2,579 matches
-
în activitățile cotidiene. Calitățile motrice se află în strînsă interdependență cu deprinderile și/sau priceperile motrice, însușirea celor din urmă fiind condiționată de nivelul de dezvoltare al celorlalte. Calitățile motrice sînt de două feluri: 1. Calități motrice de bază (viteză, îndemînare, rezistență, forță (V,Î,R,F)) 2. Calități motrice specifice (sînt cele implicate în practicarea unor ramuri de sport sau a unor meserii). Vom prezenta calitățile motrice de bază utilizînd o definiție, a acestora, enumerînd formele de manifestare și factorii
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
modul în care se combină cu alte calități motrice, rezistența se clasifică în: a) rezistență în regim de viteză; b) rezistență în regim de forță (sau rezistență musculară locală); c) rezistență în regim de detentă; d) rezistență în regim de îndemînare. * În funcție de natura efortului, rezistența poate fi: a) rezistență în efort constant; b) rezistență în efort variabil. Factorii determinanți în rezistență: * Stabilitatea proceselor psihice nervoase, favorizează depunerea unor eforturi îndelungate. * Fibrele musculare implicate în efort, fibrele roșii ST (slow twitch) sînt
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
ea scade de regulă odată cu mărirea greutății corporale. * În funcție de modul în care se combină cu celelalte calități motrice, ea poate fi: a) Forță în regim de viteză (forță explozivă); b) Forță în regim de rezistență; c) Forță in regim de îndemînare. Factorii care condiționează forța: * Puterea de concentrare a proceselor nervoase fundamentale. * Suprafața de secțiune a mușchiului implicat în contracție, forța de contracție progresează cu cît hipertrofia funcțională crește. * Activitatea reglatorie a sistemului nervos central asupra funcțiilor vegetative. * Funcționalitatea articulară ligamentară
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
de 2-3 secunde). * Valoarea și timpul resurselor energetice intramusculare. * Stările emoționale, atenția, concentrarea, motivația pentru efortul depus. CAPACITĂȚI COORDINATIVE Definiție. Ansamblul de calități predominant psiho-motrice implicate în efectuarea acțiunilor motrice voluntare rapide, eficiente, caracterizate de indici calitativi superiori. Termenul de îndemînare dat capacităților coordinative de către unii autori este restrictiv în raport cu bogăția acestui sistem. (vezi Schema Nr. 5.1.1 a lui Blume, citat de A. Dragnea, A. Bota, 1999). Sistemul componentelor capacităților coordinative după Blume (citat de A. Dragnea, A. Bota
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
de lucru: pe "grupe", pe ateliere, frontal (acolo unde colectivul ne permite) Observații metodice: Aceasta secvență se păstrează în fiecare lecție. 4. Unitățile de instruire programate ca teme de lecție pentru dezvoltarea calităților motrice precum viteza sau a capacităților coordonative (îndemînare). Obiective: îmbunătățirea vitezei (de reacție, execuție, deplasare, etc.); îmbunătățirea indicilor capacităților coordonative. Conținut: exerciții speciale de viteză (jocuri de mișcare, ștafete, parcursuri aplicative); exerciții speciale de îndemînare; exerciții combinate. Formații de lucru: mai multe grupe de lucru, echipe, șiruri; linie
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
teme de lecție pentru dezvoltarea calităților motrice precum viteza sau a capacităților coordonative (îndemînare). Obiective: îmbunătățirea vitezei (de reacție, execuție, deplasare, etc.); îmbunătățirea indicilor capacităților coordonative. Conținut: exerciții speciale de viteză (jocuri de mișcare, ștafete, parcursuri aplicative); exerciții speciale de îndemînare; exerciții combinate. Formații de lucru: mai multe grupe de lucru, echipe, șiruri; linie pe unul, două sau mai multe rînduri. Observații metodice: Secvență prezentă în toate lecțiile numai la clasele I-IV. 5. Abordarea unităților de instruire (învățarea, consolidarea, perfecționarea
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
o are lucrul de viteză asupra organismului copilului. Dezvoltarea vitezei de repetiție se poate constitui în temă de lecție. În structura lecției există o singură secvență stabilă care impune învățătorului să acționeze asupra unei forme de manifestare a vitezei. * Pentru îndemînare Educația fizică are ca obiectiv dezvoltarea acestei calități ținînd cont de următoarele aspecte: exercițiile utilizate să fie cunoscute de către elevi și să se bazeze pe informațiile căpătate anterior; indicii de complexitate în exersare să fie solicitați progresiv; numărul de repetări
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
cunoscute de către elevi și să se bazeze pe informațiile căpătate anterior; indicii de complexitate în exersare să fie solicitați progresiv; numărul de repetări mic spre mediu, cu pauze pentru odihna scoarței cerebrale și refacerea fizică. * Mijloace și metode pentru dezvoltarea îndemînării: execuția actelor și/sau acțiunilor motrice în condiții relativ constante (Gh. Cîrstea, 1993); utilizarea unor acte și/sau acțiuni motrice în condiții îngreuiate ca spațiu, durată, viteză, poziție, ritm; exersarea a 2-3 deprinderi, legate, din cele însușite în combinații diferite
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
exersarea a 2-3 deprinderi, legate, din cele însușite în combinații diferite; exersarea unor acte și/sau acțiuni în prezența unui adversar, în condiții de întrecere pe baza unor reguli. Ștafetele, parcursurile aplicative, jocurile dinamice sînt folosite ca mijloace pentru dezvoltarea îndemînării. Exemple de jocuri de mișcare: "Apără cetatea", " Iepurii și grădinarul", "Mingea cucerită", etc. Plasarea în lecție a exercițiilor de îndemînare se face după secvența de prelucrare selectivă a aparatului locomotor, la clasele I-IV, ea devine o secvență constantă alternînd
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
adversar, în condiții de întrecere pe baza unor reguli. Ștafetele, parcursurile aplicative, jocurile dinamice sînt folosite ca mijloace pentru dezvoltarea îndemînării. Exemple de jocuri de mișcare: "Apără cetatea", " Iepurii și grădinarul", "Mingea cucerită", etc. Plasarea în lecție a exercițiilor de îndemînare se face după secvența de prelucrare selectivă a aparatului locomotor, la clasele I-IV, ea devine o secvență constantă alternînd cu dezvoltarea vitezei și poate fi dezvoltată pe parcursul întregului an școlar. * Pentru rezistență La școlarii mici putem dezvolta rezistență musculară
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
stabilă a lecției de educație fizică la ciclul primar. * Pentru forță La nivelul ciclului primar, educația fizică urmărește dezvoltarea forței generale, izotonice, a forței segmentare, a forței explozive în regim de viteză, a forței generale și segmentare în regim de îndemînare. Exercițiile utilizate pentru dezvoltarea forței îndeplinesc următoarele aspecte: este determinată poziția spațială a corpului și a segmentelor acestuia; este indicată direcția și amplitudinea mișcării; structura exercițiului este simplă, cu o înlănțuire logică a mecanismului de mișcare; este indicat numărul de
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
segmentare, parcursurile aplicative cu transport de obiecte, tracțiuni la bancă, tîrîre, cățărare, escaladare, jocurile de mișcare constituie mijloace pentru optimizarea calității implicate în exersare. Temele vizînd dezvoltarea forței se amplasează în structura lecției după temele care includ manifestarea vitezei sau îndemînării. Din punct de vedere metodic în dezvoltarea forței sînt utilizate următoarele procedee: procedeul contracției izometrice (nu este utilizat la școlarii mici), folosit pentru creșterea masei musculare prin încordarea fibrei musculare fără deplasarea segmentelor, durata contracției este de 9-12 secunde, pauza
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
serii, pauză 3-5 minute între repetări folosind următoarele materiale, mingi medicinale, haltere și exerciții acrobatice. procedeul încărcăturii medii sau a eforturilor mijlocii dezvoltă forța explozivă, încărcăturile folosite sînt între 30-80% din posibilitățile maxime "ținînd cont de calitatea dominantă, viteză sau îndemînare", dozarea fiind de 3-6 repetări a cîte 6-9 serii. procedeul eforturilor cu intensități medii pentru dezvoltarea forței în regim de rezistență utilizînd încărcături de 35-65% din capacitatea maximă, exercițiile de forță vor alterna cu cele de rezistență, cu pauză cuprinsă
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
și priceperi motrice sînt prevăzute mai puține lecții). În învățămîntul școlar pentru fiecare activitate se precizează o temă obligatoriu completată cu o formă de generalizare-aplicare (ștafetă, joc dinamic, parcurs utilitar-aplicativ) cuprinzînd deprinderi însușite anterior și solicitări la eforturi de viteză, îndemînare, forță, rezistență. La clasele I-IV, dezvoltarea calităților motrice se realizează în secvențe constante ale lecției special afectate, fără a fi stabilite ca teme de lecții (unități de instruire). Unitățile de instruire aflate la dispoziția cadrului didactic se folosesc de
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
în 30'-35', restul de timp fiind alocat celorlalte secvențe. Pentru eficiență în lecție sînt necesare două sau trei teme, este posibil ca lecția să aibă doar o singură temă (la inițiere). Exemple de teme: a) Tema 1 Viteză sau îndemînare. Tema 2 Deprinderi și/sau priceperi motrice din atletism sau alte ramuri de sport. b) Tema 1 Deprinderi și/sau priceperi motrice din gimnastică sau alte ramuri de sport. Tema 2 Forță sau rezistență. c) Tema 1 Deprinderi și/sau
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
sau alte ramuri de sport. Tema 2 Forță sau rezistență. c) Tema 1 Deprinderi și/sau priceperi motrice din gimnastică sau alte ramuri de sport. Tema 2 Deprinderi și/sau priceperi motrice din jocuri sportive. d) Tema 1 Viteză sau îndemînare. Tema 2 Rezistență sau forță. La clasa a II-a, temele pot fi din deprinderi și/sau priceperi motrice de bază și aplicativ-utilitare. Repartizarea timpului pentru primele două combinații se face astfel: cu aproximație de 10 minute (pentru calități motrice
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
aproximație de 10 minute (pentru calități motrice); cu aproximație de 20 minute (pentru deprinderi și/sau priceperi motrice); pentru următoarea combinație timpul disponibil se repartizează egal 15 minute pentru fiecare. Exemple de lecții cu trei teme: a) Tema 1-Viteză sau îndemînare. Tema 2-Deprinderi și/sau priceperi motrice din atletism (o probă atletică). Tema 3-Deprinderi și/sau priceperi motrice dintr-un joc sportiv. b) Tema 1-Deprinderi și/sau priceperi din gimnastică acrobatică (sau gimnastică ritmică fete). Tema 2-Deprinderi și/sau priceperi motrice
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
fiecare din capacitățile și competențele evaluate, elevul va susține una din variantele prevăzute ca probe opționale, aleasă cu ajutorul învățătorului. Evaluarea semestrială va cuprinde minimum trei calificative provenite din susținerea probelor la: viteza de deplasare; rezistență; forță; complex de dezvoltare fizică; îndemînare; gimnastică acrobatică; joc sportiv. Forța dinamică se evaluează prin trei probe selectate din variantele oferite (spate, abdomen și membre). Fiecare probă va fi apreciată cu un calificativ, iar în catalog se va înscrie un singur calificativ cumulativ provenit din cele
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
calități motrice (viteză, rezistență etc.), deprinderi motrice de bază (sărituri, aruncări etc.), deprinderi din sporturi (gimnastică, procedee din minibaschet). În aceeași școală sau în alte școli alte cadre didactice pot selecta și alege să evalueze diferit din calități motrice (forță, îndemînare, tracțiuni, sărituri, elemente din gimnastică acrobatică, procedee din minihandbal etc.). 2. Pentru fiecare probă la care va fi supus elevul, învățătorul va stabili instrumentul de evaluare, pe care-l va prezenta elevilor ținînd cont de dotarea materială. Dacă spațiul de
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
spre țară, conform planului stabilit Traian Borobaru, urmat la scurt timp de Ilie Rotea. Ei aveau misiunea ca ajunși în țară, să stea să-i aștepte pe toți, pentru a se coordona acțiunile. Ion Boian plecase după ei, înarmat cu îndemânarea lui de a răzbate oriunde, chiar fără acte și în adevăr chiar de Paște s-a primit o carte poștală, în ungurește, în care Boian anunța că ajunsese cu bine la Budapesta, împreună cu Ion Dumitriu, student la Facultatea de Medicină
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
nepoata unui legionar întreg al Vrancei, Simion Ghinea și pe care am întâlnit-o în mod providențial, după mai bine de 20 ani, tocmai când căutam pe cineva care să-mi introducă textul cărții în calculator. Cu o atenție și îndemânare deosebită s-a achitat de această dificilă muncă, la fel de conștiincios ca atunci când, copilă fiind, își făcea temele de școală. Alina Călinescu, un al doilea înger păzitor la munca de definitivare a textului în calculator, fiica bunului meu prieten, Nicolae Călinescu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a determinării sale în timp și este determinată de o formă dinamică a cunoașterii ce cuprinde expresiile spirituale ale conceptului de techné. Dacă opera prezintă o cunoaștere epistemologică a modului de aducere în existență a unui obiect, arta este o îndemânare artistică bazată pe imaginație și pe experiența ce duce la o formă sau o expresie finală a obiectului. Se creează un raport de auto-determinare între artist și operă, un raport pe care Heidegger avea să-l considere originea operei de
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
coeziunii elementelor personalității (care este o formă armonică de unitate în diversitate). Aici reflexivitatea contribuie la sporirea rezistenței la factori perturbatori printr-o știință a adecvării la jocul complicat al cerințelor mediului și convertește imprevizibilul existențial în legitate sistematică a îndemânării adaptative suverane. O conștiință de sine experimentată este capabilă să descopere cifrul secret al personalității (acel set intim de caracteristici care definește esențialul în profilul particular al fiecăruia și care deschide o perspectivă eliberatoare de cunoaștere asupra întregului). El îndrumă
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
nu se dobândește decât în urma unui susținut efort individual de adaptare a dinamicii impetuoase a datului vital la o serie de constante definitorii hărăzite să îl cuprindă comprehensiv. Astfel, autonomia însăși este țintă a educației și te pune în posesia îndemânărilor necesare supraviețuirii și adaptării, dominând mare parte a pachetului condițional care întemeiază comportamentul relațional, adică integrarea în mediu. De aici pornind, omul ajunge apoi să împrumute realității fizionomia sa și să înnobileze aspectul raportant și ideea de progres cu reperele
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
le susține și apoi le explică) și partener "întârzietor" al unei dinamici excesiv vitalizate care poate însoți adeseori acumularea subiectivă de conținut sufletesc. Acesta este și sensul autentic al cogniției active: o cunoaștere implicată (care dirijează voința), o cunoaștere a îndemânărilor pragmatice (a guvernării de sine prin control efectiv). În plus, cunoașterea de sine eliberează, la scara efortului psihologic individual, multiple tensiuni și blocaje care ar putea amâna o schimbare care și-a întrunit deja condițiile. Această virtute a negativității sferei
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]