3,105 matches
-
au. Tatei îi stătea bine cu părul cărunt. La tâmple îl lăsa să crească mai lung, iar sus își făcea o cărare, întotdeauna pe stânga. În rest, pe corp tata avea păr negru. Pe brațe îi creștea de la cot până la încheietura mâinii, apoi și pe dosul palmei. Uneori îi luam mâna și o puneam lângă a mea. „Deci aici o să-mi crească păr, și aici, și aici.” Pentru că nu vedeam nici un fir, aduceam lupa și mă uitam. Degeaba, nimic. Pielea mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
ridici, el își îndoia genunchii, depărta de corp mâna dreaptă, își înțepenea brațul și umărul, te privea fix în ochi și spunea: „Ia întinde obrazul, băiețaș”. Apoi țintea cu un calm netulburat și, când auzeai pleosc, mișcarea pornise doar din încheietura mânii. Era apoi doamna, profesoara de istorie, care de două ori pe săptămână își dădea osteneala să ne convingă de faptul că istoria e ceva măreț. Avea multă răbdare și ne răspundea cu plăcere, oricând vreunul din noi dorea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
bătuse numai în cap, motiv pentru care nu putea ține minte decât jumătate din formulele matematice. Când Pintea, care preda matematica, l-a întrebat care jumătate anume, el a spus: „Cea mai bună”. Lui Pintea i-a țâșnit mâna din încheietură. Altădată, la ora de istorie, a declarat că tatăl lui era un alcoolic învederat și vânduse toate cărțile pe rachiu, așa că el n-avusese cum să-și învețe lecția. „Când se întâlnesc, adulții își întind mâna. Gestul vrea să însemne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
mult timp, apoi în sufragerie s-a stins lumina și tata a venit la culcare. DESPĂRȚIREA Bunica a ieșit din bucătărie. Când a dat cu ochii de mine, s-a apropiat întinzând amândouă brațele. Purta ochelari cu lentile groase, avea încheieturile degetelor umflate ca niște noduri și toată pielea acoperită de zbârcituri. Fața ei strălucea de zâmbet. Pe când mă îmbrățișa, eu am furișat o privire spre ceasul micuț pe care bunicul i-l adusese din călătoria lui în Elveția, în anii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
În serviciul meu. Tăcerea resemnată a coasei confirma că așa era. Atunci ne-am Înțeles, conchise moartea, voi dedica această zi scrierii scrisorilor, socotesc că vor fi vreo două mii cinci sute, Închipuiește-ți, sunt sigură că voi ajunge la sfârșit cu Încheietura mâinii desfăcută, ți le las aranjate pe masă, În teancuri separate, de la stânga la dreapta, să nu greșești, de la stânga la dreapta, uită-te bine, de aici până aici, mi-ai face o altă Încurcătură dată naibii dacă oamenii nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
să răsară, acum plicurile sunt din acelea numite autocolante, li se Îndepărtează fâșiuța de hârtie, și gata, dintre multele Întrebuințări pe care le avea limba, se poate spune că aceasta a trecut În istorie. Moartea nu ajunse la sfârșit cu Încheietura mâinii desfăcută de atâta efort numai pentru că, În realitate, desfăcută o are dintotdeauna. Sunt moduri de a vorbi care ni se lipesc de limbaj, continuăm să le folosim chiar după ce au deviat mult de la sensul original, și nu ne dăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
ni se lipesc de limbaj, continuăm să le folosim chiar după ce au deviat mult de la sensul original, și nu ne dăm seama că, de exemplu, În cazul acestei morți ale noastre, care dintotdeauna umblă pe aici sub formă de schelet, Încheietura mâinii Îi este desfăcută din naștere, ajunge să ne uităm la radiografie. Gestul de expediere făcu să dispară În hiperspațiu cele două sute optzeci și ceva de plicuri de azi, Întrucât numai de mâine avea să Înceapă coasa să Îndeplinească funcția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
el se uită spre mine ca și când și-ar cere scuze, totul mă doare, chiar și membrele pe care nu le simt mă dor, dar ei nu par a fi încurcați de acest paradox, îi întind mâinile și îl apucă de încheietură, îi fixează în jurul brațului aparatul de tensiune, ascultând cu atenție jeturile ritmice de aer, țâșnind de parcă ar fugi să-și salveze viața, după care îl anunță, trebuie să vă facem un control mai amănunțit, așa că vă ducem la camera de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
privind o clipă pe fereastră, clopoțeii agățați în părul ei ne acompaniază pașii făcuți cu mare efort, ne oprim între etaje pentru a ne odihni, picioarele aproape că i s-au îndoit sub propria greutate cu un trosnet ascuțit al încheieturilor, iată că ușa apartamentului nostru se deschide, un balon albastru atârnă de ea, Noga ne iese în întâmpinare cu un balon oranj în mână, o surprinseserăm în timpul pregătirilor pentru un bun-venit festiv, și din pricina mirării dă drumul balonului, care este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
salon și zdruncin coșul până când o guriță roșie se deschide, iar o voce ascuțită începe să țipe dinăuntrul său, atunci mă grăbesc spre cameră și deschid ușa, fără să bat, o văd șezând pe marginea patului cu degetele încercuite pe încheietura lui, iar el stă drept, cu picioarele încrucișate, brațele îi sunt acoperite de ace, parcă s-ar fi transformat într-un arici, iar pe creștet, în vârtejul din mijlocul căruia pornește părul, îi ardea un bețișor aromat, ca o rază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
sau dimineața devreme? Și ea spune, chiar la răsărit, atunci energiile sunt cele mai puternice în canalul central al trupului. La ce oră va fi asta, întreb eu, dar ea ridică din umeri serioasă, nu am idee, apoi își pipăie încheietura subțire a mâinii, de parcă încă nu s-ar fi inventat ceasul, pur și simplu simt răsăritul soarelui, iar eu o ascult rușinată, deodată mă transformasem într-o reprezentantă a progresului vulgar, căreia natura îi stârnește frică și neliniște. Te va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
bolnavă, nici măcar nu întreabă de el și nici eu nu mă grăbesc să îl trezesc, mă așez în fața ei și îi dau voie să mă atingă cu degetele sale lungi și negricioase, căutând o comoară pe sub pielea mea, insistând asupra încheieturilor mele, fiecare pe rând, apoi amândouă odată, își încrucișează mâinile, inversând stânga cu dreapta, după care îmi atinge locul din spatele pavilioanelor urechilor, apasă, apoi slăbește strânsoarea. Ce faci, întreb eu, iar ea îmi explică serioasă, îți ascult pulsul, sângele gonește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
pierd astăzi, spuse Kizuki cu un zâmbet satisfăcut. El a murit în noaptea aceea, în garaj. A tras un furtun de cauciuc de la țeava de eșapament a mașinii lui, N-360, l-a b\gat pe geam, a astupat toate încheieturile cu bandă adezivă și a turat motorul. Nu am nici cea mai vagă idee în câte ore și-a dat sufletul. Părinții lui plecaseră în vizită la o rudă bolnavă, iar când s-au întors și au deschis garajul, el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
pe caldarâm, lumea se dădea la o parte din calea mea, crezând, probabil, că mă bătusem. Nu pot să spun că mă durea, dar sângele nu se mai oprea. Doctorul a îndepărtat, câtuși de puțin impresionat, prosoapele, mi-a legat încheietura cu un garou ca să oprească sângele, mi-a dezinfectat rana și a cusut-o. Mi-a spus apoi să vin la control a doua zi. Când m-am întors la magazin, proprietarul m-a trimis acasă, asigurându-mă că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
în folosință comună. Am privit-o mai atent pe Reiko pentru că ea îmi atrăsese atenția. Am constatat că era cam de aceeași statură cu Naoko. Avusesem impresia că Reiko este mai slabă decât Naoko, probabil din pricina formei feței și a încheieturilor subțiri ale mâinilor. Dar, uitându-mă bine la ea acum, am văzut că este surprinzător de solidă. — Și pantalonii și jacheta au fost ale ei. Toate au fost ale lui Naoko. Te deranjează că mă vezi îmbrăcată cu lucrurile lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
acum. Da’ nu contează, prietene. Tot o să te bucuri să mă mai vezi. Acum, că avea bani, s-a Îndepărtat mult mai repede, da-ți zic, era un chin chiar și să-l privești mergînd. Mergea ca și cum ar fi avut Încheieturile strîmbate. M-am dus pînĂ la Perla, să mă văd cu agentu’ să-mi dea actele, și i-am făcut cinste. Apoi am mîncat și pe urmă a apărut Frankie: — Un tip dat asta pentru tine, mi-a spus și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Da, domnule. L-am urmărit pînĂ a ajuns Înapoi la timonă. — În regulă, domnule Sing. Acum să vedem restul banilor. Și-a băgat mîna-n buzunar și mi-a Întins banii. M-am Întins și eu și l-am apucat de Încheietura mîinii În care ținea banii și, cum el s-a prăvĂlit spre pupă, l-am apucat de gît cu cealaltă mînĂ. Am simțit cum pornește vasul icnind și eram tare ocupat cu domnul Sing, dar În același timp mă uitam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
bani, doar că-s prea multe ca-laa-ca-ti-țe. — Te Încurcau? — Nu-ș ce să zic. Prima dată cînd mă duc În port la Magallanes văd ca-laa-ca-ti-ță. El este stat În picioare, așa. John Își Înfipse buricele degetelor În masă și-și ridică Încheieturile mîinilor, săltîndu-și În același timp umerii și sprîncenele. — E stat În picioare mai Înalt ca mine și se uită În ochi la mine. Eu tras de coardă să mă ridice. — CÎt era de mare, John? Nu pot să zic sigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
cînd am văzut doi soldați și două fete ridicîndu-se ca să plece. Haide s-o prindem. Ne-am așezat la masa asta din mijlocul Încăperii și mă uitam la el În timp ce Își ridica paharul la gură. MÎinile Îi erau unsuroase și Încheieturile degetelor mari erau amîndouă negre ca pulberea aruncată de reculul mitralierei. MÎna În care ținea paharul Îi tremura. — Uite-te și tu la astea, și Își Întinse și cealaltă mînĂ, care tremura și ea. Două asemenea, spuse cu aceeași intonație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
ceașca de cafea și cînd o luă În mînĂ, micuțul trase și segentul o vărsă. FĂră să-l privească pe micuț, segentul Își smulse brusc brațul și cătușele de oțel Îl traseră pe micuț de mînĂ În așa fel, Încît Încheietura sergentului Îl lovi peste față. — Jegosu’ dracu’, spuse micuțul. Își sugea buza crăpată. — Cui i-ai zis așa? — Nu ție, nu cît sîntem legați așa. Sigur că nu ție. Sergentul Își băgĂ mîna sub masă și-l privi atent pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
ascuțimea lamei și simplitatea acțiunii. Și acum, o chestie și mai grozavă decît astea - siguranță-n folosire. A luat briciul cu mîna dreaptă, l-a Întors ușor și lama s-a deschis și apoi a căzut cu muchia sprijinită pe Încheieturile pumnului. Mi-a arătat mîna - strîngea mînerul briciului În pumn, lama era deschisă peste Încheieturi și ținută cu degetul mare și cu arătĂtorul. Lama era bine fixată, pe tot pumnul, cu partea ascuțită-n exterior. — Ai fost atent? Și acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
-n folosire. A luat briciul cu mîna dreaptă, l-a Întors ușor și lama s-a deschis și apoi a căzut cu muchia sprijinită pe Încheieturile pumnului. Mi-a arătat mîna - strîngea mînerul briciului În pumn, lama era deschisă peste Încheieturi și ținută cu degetul mare și cu arătĂtorul. Lama era bine fixată, pe tot pumnul, cu partea ascuțită-n exterior. — Ai fost atent? Și acum să trecem la Îndemînarea necesară. Se ridică și lovi În aer de cîteva ori cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
mi se umflă de dorința de a-i scoate cămașa și a-i atinge umerii goi, de a-i simți mușchii, de a-mi îngropa fața în pielea lui, de a-i săruta arterele pulsânde de la gât. Jake îmi sărută încheieturile mâinilor, ridicându-mi mânecile până aproape de umeri. Îmi retrag o mână. El ridică privirea îngrijorat, dar eu întind palma și îmi strecor degetele în părul lui. Ne înfiorăm amândoi, ca electrocutați, ca și cum mâna mea a închis circuitul; mâna mea e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
avut ca „partener“ un adult. S-ar putea să vi se pară mai greu acum. Mă pune să stau în fața lui Finn, cu picioarele pe coapse. Îmi dau seama imediat ce o să facem, iau picioarele lui Finn și le fixez pe încheietura șoldului, puțin desfăcute. Din fericire, pentru un bărbat, are picioarele destul de curate și nu miros urât. Sunt mai recunoscătoare decât pot spune. Destul de ciudat, în vreme ce eu nu sunt deloc jenată de contactul fizic - trebuie să spun că la mai multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Chiftea. Imediat alunița s-a retras 2 cm jumate. Ba chiar un neg bejuliu cu 3 fire groase mi-a dispărut de lângă nara dreaptă. Mi-am julit genunchiul. A curs sânge și a durut îngrozitor. Mai am de lucru la încheieturi... Nu sunt de neglijat unele avantaje în cazul în care pielea mea va căptuși interiorul unei săli de concerte (să dea Domnul să mai trăiesc atât cât trebuie ca s-o întind suficient). Decorațiunile murale se vor modifica fără-ncetare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]