrăvind răni în toate culorile, ștergându-le pe toate cu imense șomoioage de fum și lăsând pentru fiecare câteva clipe numai câte o zdreanță purpurie zvăpăiată, care fâlfâia ca un amenințător steag roșu... În luminile biruitoare ale focului
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
a chema în ajutor o vrăjitoare. Aceasta îi dă un măr pentru a rămâne împărăteasa gravidă [Iuda Nevăzută, Oprișan, II]. În Povestea lui Valache [Furtună] se obțin o sută de copii, nu unul, grație vrăjilor prin care un măr este înțepat de tot atâtea ori. Împăratul din Fata născută din piatră [Oprișan, II] își dorea însă atât de mult să aibă un urmaș de sânge, încât acceptă "mărul de aur" oferit de "un cetățean", care îl avertizase că numai împărăteasa trebuie să
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
zmeu; "fata moare." [Bârlea, I]. Tot despre încălcarea unei interdicții este vorba și în basmul Frumoasa din Pădurea adormită [Charles Perrault]. La botezul prințesei, părinții fetei au uitat să invite o zână bătrână, care-i prezice prințesei că-și va înțepa mâna într-un fus și va muri. Blestemul a fost îndulcit de o zână bună, care-i menește că nu va muri, doar va dormi un somn greu de o sută de ani, din care o va trezi fiul unui
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
se adaugă cele cinci gălbenușuri, se amestecă, aluatul începe să fie foarte lipicios și se începe să se adauge câte puțin din restul de făină până se obține un aluat care se poate modela. Se întinde în tavă direct, se înțeapă cu furculița, se pune gem, amestecat cu nucă măcinată. Deasupra se întind albușurile bătute spumă tare. Peste albușuri se presară puțină nucă măcinată. Se pune la cuptor pentru 25-30 minute, la temperatura medie. Cataif (prăjitură turcească) INGREDIENTE (pentru 6 porții
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
ne forma o opinie asupra semenilor noștri. Trăsăturile lingvistice (fie ele topolectice sau sociolectice) funcționează ca niște marcatori identitari și sunt supuse unor aprecieri diverse: cutare „accent” este perceput ca fiind greoi sau lipsit de eleganță, iar altul este considerat „Înțepat”; cutare pronunție irită, În vreme ce alta este un semn de complicitate. Aceste reprezentări generează atitudini, studiate intens În Canada Începând cu anii ’60 (vezi tehnica locutorului mascat, În special la Lambert et alii, 1960); teoria identității sociale elaborată de Tajfel (vezi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sarcina salvării supranaturale și supratemporale a umanității, Israelul este drojdia care face lumea să dospească aici, în istorie, în așteptarea mântuirii. Israelul este nu doar din lume, ci în miezul cel mai adânc al lumii, s-o irite, s-o înțepe și s-o motiveze, continuă Maritain. El învață lumea să fie nemulțumită și neliniștită atât timp cât nu-l are pe Dumnezeu, atât timp cât nu-i dreptate pe lume. Speranța sa nezdruncinată stimulează forțele vii ale istoriei 30. În același spirit se situa
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Huși, Theodor Codreanu, n-a avut decât de câștigat: Fragmentele lui Lamparia reprezintă o reușită de excepție. "Bucovina literară", nr. 11-12, noiembrie-decembrie 2002 Simion BOGDĂNESCU Așchii de spirit Un aforism se impune spiritului nostru ca un sever diamant. Ni-l înțeapă, ni-l străpunge, ni-l orbește din orice latură și din orice unghi l-am privi. Un aforism veritabil nu mai îngăduie nici o altă idee pe lângă el, nici o explicație superfluă, ca și poemul pur, care se susține prin sine însuși
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
adunătură, strînge picioarele, tu nimerești la punguța cu nimicuri, ia uite vînzătorul, de dimineață a pornit! examinezi setul de ace de cusut, dacă le uită aici, acele, le împărțim între noi! Doamne ferește, dar ce să fac cu ele, să mă înțepe pe lumea cealaltă! aiștia-s toți muți, vai de capul lor, vînzătorii aiștia! fata vine și își recuperează marfa, Ruginoasa, bănuiesc că stă să aștepte acceleratul, odată a stat aici o oră și pe la noi pîrpălește! dar ce vrei, să stea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
norii și radiezi de fericire, iar experiența ia amploare, făcând ca lucrurile să fie mai clare(dorințe realizabile și modul sigur de îndeplinire a lor). Uneori, este bine să mergem desculț prin urzici pentru a afla că acestea într-adevar înțeapă. -BÂRFAExistă persoane care-și hrănesc frustrările denigrând (bârfind) alți oameni. Însă, o femeie înțeleaptă va ști că i se pune la încercare integritatea când va fi atacată de frustrați, și nu va da curs bârfelor, deoarece știe că acestea nu
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
care sting flacara iubirii: 1)Uiți să te epilezi. Consideri că te iubește așa cum ești. Da, “te iubește” așa cum ești, dar acest aspect nu îi convine, chiar dacă nu ți-o spune pentru a nu te supăra ( ariciul, chiar dacă nu vrea, înțeapă dacă îl atingi); 2)Te speli pe cap o dată pe săptămână. Noaptea, va prefera să doarmă cu spatele la tine, decât să îți simtă mirosul îmbâcsit al părului. 3) Chiar dacă te simți comodă în pijamaua tarcată a bunicii, renunță la ea! Nu
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
educați” de consoartă. Ceilalți chiar dacă fac diferența, nu acceptă să renunțe la statutul de “cap de familie”, la comoditate, la trândăveală, și la persecuția psihică a femeii, deoarece aici se ajunge în final. Există femei care cad în capcana soțului înțepat de “albina mândriei”, care și-a lăsat veninul, ce va fi folosit spre stupoarea lor, cu mândrie de acesta. Tu îi simți mojicia, sufletul de piatră și unde se ajunge în final, la multă suferință și speranță în zadar din partea
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
mai rare și mai frumoase. Am rămas impresionat de cunoștințele profesorului Constantineanu. Echipa de cercetare era destul de mare: Constantin Pisică, Victor Ciochia, Elena Gavrilescu, Ionel Petcu, Raoul Constantineanu fiul profesorului, eu și alții. Toată ziua colectam insecte, iar seara le înțepam cu ace entomologice și le puneam în colecții. Și în timpul zilei, dar mai ales seara, făceam schimb de impresii și de insecte și ne etalam capturile. Erau momente de adevărată educație științifică. Atâtea lucruri noi aflam, atât de multe comentarii
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
ai să poți? Baba poate orice. Te scapă de orice necaz și îți aduce numai bucurii. Pînă la urmă omul se destăinuiește și sugerează boleșnițe sau o incompatibilitate măcar pentru unul din fața sa pe listă. Colentina a înțeles și a înțepat o găină, o păpușă, a privit globul de sticlă și a văzut în viitor. Unul va părăsi locul lu' matale, dar este unul roșcovan, cu mustață care nu prea vrea... Șeful, ghicește repede Donose. Ăsta nu prea ar vrea, trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
au fost motiv pentru a curma vieți, pentru a produce durere și suferință sufletească. De unde ați luat-o? mă ia gura pe dinainte. Luat-o? Glumiți. Am cumpărat-o. Bogătanii crăpau de foame, le dădeau pe nimic. Adică chilipir... mai înțep eu. Chilipir? Asta i-a scăpat de la moarte. Piesa asta a salvat trei vieți. Soția și cei doi copii, că el a murit la Canal. Mă cutremur. Omulețul ăsta chiar crede că i se cuvin de drept odoarele astea, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Munții Negoiu sînt semeți foarte cu cei 2535 m și supărați tare că vîrful Moldoveanu cu cei 2544 m s-a buricat cu 9m mai spre cer, suflîndu-i locul unu, adică medalia de aur. Mai sînt și alte vîrfuri care înțeapă cerul cu doar cîțiva metri mai jos ca Modoveanu, dar s-au resemnat și s-au apucat să îmbie turiștii. Oameni din toată țara își iau inima în dinți și pornesc cu emoție și curaj să bată potecile care duc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mă uit la ceas. Bătrîna Ladă pocnește voinicește și, mai ales, scoate fum. Un arc mai îndărătnic nu-i mulțumit că-l turtesc și se încăpățînează să iasă afară cu mine cu tot. Mă mut mai lateral și ceva mă înțeapă îngrozitor. S-or fi rupt pantalonii?! Alții n-am la serviciu! Pipăi cu mîna și un buric de deget atinge pielea. Este clar, între buricul degetului și pielea din locul ăla nu mai am pantalon. Mintea lucrează febril. Telefonez acasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
te-ndulcești ca mierea, Și ca izvorul vacii, și al oii, Să ieși din osu în carne. Și din carne-n piele Și din piele cu mătura te-oi mătura, Și -n râu te oi arunca, Cu cuțitu te-oi înțepa și-n pământ te-oi băga. Nu în oase, păcătoase, (numele) să rămână curat luminatu, Ca de Dumnezeu lăsatu. Acest descântec se rostește de nouă ori pe șase smochine, din care una se pune pe bubă, una o mănâncă bolnavul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Ptiu ! Ptiu ! Ptiu ! Se repetă formula magică, până ce baba e convinsă că a rezolvat problema. De năjic. Fugi năjice de aice, Că te-ajunge suflare, de fată mare ! Ptiu ! Ptiu ! Ptiu ! Ieși năjice, ieși spurcate ! Nu coace, nu răscoace, Nu-nțepa, nu-njunghia, Nu-mpunge, nu străpunge, Nu-negri, nu-nvineți, Nu-nverzi, nu roși, Nu-ngălbeni, nu alghi, Nu trăzni, nu pocni ! Cu săcurea te-oi tăia Și în foc te-oi arunca ! Ptiu ! Ptiu ! Ptiu ! Și în acest caz formula
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]