4,538 matches
-
alcătuiește culegerea Buchetul poetic, dedicată domnitorului Grigore Al. Ghica „la onomastica sa din 25 ianuarie”). Banalitatea și monotonia domnesc peste stihuri, fie că e vorba de poezii erotice, elegii sau sonete, imnuri și balade, fie de versificări în formă populară. Înclinația spre filosofare nu face mai profundă această poezie. O temă importantă este cea patriotică. G., care nu rezistă tentației de a da lecții în critică, dar și prin intermediul literaturii, găsește în fabulă un teren prielnic. În proză nu a perseverat
GUSTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287390_a_288719]
-
nu agresiv. Lexicul însuși se civilizează, neologismul, expansiv, se încorporează firesc într-un limbaj desprins definitiv de stereotipiile tradiționalismului. Există, apoi, o încântare ironică în descoperirea celeilalte sensibilități, precum în această ingenioasă reificare a idealității, o poezie simptomatică atât pentru înclinația spre ludic a autorului, cât și pentru modelul de percepere dereglată a realului: „Umbrela mare și neagră, umbrela mică și roză / umblară un timp suprapuse / Apoi umbrela roză rămase locului / urmând a urca niște trepte, / în timp ce umbrela neagră / trecu de
GURGHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287387_a_288716]
-
polare, numite de eseist Utopia și, respectiv, Descurcăreala. Cea de-a doua paradigmă beneficiază de o atenție polemică aparte, mai întâi fiindcă în climatul prielnic al tranziției românești ea tinde să devină endemică, dar și fiindcă fenomenologia sa complexă stimulează înclinațiile de patolog și de terapeut social ale scriitorului. Alternativa Hyperion este ilustrată de cei care se răzvrătesc contra mistificării și a urâtului, trăind frumos fără a evada din cetate, punându-și fapta, nu doar verbul, în slujba reintrării în normalitate
HORASANGIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
mai fi nevoie de tabu. O explicație mai avansată a neatracției erotice din sânul familiei este cea a suprasaturației de stimuli - sugerată încă din 1849 de E. Westermark, la mare vogă în anii ’20 ai secolului trecut -, care spune că înclinația spre celălalt este invers proporțională cu varietatea de stimuli pe care acesta îi oferă. Or, într-un context de muncă și/sau habitatul unde ești toată ziua cu cineva, probabilitatea de a da și de a primi stimuli noi este
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
tipurile maritale și familiale și alți factori sociali, W. Goode (1970) arată determinațiile reciproce dintre respectivele tipuri și industrializare, modernizare, structuri sociale și politice. El susține că evoluția către o familie nucleară bazată pe nevoi emoțional-expresive se datorează și unei înclinații cumva naturale a indivizilor de a-și aranja un spațiu intim saturat de afectivitate, tendință ce a fost conștientizată de către ei. Este ceea ce în studiile de specialitate se numește ipoteza factorului ideologic, respectiv concepția indivizilor că familia nucleară întemeiată pe
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
neînsemnate. Astfel, în domeniul matematicii, doar abilitățile geometrice par mai pronunțate la bărbați, cele de calcul estompându-se (apud Baron, Byrne, 2000). Datele de laborator nu arată diferențe semnificative nici în multe dintre trăsăturile de personalitate, cum sunt dependența, ascultarea, înclinația de a-i ajuta pe alții. Diferențe marcante s-au confirmat experimental și prin observații sistematice pe linia stereotipiilor în ceea ce privește agresivitatea și dominanța la bărbați și tendința mai pronunțată de afiliere (grija de contact cu alte ființe umane) la femei
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
privesc rolurile de sex au serioase consecințe, directe și indirecte, asupra vieții de familie. Caracterizată ca fiind mai afectivă, înțelegătoare, grijulie, mama - indiferent dacă lucrează sau nu - va trebui să se ocupe în principal de copii; bărbatul, având „natural” o înclinație mult mai pronunțată față de știință și cunoaștere, va aloca un timp mai mare cititului, televizorului, iar nevasta, treburilor casnice. S-a constatat că mariajul tradițional (în care bărbatul lucrează, iar femeia nu) face bărbații căsătoriți mai sănătoși fizic și mental
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cauză nemailuând în calcul urmările, nu de puține ori fatale asupra vieții celorlalți și a lui însuși. Neîndoielnic că starea de ebrietate este cauza imediată și cea mai frecventă în actele de violență asupra soțiilor. Fără a neglija faptul că înclinația spre băutul excesiv are puternice componente biopsihologice, ea este potențată și de situația de viață a indivizilor, alcoolismul fiind asociat cu șomajul, sărăcia, lipsa de educație. Să observăm, apoi, prezența unui alt fenomen legat de starea de ebrietate și abuzul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
deja mari și știu să se apere și să se descurce singure, învățând cum să evite pericolele. Rezultatele confirmă unele stereotipuri de gen (bărbatul ca protector al teritoriului familial) și contrazic sau cel puțin moderează intensitatea altora, cum ar fi înclinația de sacrificiu a femeii pentru binele familiei. Să recunoaștem însă, împreună cu autorii, că studiul are anumite limite: a fost efectuat într-un singur stat american, pe baza unor date autodeclarative, a părerii unuia dintremembrii familiei, prin declarațiile celorlalți sau colectând
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
modul lor de comportare o putere extraordinară în de-selecția acestuia (Strong, DeVault, Sayad, 1998, p. 543). S-a constatat statistic că existența copiilor vitregi este un factor major în disrupția maritală (Ganong, Coleman, 1994). Se pare însă că la înclinația mai mare spre divorț contribuie și faptul că deși gradul de satisfacție în familiile reconstruite este aproximativ același ca în cele integrale (prima căsătorie), concepția și atitudinea față de stabilitatea familială la cei recăsătoriți este mai liberală. Ei consideră că nu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
critica lui e totuși identificabilă în primul rând ca spectacol literar: digresivă și colorată, ardelenească prin spiritul canonic al adevărului ce o animă și muntenească prin otrăvurile și malițiozitățile ce o compun, melanj de artificialitate și oralitate, de sarcasm și înclinație către calambur. „Combinație inelucidabilă între facondă și căzneală”, emisă cu „o ușurință anevoioasă a exprimării”, maniera criticului este a unui „cronicar cu sămânță de vorbă”, care prețuiește „risipa, ocolurile, introducerile, parantezele. Până să ajungi să afli ce vrea să spună
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
al bătăliei se face simțită. Încurajat de „buna primire” care s-ar fi făcut acestei scrieri fade, R. dă în 1879 o „poemă eroică” în patru cânturi, Predilă (Un prizonier la turci). Dezvăluind gustul pentru senzațional al autorului, cât și înclinația sa de a supradimensiona personaje și întâmplări, plăsmuirea, cu țesătura ei de fapte pe cât de grozave, pe atât de neverosimile, ia o turnură de naivă și ușuratică legendă. Versificația, chiar dacă avariată pe alocuri de rime forțate, e în genere corectă
RUSANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289400_a_290729]
-
Bucuriile inima ca pe-o sticlă mi-o sparg.// Hei tinerețe, vânt nărăvaș,/ O clipă în pace să nu mă lași!/ Dă-mi braț puternic, chiot înalt,/ Măsoară-mi văzduhul pentru un salt”. Peste un deceniu, volumul Versuri (1967) ilustrează înclinația autoarei pentru pastel; poemele utilizează tehnici picturale, în care mânuirea perspectivei se îmbină cu folosirea inspirată a culorii, de la tușele groase ale verdelui ierburilor la albastrul delicat al zării: „Un râu imens de iarbă se revărsa pe câmpuri,/ Cirezile de
SALAJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289442_a_290771]
-
lărgește aria observației și investighează mai nuanțat câmpul vieții sufletești, tratând un caz de conștiință, nu numai individual, ci și colectiv ori ca proiecție a general umanului. Protagonistul cărții e Apostol Bologa, fiu de memorandist, intelectual cu studii filosofice și înclinații mistice din cauza educației religioase primite în copilărie. La izbucnirea războiului, ca singur fecior al familiei, rămâne acasă. Se angajează voluntar dintr-o reacție de orgoliu masculin, vrând să-și demonstreze curajul în ochii logodnicei sale, care admira uniformele ulanilor. Pe
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
aievea și plăsmuirile închipuirii trecerea se face cu ușurință, tinerii cu cravate roșii fiind la vârsta când și basmele, dar mai ales literatura de aventuri le incită, naiv, imaginația. De altfel, în Povești adevărate fantasticul asigură substanța istorisirilor. Cât privește înclinația spre povețele cu tâlc, ea se exprimă de multe ori prin simboluri facile. Neașteptat este, forțând termenii, un „textualism” sui-generis (naratorul își abordează dezinvolt cititorii, se „dedublează”, schimbă, ușor amuzat, destinele personajelor, anticipând derularea acțiunii, se laudă în glumă, își
SAHIGHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
activități similare sunt de mult o parte integrantă a vieții În America. Ne-am mândrit Întotdeauna că suntem o națiune de voluntari cu conștiință civică. Putem oare să fim individualiști și orientați spre comunitate În același timp? Cu toate că aparent paradoxală, Înclinația americană spre conștiința civică reflectă credința noastră profundă În libertatea individuală. Americanii au avut Întotdeauna rețineri În a ceda prea multă putere statului. Pentru noi, libertatea Înseamnă abilitatea de a aduna bogăție personală și astfel, de a deveni independenți. Am
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
chestiune ce va fi discutată imediat, în secțiunea 2.4., „Schimbarea atitudinală”. Însă compararea socială este izvorul nu doar al formării atitudinilor consensuale, ci și al celor ce ies din tiparul social. Cei ce cultivă originalitatea și au o accentuată înclinație spre unicitate procedează tot prin raportarea la ceilalți. Elementul deliberativ este și mai prezent ca resort al atitudinilor în procesul mai larg de reflexivitate și autoanaliză, neglijat de psihologii sociali și evidențiat mai mult de filosofi și sociologi. În cadrul psihologiei
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fapt de observație curentă este acela că femeile manifestă o mult mai intensă empatie decât bărbații: atât sub aspectul cognitiv - capacitatea de a deduce trăirile celuilalt din semnale nonverbale și de a înțelege cauzele lor -, cât și al compasiunii și înclinației spre ajutorul concret (dimensiunea afectivă). De exemplu, investigațiile arată că, în timpul celui de-al doilea război mondial, din rândul cetățenilor germani non-evrei, numărul femeilor care au salvat evreii din mâinile naziștilor a fost de două ori mai mare decât al
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
vârstă, educație și origine etnică, cei ce au intervenit erau semnificativ mai înalți, mai puternici și mai familiarizați cu astfel de împrejurări (Huston et al., 1981). Aceasta dovedește încă o dată că a fi un bun samaritean presupune nu numai o înclinație spre a face bine, ci și forța necesară. Trecerea de la condiția de potențial binefăcător la cea de binefăcător efectiv depinde de corespondența dintre competența (abilitățile), motivele și valorile personale și cerințele situației în care ar urma să se intervină. Atitudinea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
un agresor și o victimă, cât mai degrabă violență mutuală în sânul cuplului marital sau între părinți și copii (Straus et al., 1981). Ar fi naiv în același timp să ne închipuim că răspunsul la violență are drept cauză doar înclinația spre răzbunare. Interese prozaice sunt implicate și aici; certurile și violența în familie se desfășoară în jurul unor motive precum: cine și cum cheltuiește banii, repartizarea sarcinilor casnice, petrecerea timpului liber, neînțelegeri legate de comportamentul sexual ș.a.m.d. Tensiunile și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
intrat direct în legendă, devenind un simbol al Sibiului teatral (scena din localitate îi poartă numele). Că nu a avut presentimentul sfârșitului prematur o dovedește faptul că, deși a scris mult, nu și-a adunat scrierile în vreo carte. Cu înclinație către speculația teoretică, a lăsat în manuscris un volum de eseuri, intitulat Aquarium, din care o serie de texte vor intra în Acvariu (1971) și vor fi publicate integral, cu titlul original, abia în 2000. Analizând aceste pagini consistente și
STANCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
lucidă. Încă din poezia de început se observă atenția acordată expresiei, tendința calofilă. Ritmul lent și delicatețea strofelor cu accente de incantație lasă loc uneori unei mai puternice vibrații afective. Totodată, versurile din volumul În iarnă cu fluturi albaștri dezvăluie înclinația spre poemul reflexiv, mărturie a unei permanente căutări de sine, lăsând să se întrevadă un tumult interior autentic. O obsesie generatoare de tensiune o constituie imposibilitatea comunicării: „mâna mea tremură de ură că n-a putut/ arăta lumii tulburarea totală
STEROM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289927_a_291256]
-
pe o exegeză puțin aprofundată a textului sacru; predicatorii au trăit departe de importantele și încrîncenatele controverse cristologice care agitau Orientul. Pentru acestea și pentru o speculație mai angajată din punct de vedere intelectual ei nu aveau, cu siguranță, nici o înclinație; prin poziția lor dogmatică, ei erau în esență tentați să se refugieze la umbra Curții pontificale de la Roma, care căpăta o pondere tot mai mare în Occident, din toate punctele de vedere. 5. Sedulius Considerat de unii drept cel mai
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de asceză și necesitățile vieții practice, și a avut și el foarte limpede în minte sarcina pe care și-o asuma. Așa cum observă Fontaine, această imagine a unui om pe care necesitățile crescînde ale imenselor responsabilități pastorale îl îndepărtează de înclinațiile și de vocația sa contemplativă ne ajută să ne eliberăm de clișeele triumfaliste aplicate lui Isidor de către contemporanii săi. A fost un om măcinat de instanțe contradictorii: liberalismul cultural și reprimarea ereticilor și a iudeilor, optimismul naționalist și dureroasa pocăință
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de moarte; acest lucru nu poate fi decît efectul sanctificării operate de Cristos (cărțile II și III). Cine e mîntuit trebuie să ducă însă o viață conformă cu voința divină, luptînd, grație puterii pe care i-o dă Cristos, împotriva înclinației spre păcat (cărțile IV și V). Cărțile VI și VII-VIII tratează tema iubirii de Dumnezeu și, respectiv, de aproapele nostru. în sfîrșit, în cartea a IX-a Chiril ajunge să vorbească despre instituțiile veterotestamentare văzute în lumina principiului închinării în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]