19,905 matches
-
act normativ, potrivit principiilor prezentate în preambulul acestuia, de „configurația actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și de efectul obligativității hotărârii pe care o pronunță Înalta Curte de Casație și Justiție, în deplin acord cu îndatorirea sa constituțională de asigurare a aplicării și interpretării unitare a legii de către toate instanțele judecătorești din România“, apreciindu-se că, în raport cu coordonatele acestui mecanism, aplicarea acestor noi norme legale cu caracter special poate influența pozitiv activitatea instanțelor
DECIZIA nr. 172 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299640]
-
căror limite de reglementare sunt stabilite prin alin. (6) al aceluiași articol constituțional, în care se arată că ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică. ... 34. Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale
DECIZIA nr. 41 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299778]
-
Curtea reține că Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare (în prezent abrogată), a reglementat, în titlul III, drepturile și îndatoririle judecătorilor și procurorilor, iar un astfel de drept era cel prevăzut de art. 79 alin. (6) din Legea nr. 303/2004, potrivit căruia „Judecătorii și procurorii au dreptul la închirierea locuințelor de serviciu. Locuințele de serviciu aflate în proprietatea sau administrarea
DECIZIA nr. 566 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298989]
-
sau administrarea Ministerului Justiției și unităților subordonate, precum și cele aflate în proprietatea sau în administrarea Ministerului Public nu pot fi cumpărate de judecători, procurori sau orice alți salariați ai acestor instituții“. În prezent, art. 210 din titlul III - Drepturi, îndatoriri, incompatibilități și interdicții, capitolul I - Drepturi și îndatoriri, din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, prevede că „Judecătorii și procurorii au dreptul la locuință
DECIZIA nr. 566 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298989]
-
și cele aflate în proprietatea sau în administrarea Ministerului Public nu pot fi cumpărate de judecători, procurori sau orice alți salariați ai acestor instituții“. În prezent, art. 210 din titlul III - Drepturi, îndatoriri, incompatibilități și interdicții, capitolul I - Drepturi și îndatoriri, din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, prevede că „Judecătorii și procurorii au dreptul la locuință de serviciu sau la decontarea contravalorii chiriei pentru
DECIZIA nr. 566 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298989]
-
din Codul penal, precum și ale art. 582 alin. (3) din Codul de procedură penală încalcă principiile fundamentale privind statul de drept în componenta sa referitoare la garantarea drepturilor cetățenilor, separația și echilibrul puterilor, respectarea legilor, universalitatea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale, egalitatea în fața legii, accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil, reglementarea prin lege organică a infracțiunilor, pedepselor și a regimului executării acestora, unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției, instanțele judecătorești, integrarea în Uniunea Europeană, interzicerea torturii, dreptul
DECIZIA nr. 533 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297982]
-
drept în componenta sa referitoare la garantarea drepturilor cetățenilor, ale art. 1 alin. (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor, ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, ale art. 15 alin. (1) referitor la universalitatea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale, ale art. 16 alin. (1) și (2) referitor la egalitatea în fața legii, ale art. 21 alin. (3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, ale art. 73 alin. (3) lit. h) referitor la reglementarea
DECIZIA nr. 533 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297982]
-
prezentate, legiuitorul delegat a înțeles să țină seama de „configurația actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și de efectul obligativității hotărârii pe care o pronunță Înalta Curte de Casație și Justiție, în deplin acord cu îndatorirea sa constituțională de asigurare a aplicării și interpretării unitare a legii de către toate instanțele judecătorești din România“, apreciindu-se că, în raport cu coordonatele acestui mecanism, aplicarea acestor noi norme legale cu caracter special poate influența pozitiv activitatea instanțelor
DECIZIA nr. 92 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298095]
-
prezentate, legiuitorul delegat a înțeles să țină seama de „configurația actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și de efectul obligativității hotărârii pe care o pronunță Înalta Curte de Casație și Justiție, în deplin acord cu îndatorirea sa constituțională de asigurare a aplicării și interpretării unitare a legii de către toate instanțele judecătorești din România“, apreciindu-se că, în raport cu coordonatele acestui mecanism, aplicarea acestor noi norme legale cu caracter special poate influența pozitiv activitatea instanțelor
DECIZIA nr. 123 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299200]
-
5) din Constituție - „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie“. Textul constituțional cuprinde și o reglementare relativ indirectă a principiului ierarhiei actelor normative, dedusă din succesiunea în care sunt reglementate principiile generale, drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale și autoritățile publice - emitenții actelor normative. Cadrul normativ subsecvent Constituției a detaliat reglementarea principiului ierarhiei actelor normative. Articolul 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 prevede că actele normative date în executarea legilor, ordonanțelor sau a hotărârilor Guvernului se
DECIZIA nr. 2.200 din 28 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299336]
-
elaborarea acestui act normativ s-a ținut seama de „configurația actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și de efectul obligativității hotărârii pe care o pronunță Înalta Curte de Casație și Justiție, în deplin acord cu îndatorirea sa constituțională de asigurare a aplicării și interpretării unitare a legii de către toate instanțele judecătorești din România“. De asemenea, s-a apreciat că aplicarea acestor noi norme legale cu caracter special poate influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, „în condițiile
DECIZIA nr. 174 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299489]
-
act normativ, potrivit principiilor prezentate în preambulul acestuia, de „configurația actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și de efectul obligativității hotărârii pe care o pronunță Înalta Curte de Casație și Justiție, în deplin acord cu îndatorirea sa constituțională de asigurare a aplicării și interpretării unitare a legii de către toate instanțele judecătorești din România“, apreciindu-se că, în raport cu coordonatele acestui mecanism, aplicarea acestor noi norme legale cu caracter special poate influența pozitiv activitatea instanțelor
DECIZIA nr. 137 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299257]
-
grav asigurată de un asistent personal neprofesionist, anume de mama sa, apelanta-reclamantă CD, aceasta îi asigură fiului său îngrijire, atât în îndeplinirea unei obligații legale, de rudă în linie dreaptă, cât și în executarea contractului individual de muncă, îndeplinindu-și îndatoririle asumate convențional. Tocmai de aceea situația sa este diferită de aceea a asistentului personal profesionist, care nu este rudă cu persoana pe care o îngrijește și a cărei situație juridică este reglementată distinct. ... 39. Ca expresie a statutului social și
DECIZIA nr. 33 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296468]
-
militară restricționată, ateliere, depozite, se poate folosi și personalul din serviciul de permanență, precum și personalul care își desfășoară activitatea în anumite sectoare, pe perioada cât acesta se află la program. Pentru personalul care își desfășoară activitatea în anumite sectoare, îndatoririle acestuia privind protecția și paza sunt înscrise în fișa postului. (3) În afara programului de lucru stabilit în Ministerul Apărării Naționale, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu prevederile art.
REGULAMENTUL din 14 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294904]
-
comandantul pazei, caporalul de schimb și de militarii din postul de pază respectiv. ... Secţiunea a 5-a Atribuțiile personalului care planifică, organizează și execută serviciul de pază și intervenție 1. Comandantul obiectivului militar Articolul 112 Comandantul obiectivului militar are următoarele îndatoriri pe linia organizării pazei: a) analizează nevoile de pază și stabilește sistemul de pază în raport cu nivelul de securizare atribuit; ... b) asigură selecționarea personalului destinat pazei; ... c) ia măsuri de instruire a personalului de pază și controlează modul cum
REGULAMENTUL din 14 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294904]
-
militare dislocate în obiectivul militar, șefii de module/similare și comandanții de subunități privind paza și siguranța bunurilor din sectoarele pe care le au în primire. ... ... 2. Personalul pazei Articolul 113 (1) Personalul pazei este obligat să cunoască și să respecte îndatoririle ce îi revin. (2) Pe timpul executării serviciului de pază și intervenție personalul subunității de pază are următoarele îndatoriri: a) să păzească obiectivul militar, bunurile și valorile specificate în consemn și să asigure integritatea acestora; ... b) să raporteze imediat, ierarhic
REGULAMENTUL din 14 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294904]
-
pe care le au în primire. ... ... 2. Personalul pazei Articolul 113 (1) Personalul pazei este obligat să cunoască și să respecte îndatoririle ce îi revin. (2) Pe timpul executării serviciului de pază și intervenție personalul subunității de pază are următoarele îndatoriri: a) să păzească obiectivul militar, bunurile și valorile specificate în consemn și să asigure integritatea acestora; ... b) să raporteze imediat, ierarhic, despre producerea oricărui eveniment și despre măsurile luate sau acțiunile întreprinse; ... c) să anunțe imediat, ierarhic, avariile produse la
REGULAMENTUL din 14 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294904]
-
militarilor pentru intrarea în serviciu, încărcarea și descărcarea armamentului, deplasarea la posturile de pază în ordine și pe itinerarul stabilit, precum și predarea-primirea posturilor de pază între santinele. (2) Când caporalul de schimb îl înlocuiește pe comandantul pazei îndeplinește toate îndatoririle acestuia. ... 5. Personalul din postul de pază Articolul 119 (1) Santinela este militarul aflat în serviciu în postul de pază, care desfășoară o misiune de luptă stabilită în baza consemnului general și particular pentru paza și apărarea postului de pază
REGULAMENTUL din 14 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294904]
-
zonă; ... e) să întrețină materialele pentru dresaj și pentru hrănire. ... (3) Când sunt mai mulți conducători ai câinilor de pază, unul dintre aceștia este numit șef. ... Secţiunea a 6-a Consemne 1. Consemnul general Articolul 126 (1) Consemnul general cuprinde îndatoririle pe care le are militarul aflat în serviciu, indiferent de postul de pază în care s-ar găsi sau în patrulă. (2) Pe timpul efectuării serviciului, personalul din posturile de pază și patrulă are următoarele îndatoriri: a) ia în primire
REGULAMENTUL din 14 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294904]
-
1) Consemnul general cuprinde îndatoririle pe care le are militarul aflat în serviciu, indiferent de postul de pază în care s-ar găsi sau în patrulă. (2) Pe timpul efectuării serviciului, personalul din posturile de pază și patrulă are următoarele îndatoriri: a) ia în primire postul de pază conform consemnului particular, iar dacă se constată nereguli, le raportează caporalului de schimb sau comandantului pazei; ... b) păzește postul de pază încredințat și supraveghează spațiul din raza lui vizuală; ... c) oprește persoanele și
REGULAMENTUL din 14 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294904]
-
alte activități care să le sustragă de la îndeplinirea misiunii; ... e) nu vorbesc cu nicio persoană din afara subunității de pază decât în prezența comandantului pazei sau a caporalului de schimb. ... ... 2. Consemnul particular Articolul 127 (1) Consemnul particular cuprinde îndatoririle specifice pe care le are santinela; acesta se stabilește în detaliu în planul de pază și intervenție de către șeful modulului operații și instrucție/similar, cu avizul șefilor modulelor/similare din statul major/similar al obiectivului militar. (2) Consemnul particular cuprinde următoarele prevederi
REGULAMENTUL din 14 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294904]
-
Articolul 187 (1) Subunitatea/Echipa de intervenție, după caz, are în compunere și militari instruiți în a doua specialitate militară, ca șofer și sanitar. (2) Personalul subunității/echipei de intervenție se subordonează comandantului acesteia și este obligat să cunoască și să respecte îndatoririle ce îi revin. Articolul 188 Personalul subunității/echipei de intervenție este obligat: a) să cunoască, în părțile care îl privesc, datele din planul de pază și intervenție: punctele de acces în obiectivul militar, itinerarele de deplasare în interiorul acestuia și locul
REGULAMENTUL din 14 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294904]
-
al României, Partea I, nr. 188 din 25 februarie 2021, s-a reținut, conform paragrafelor 25 și 26, că: „(...) dreptul la alocația de hrană nu reprezintă un element esențial pentru existența raportului de serviciu al polițiștilor și exercitarea drepturilor și îndatoririlor ce decurg din acesta, ci doar o modalitate prin care legiuitorul, în funcție de resursele financiare disponibile, a înțeles să creeze condiții adecvate desfășurării acestei profesii. Legiuitorul are libertatea de a alege care sunt modalitățile concrete prin care asigură diverselor
DECIZIA nr. 99 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295209]
-
în condiții deosebite sau speciale, formarea profesională, precum și «alte situații specifice, stabilite prin lege». Curtea a considerat că dreptul la alocația de hrană nu reprezintă un element esențial pentru existența raportului de serviciu al polițiștilor și exercitarea drepturilor și îndatoririlor ce decurg din acesta, ci doar o modalitate prin care legiuitorul, în funcție de resursele financiare disponibile, a înțeles să creeze condiții adecvate desfășurării acestei profesii. Legiuitorul are libertatea de a alege care sunt modalitățile concrete prin care asigură diverselor
DECIZIA nr. 99 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295209]
-
act normativ, potrivit principiilor prezentate în preambulul acestuia, de „configurația actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și de efectul obligativității hotărârii pe care o pronunță Înalta Curte de Casație și Justiție, în deplin acord cu îndatorirea sa constituțională de asigurare a aplicării și interpretării unitare a legii de către toate instanțele judecătorești din România“, apreciindu-se că, în raport cu coordonatele acestui mecanism, aplicarea acestor noi norme legale cu caracter special poate influența pozitiv activitatea instanțelor
DECIZIA nr. 99 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295209]