1,613 matches
-
un altoi/ al umbrei/ pe o limbă de clopot./ Capul meu: un templu/ care-și numără/ nesfârșitele altare". Ca întotdeauna, autorul nu își refuză comunicarea poetică pedantă, încărcată de lexeme de o mare densitate simbolică: cuvintele poartă pe creștet "marama încinsă a/ purificării", ființa "pustie" a femeii adorate este încinsă, "la marginile orei", cu insomnii și "corole de spini magici" și, în general, toate "iubitele sunt turnuri de mănăstiri", poetul este dăruit de bătrânul, credinciosul corb cu "semințele mătăsoase ale/ transcendenței
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
vocabulele, mai ales verbele și substantivele, preiau prerogativele puterii, se instaurează autarhic într-un sine poetic aproape isihastru, asupra căruia are devastatoare consecințe: "vorbele ce dau buzna spre mine/ zguduie geamurile ca o toacă/ nesiguranța a ajuns ca un plumb încins/ care vine din toate părțile deodată/ și parcă înaintez/ printr-o mare excesiv de sărată/ spre rugul aprins" (Prin hăurile foii). Întreg volumul denotă această suferință a scriiturii, procesul (auto)recluziunii forțate într-un spațiu al durerii, al cuvântului-durere, mai exact
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de o aureolă de grevist al foamei, contribuie și ea la accentuarea atmosferei de nobilă sfidare a realității. Ianuarie 1960 Și-atunci m-am aruncat în apa neștiută, fără a fi învățat să înot și cu ochii închiși; în cuptorul încins. Crezând numai pe jumătate ori pe sfert ori și mai puțin, aproape deloc, dar atât de nenorocit, încât, nenorocirea însăși substituindu-se credinței, m-am încredințat. Fără de rușine. Nu mi-a fost rușine să mă rog. Poate că de aceea
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
biserica satului). Este vorba despre un sat de munte în care tradiționalul și modernul conviețuiesc și alternează în cele mai neașteptate chipuri. Secvența nr. 2 00.49-00.52 Cadrul de bază cuprinde câteva imagini ale focului, mai precis ale cărbunilor încinși care, într-un fel, vin să sugereze scopul pentru care suntem în acel loc: cercetarea divinației în cositor. Imaginea focului readuce în prim-plan simbolismul acestei stihii, adesea asemănată puterii divine. El este imagine a divinității prin excelență. Aparținând sferei
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
până la brâu și numai cu mâinile la spate. Imaginea acestui ritual ne readuce în prim-plan fierarul-magician, stăpân al focului și al stihiilor naturii. Astfel de reprezentări le întâlnim în diverse spații culturale: la șamanii și vrăjitorii care "înghit cărbuni încinși, prind cu mâna fierul înroșit, calcă pe foc" (Mircea Eliade, Făurari și alchimiști, ed. cit., p. 80) Astfel de practici și reprezentări indică, în cele din urmă, faptul că încă de la început un obiect este învestit cu o anumită putere
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
început ca două entități simbolice opuse: maturitate și copilărie. În final, copilul se apropie de condiția adultului cu ajutorul ritualului al cărui martor a fost. Drama morală e anticipată de un mediu uscat. Soluția apare ca un curent fluid, necesar atmosferei încinse sugerată de cuvinte ca: „secetă”, „sete”, „s-a topit”, „fierbinte” etc. Legătura cu vietatea care va muri se face prin sete: „Mă simt legat prin sete de vietatea care va muri.” Compasiunea, remușcarea sunt simbolizate fluid prin plâns. Poemul evocă
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
început ca două entități simbolice opuse: maturitate și copilărie. În final copilul se apropie de condiția adultului cu ajutorul ritualului al cărui martor a fost. Drama morală e anticipată de un mediu uscat. Soluția apare ca un curent fluid, necesar atmosferei încinse sugerată de cuvinte ca: „secetă”, „sete”, „s-a topit”, „fierbinte” etc. Legătura cu vietatea care va muri se face prin sete: „Mă simt legat prin sete de vietatea care va muri.” Compasiunea, remușcarea sunt simbolizate fluid prin plâns. Poemul evocă
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
lege Rayleigh-Jeans, numită astfel după fizicienii Lord Rayleigh și Sir James Jeans, a fost destul de eficientă. A făcut treabă bună când s-a pus problema determinării radiațiilor luminoase de mică putere și mare lungime de undă emise de un corp încins. Însă pentru puteri mari de emisie, ecuația a dat greș. Legea Rayleigh-Jeans susținea că un corp emite din ce în ce mai multă lumină pe măsură ce lungimea de undă a radiației scade (energia degajată de el fiind, de aceea, tot mai ridicată.) În consecință, atunci când
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
slănină. Se adaugă trei roșii tăiate nufăr și umplute cu vinete coapte, tocate și frecate cu ulei și usturoi. Se fac bulete din cartofi și cașcaval, apoi un ou, făină, după care sunt făcute biluțe care se prăjesc în ulei încins. Se adaugă salată verde pentru decor, șuncă presată, mușchi filé și rondele din salam uscat și câteva triunghiuri de brânză telemea. RULADĂ APERITIV 500 ml lapte, 100 g unt sau margarină, o linguriță de sare, 150 g făină, 5 ouă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
turnăm în forme diferite. CROCHETE DE CAȘCAVAL 300 g cașcaval, 2 ouă, o linguriță rasă de bicarbonat, 1-2 lingurițe de făină albă sau cât este nevoie pentru a fi ca o perișoară, se fac biluțe care se coc în ulei încins, apoi se servesc ca și garnitură la gustări. PASTĂ DIN URDĂ DULCE 300 g urdă, 150 g unt, sare, piper, o legătură de mărar tocat mărunt Se amestecă bine și se bate cu mixerul timp de 5 minute. Cu această
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
CAȘCAVAL (2) 5 ouă, 5 linguri de făină, sare, piper, 200 g cașcaval Se bat ouăle spumă cu sare și piper, apoi se adaugă făina. Se așează în tavă tapetată cu ulei și făină, după care se pune în cuptorul încins. După ce s-a copt, se răstoarnă pe o tavă și se adaugă deasupra cașcavalul ras, apoi se rulează și se servește caldă. SANDVISURI CU BRANZA DE VACI SI DE OI 10 felii de cruton, 50 g unt, 100 g brânză
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
cu unt și punem jumătate din mămăligă. Peste mămăligă punem costița și cârnațul, peste cârnaț punem ouăle făcute ochiuri, presărăm jumătate din brânză, peste brânză punem cealaltă jumătate din mămăligă. Peste mămăligă presărăm restul de brânză, dăm cratița la cuptorul încins timp de 20 de minute. Se servește cu lapte acru de casă sau iaurt de la magazin. 1.4 PREPARATE DIN CIUPERCI BUDINCĂ DE CIUPERCI 1 kg ciuperci curățate, 2 dovleci tăiați cubulețe și 2 legături de ceapă verde. Se toacă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
Amestecăm adăugând piper, delicat, sare, după gust. Umplem clătitele și le facem pachețele pe care le punem într-un vas tapetat cu unt. Punem un rând, apoi ungem cu umplutură, din nou un rând, iarăși umplutură și dăm la cuptorul încins timp de 45 - 50 de minute. Scoatem din cuptor și punem deasupra 200 gr. de smântână, 200 gr. de cașcaval ras și o legătură de mărar tocat fin. Se servesc cu sos tomat făcut din 200 ml de vin alb
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
făină, 1 kg. de ciuperci tocate cu cuțitul, 200 ml de ulei. Se face o compoziție ca de clătite în care punem ciupercile tocate, sare, piper, după gust. Amestecăm bine apoi cu o lingură. Punem porții în tigaia cu ulei încins și prăjim pe ambele părți. PIFTELUȚE DIN CIUPERCI CU SOIA 200 gr. de soia înmuiată, 1 kg. de ciuperci fierte și tocate prin mașină, două cepe tocate fin și călite în ulei, 200 gr. de franzelă înmuiată, cinci căței de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
mărar tocat, sare, piper, delicat, după gust, patru linguri de făină de grâu. Se amestecă toate la un loc, se modelează pifteluțe care se dau prin făină de grâu amestecată cu două linguri de pesmet și se prăjesc în ulei încins. Aceste pifteluțe se servesc cu sos de tomate și garnitură de orez fiert. TOCANA DE CIUPERCI CU CASTRAVETI MURATI 1 kg. de ciuperci, trei cepe, 150 ml de ulei, doi morcovi tocați cubulețe. Punem uleiul în tigaie la foc, adăugăm
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
topit cu pesmet și puțin usturoi sau cașcaval ras, iar pentru decor punem felii de roșii. Buchețelele de conopidă fiartă le dăm prin maia făcută din ou bătut cu făină albă, piper, sare și biovegetal, apoi le prăjim în ulei încins ca la gogoși; se așează pe platou, ca garnitură la friptură de pasăre, grătar de porc sau filé din pește pané. Sau O conopidă, 5 ouă, 500 g smântână, sare, piper, 100 g unt, și verdeață tocată. Se fierbe conopida
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
și se presară cașcavalul ras. Peste cașcaval punem intercalat rondele de țelină fiartă, iar peste țelină punem șuncă tăiată cubulețe mici. Peste șuncă adăugăm pesmetul și deasupra punem smântâna bătută cu două ouă, sare, piper după gust. Dăm la cuptorul încins timp de 20 de minute. CARTOFI ȚĂRĂNEȘTI 1 kg cartofi fierți în coajă, curățați, tăiați felii, se călesc în unt. La sfârșit, se servesc ca garnitură la fripturi și rulade de carne, presărați cu verdeață pe deasupra. CARTOFI FRANȚUZEȘTI CU CÂRNĂCIORI
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
DIN CARTOFI 500 g cartofi fierți, 500 g cașcaval ras, 4 ouă, sare, piper, 150 g făină albă, 500 ml ulei Cartofii pisați se amestecă cu toate ingredientele la un loc și se fac biluțe care se prăjesc în ulei încins, după care se așează pe un platou, alături de feliuțe de brânză. CROCHETE DIN CARTOFI CU BRÂNZĂ DE VACI 200 g piure de cartofi, 500 g brânză de vaci, 2 ouă, o lingură de margarină și 300-350 g făină albă, un
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
se adaugă deasupra ceapa călită și smântâna. TOCINEI CU ZAHĂR ȘI SMÂNTÂNĂ Se rad 1 kg cartofi, adăugăm 3 ouă, 4-5 linguri de făină și puțină sare. Amestecăm totul, apoi luăm cu o lingură și punem în tigaie cu ulei încins, dând formă de pârjoală. Se prăjesc pe ambele părți, se servesc cu zahăr și smântână pe deasupra. ARDEI COPTI CU SOS DE SMANTANA Doisprezece ardei grași copți și curățați de pieliță, două cepe tocate fin și călite timp de cinci - șase
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
Se curăță cartofii, se fierb în apă cu sare și doi căței de usturoi. După ce au fiert, punem peste cartofi două cepe tocate și călite în margarină. Amestecăm și dăm gust de piper. Punem în tavă și dăm la cuptorul încins timp de 20 de minute. Se servesc cu salată de varză murată sau castraveți murați. CEAPĂ UMPLUTĂ Zece cepe potrivite, opărite și scobite la mijloc, patru cartofi tăiați felii și prăjiți, un morcov ras pe răzătoarea mică, doi castraveți murați
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
dulce și urdă, două legături de mărar, o ceapă tocată mărunt, călită în două linguri de unt, două ouă, sare și piper. Luăm câte o porție de aluat, întindem pe masă, punem umplutura, lipim bine, apoi le prăjim în ulei încins. MIC DEJUN TINERESC - ȘASE PORȚII Șase cârnăciori prăjiți în ulei, trei ciuperci mari tăiate și prăjite lângă cârnat, trei roșii tăiate jumătăți, prăjite tot în același vas, șase felii de costiță prăjită, șase ochiuri prăjite în aceeași tigaie. Le așezăm
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
margarină, punem foaia și pe foaie întindem fâșii de ardei, măsline și ciuperci călite cu puțină ceapă. Deasupra punem un sos făcut din două linguri de zacuscă de legume amestecată cu 100 ml de suc de roșii. Dăm la cuptorul încins timp de 30 de minute. Dacă se coace în tavă mare, dublăm compoziția la sos. În sos adăugăm și două linguri de făină albă. SALATĂ VERDE UMPLUTĂ Șase căpățâni de salată, două - trei frunze de dafin, 100 gr. de orez
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
mari, un pahar de vin, piper, o lingură de sare, foi de dafin, făină și ulei pentru prăjit. Peștele se taie felii, se sărează și se piperează, apoi se dă prin făină de grâu, după care se prăjește în ulei încins și se dă deoparte. În tavă punem ceapa tăiată peștișori, o prăjim, apoi adăugăm vinul, lămâia curățată, sucul de roșii, sare, piper și foi de dafin. Lăsăm să dea câteva clocote, apoi punem în tavă peștele și turnăm sosul peste
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
sare. Se dezosează peștele și se așează în sosul alb cu piperul pisat și jumătate de ou, amestecând până se face o pastă și se dă formă de crochete. Se dau prin făină, ou, pesmet și se prăjesc în ulei încins. FILE DE COD CU CARTOFI SI TELINA 8 fileuri de cod, 4 cartofi fierți în coajă, o țelină rasă fin, 200 g smântână, 200 g maioneză, 100 g supă concentrată, o legătură de ceapă verde, o jumătate de lămâie, sare
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de făină de grâu, 200 g ulei, 2 lămâi și 500 g cartofi. Peștele se condimentează și se lasă să stea timp de o jumătate de oră, apoi se dă prin făină, prin ou bătut și se frige în ulei încins. După prăjire se așează pe un platou decorat cu salată verde, se ornează cu felii de lămâie și garnitura de cartofi natur. Se presară pe deasupra cu pătrunjel, iar peste pește se toarnă un sos făcut din trei linguri de ulei
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]