1,581 matches
-
și s-a răzbunat pe el, părăsindu-l și luându-le pe cele trei fete, Faith, Hope și Brenda. Cât a durat? — Căsnicia noastră? Aproape cinci ani. — Destul. — Destul. Luă ultima bucățică de ardei verde din castron și și-o îndesă în gură. În anumite momente - momente de mare slăbăciune, recunosc - îi duc un pic dorul. — O? — E plăcut să ai pe cineva lângă tine, iar uneori nu prea e. De exemplu, mi-a fost de mare folos când a murit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
gazarea cu cloroform sau cu bioxid de carbon. Dar s-a ajuns la concluzia că nimic nu putea fi mai ieftin ca tradiționala sufocare. Metoda cea mai simplă este să înghesui mii de pui unii peste alții și să-i îndeși în saci. Păsările mor fie sufocându-se lent, fie strivite. 4. AMUȚIREA ÎNAINTE DE MĂCELĂRIRE: Înainte de a alege metoda standard a unei căzi pline cu apă prin care era trecut un curent electric de mică tensiune, Dorothy încercase să patenteze o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
1 Cuvântul există. Știam că există. Dar nu-mi venea în minte. ...strălucire... rafinament... stil... Scopul meu era să prind trenul de 3.35, dar cronica asta îmi luase mai mult timp decât m-așteptasem și eram în întârziere. Am îndesat brambura îmbrăcăminte pentru cinci zile într-o geantă de voiaj, împreună cu câteva cărți și mapa de scris. Sperasem să transmit cronica la ziar prin telefon înainte de a pleca, dar acum nu mai aveam timp. O s-o transmit când o să ajung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
ta. — Despre ce e vorba? O nouă carte? întrebă Graham servindu-se cu încă o porție de orez. Cam așa ceva. Graham a citit prima ta carte, spuse Joan. Nu-i așa? — Am început-o. Luă o îmbucătură imensă și o îndesă pe gâtlej cu puțin vin. Dar n-am putut să merg mai departe de primele două capitole. Îmi place sinceritatea ta, am spus, dar mândria nu m-a lăsat să mă opresc aici. Pot să te întreb de ce? Păi, drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
declarațiile a reieșit că Ghiță era cel care ar fi fost autorul crimei, crimă ieșită din comun. Ion, după ce a fost lovit cu o bâtă și culcat la pământ, i-a băgat făină de porumb pe gură și i-a îndesat-o pe gât cu melesteul, asfixiindu-l. Jandarmii l-au luat pe Ghițișor de acasă de la Oacheș, ducându-l la jandarmerie, anchetându-l și între timp administrându-i câte o porție de bătaie. Acasă, Rarița a și trecut la lucru cu
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
vadă cum arată. Da’-n apă nu se vedea. Se-ntunecase și nici o așezare nu era aproape. Își șterse palmele pe pantaloni, se ridică-n picioare și urcă Înapoi pe șine. O porni Înainte, urmându-le. Nisipul și pietrișul fuseseră Îndesate bine și bătătorite Între traverse, așa că se mergea ușor. Terasamentul neted trecea printre mlaștini ca un dig. Nick merse Înainte. Undeva tot trebuia s-ajungă. Când marfarul Încetinise, trecând prin fața depoului de la Walton Junction, Nick sărise-n el. Și trenul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
nu reușise să se sature În felul ăsta. Dacă ar fi vrut, ar fi putut să-și pună cortul cu câteva ore mai devreme. Se găseau o grămadă de locuri bune pentru campat pe râu. Dar ăsta era bun. Nick Îndesă două așchii de pin sub grătar. Focul se Înteți. Uitase să-și aducă apă pentru cafea. Scoase o ploscă de pânză din sac și, trecând peste marginea pajiștii, coborî la râu. Peste celălalt mal se lăsase ceața albă. Îngenunche pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Dacă Îi scăpa ceva, o să afle totul din ziarele de dimineață. Mai luă o gură de șampanie. Avea o Întâlnire la doișpe, la Maxim. Și până la urmă cine mai erau și ăștia? Puști și haimanale. O grăma’ de haimanale. Își Îndesă carnețelul În buzunar și-l privi pe Manuel, care stătea mai degrabă singur În arenă, gesticulând, cu pălăria-n mână, un salut adresat unei loji pe care-no vedea deloc, undeva sus, În tribunele Întunecate. Tot În arenă, taurul stătea liniștit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
a anului 1843. Clopotarii nu-și îndeplineau doar meseria pentru obișnuitul folos, ci o simțire adâncă, o mâhnire sufletească îi mișca pe fiecare... Și în dangătul clopotelor, lumea cu mic cu mare, din tot orașul, s-a îndreptat și se îndesa la biserica Tălpălari, urmând un sicriu purtat pe umeri de patru calici. În acele vremuri, spune Alexandru Papadopol C alim ah, nu era încă răspândit obiceiul, la noi, ca un mort, fie boier sau om prost să fie dus la
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
avea să fugă În Germania În ’86 și să dispară fără urmă prin ’92. Era un om deosebit, ne respectam unul pe celălalt, voia să-l Împuște pe Ceaușescu. Am Învățat ghitara clasică, apoi jazz, apoi Kierkegaard. Mi l-a Îndesat În mînă un prieten care-a plecat și el, de nouăsprezece ani, În Franța, Mihai, fiul profesorului Paul Simionescu. (Simionescu, nume benefic.) Tot el m-a Îndemnat să ascult primele discuri cu muzică clasică. Inițial a fost Vivaldi. Împlinisem, cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
toate, Într-un singur acord, muzica lumii care pleacă. În timp ce afară se luminează. Și cursorul face blink. E 6:28. În două ore, doar trei sferturi de pagină, Mar azul, atît am scris. Așa că Într-o bună zi mi-am Îndesat Într-o mapă galbenă cele mai bune povestiri, iar Sorin l-a Înghesuit Într-o duminică mohorîtă pe Mircea Martin și i-a pus-o-n brațe, i-am telefonat, m-am scuzat, prezentat, am făcut o plecăciune, deoarece era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
este vreo rușine să stăm așa dezbrăcați pe birou și să ne scriem scrisori unul altuia care mi-a replicat că nu e, deși mai era și alții dincolo de ușă cu scrisori, și ne-auzea, și-am semnat, din București. Îndes la loc această scrisoare În colecția mea prăfuită de ziare, din care cad vreo trei, patru reviste de Început de drum, de deceniu, de societate. Horoscop n-are decît horoscop, iar Trup și suflet Încă mă mai desfată cu reproduceri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cea mai mare densitate de femei exploatate pe centimetrul pătrat de pagină, numită chiar Emmanuelle. Printre toate acele fotografii dramatic-obstetricale găsești Însă uneori cîte o frază stingheră ca o bătrînică cînd pune gogoșaru’ și se-ntreabă dacă e bine, Îl Îndeasă și ridică complexe probleme semantice. În editorialul „Sfaturi pentru tinerele femei” dăm astfel peste următoarea construcție: „Pentru majoritatea femeilor cuvîntul care interesează cel mai mult este cuvîntul popular a f... Însemnînd singurul mod de a face dragoste”. Să ne oprim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
să meargă cu bicicleta, la ei sau aiurea, cu avionul sau mașina. Și mereu Îmi vine-n cap același răspuns, e posibil ca nenumăratele și aparent inofensivele călătorii pe care aproape toți vesticii le fac Începînd de la vreo doi ani Îndesați În rucsacul părinților prin toată lumea, luînd contact cu alte orizonturi, peisaje, oameni, catedrale, apusuri, bucătării, muzică, haine, istorie, stil, să le lărgească spațiul mental, desăvîrșindu-le formarea prin conexiune directă cu diversitatea și suplinind absența lecturilor de care noi, făpturi obligate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
alunecîndu-i brusc pe ceafă, când îl prinse de braț Zamfira. - Doamne-ajută! că dacă vă scrânteați piciorul tocmai acum, nu era bine. - Când aluneci într-o groapă și nu cazi, se spune că e semn bun, își aminti Iliescu. Darie își îndesă batista în buzunar. - Pentru că veni vorba de groapă, începu el zâmbind, voiam mai demult să vă întreb de ce v-ați căznit să-i săpați lui Ivan o goapă atât de somptuoasă, vreau să spun atât de mare. - Nu era mare
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
mergînd pe lîngă ele și apoi, lăsÎndu-le la marginea trecătorii, se duceau Înspre peșteră, se aplecau și intrau. În timp ce-i urmăream, un motociclist ungur, un tip Înalt pe care Îl știam, ieși din peșteră, Împături niște hîrtii și le Îndesă În portofelul de piele, se duse la motocicleta sa și, Împingînd-o, sparse rîndul catîrilor și brancardierilor, o Încălecă și dispăru cu un răget În spatele crestei, lăsÎnd În urmă o trîmbă de praf. Dedesubt, dincolo de cîmpul pe care mișunau ambulanțele, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
kilometri la bord. Avea două roți de rezervă În stare bună, aripi solide, un radio, un reflector mare, spațiu generos pentru bagaje și avea o culoare nisipie. La cinci jumate părĂseau hotelul, după ce făcuseră mai multe cumpărĂturi, și portarul le Îndesa bagajele În spatele mașini. CĂldura era Încă ucigătoare. Roger, care transpira din plin În uniforma sa greoaie, la fel de potrivită pentru o vară În preajma tropicelor ca o pereche de pantaloni scurți Într-o iarnă din Labrador, Îi lăsĂ un bacșiș portarului, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
în huci, nu te iert! N-am să am hodină până n-am să bag la cap cât mai multe date despe viile Iașilor. * Un soare cu priviri blânde și-a arătat fața deasupra dealurilor Holbocii. Cu desaga gândurilor bine îndesată cu informații despre viile Buciumului, am pornit spre capătul bulevardului Socolei. Ieșeanul mă aștepta liniștit. Îl salut de departe: Bună dimineața, dragule! Bună să fie după cum ți-i căutătura. Și cum văd că-i limpede și luminoasă, așa va fi
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
care, hodorogind și legănându-se sub greutate, șerpuia alene pe șleaul ce părea nesfârșit. Semăna cu o omidă...Moș Pâcu - cu un gest obișnuit - și-a scos luleaua și punga cu tutun, alături de care avea și sculele trebuitoare. După ce a îndesat tutunul în găoacea lulelei, s-a oprit pentru o clipă, să și-o aprindă...Când vălătucii de fum albăstrui i-au învăluit chipul, moș Dumitru Carpen a întors capul pentru o clipă și, văzându-l acoperit de fumul lulelei, a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
zvârlugă...In acest timp, ochii lui Pâcu nu aveau astâmpăr. O urmăreau ca un uliu. După ce s-au îndestulat, s-au ridicat mulțămind lui Dumnezeu pentru bucate. Indată după aceea, Pâcu și-a scos luleaua și a început a o îndesa cu iarba dracului, privind ghiduș când la unul când la altul. Asta însemna că pe limbă îi șade cine știe ce ghidușie sau poveste. Stiindu-i felul, moș Dumitru l-a zgândărât. Pâcule! Tu iar ai de gând să îndrugi cine știe ce pătăranie
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
vezi că ți s-o stins hornoaica! Nu mai pufăi degeaba - l-a făcut atent moș Dumitru. Cu aceeași figură indiferentă, Pâcu a scos luleaua dintre dinți, a cotrobăit în chimir după punga cu tutun și a pornit s-o îndese cu ciudă. Când a fost gata, a ridicat ochii către Mitruță. Flăcăul tatii! Fă bine de adă un cărbune din cuptiorul Măriuței și spune-i să aducă odată plăcintele celea, că leșin de poftă. Si nu uita să-i zici
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
plăcintă dolofană. Ceilalți mâncau în tăcere. Din când în când, udau îmbucătura cu vin. Când chersânul cu plăcinte a fost aproape mântuit și oala cu vin înjumătățită, Pâcu și-a șters mustățile cu mâneca cămeșii și a pornit să-și îndese luleaua cu tutun. Nu a durat mult și vălătucii de fum au luat-o către bagdadie... Pâcule! Vezi că afumi casa omului cu dihania ceea de lulea. Las-o și tu mai domol - l-a luat în tărbacă moș Dumitru
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
eu, jupâne, iar de plătit îi plătești dumneata. Atunci, la transportul următor îți fi șase în loc de patru... Da, jupâne. Așa a fi mai ușor și pentru noi...Ne mai ajutăm la drum greu... Odată cu ultimul cuvânt, moș Dumitru și-a îndesat pălăria pe cap și, făcându-i semn lui Pâcu, au ieșit. Apoi tu ești bun de negustor, Dumitre. Mi-o plăcut cum l-ai luat pe jupân Aizic. Negustorește. Ce mai? Am îmbătrânit printre negustori, Pâcule. Așa că, vrând-nevrând, le-am
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
dai foc și la mustață, că mie nu-mi pasă - l-a bagoslovit moș Dumitru râzând. Cu zâmbetul pe buze - semn că i-au plăcut cele spuse de prietenul său de o viață, chiar dacă l-a luat în tărbacă - Pâcu îndesa de zor tutun în lulea. La un moment dat,l-a întrebat pe moș Dumitru: Ce mai zice,cocoșul tău? N-o cântat a ploaie? Cum văd eu, afară îs nourele printre stele, nici de paie nici de lemne. Sau
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
pe o coardă, că eu nu mai pot”...O încercat el să îngaime ceva, dar nu ieșea nimic. „Hai să tăcem, să vedem ce vor face jivinele” - am spus eu” Ajuns aici cu povestea, Pâcu s-a oprit să-și îndese tutunul în lulea. Era foarte preocupat de această treabă, încât nici n-a auzit întrebarea lui Vasile Hliboceanu. Sau mai degrabă s-a făcut că n-o aude. Ce au făcut până la urmă jivinele, moș Pâcule? Uite așa faci matale
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]