2,372 matches
-
câteva luni, cu al unsprezecelea: gazda. Numai Dumnezeu știa dacă acest lucru fusese un tribut adus incapacității bărbaților de-a o interesa mai mult de o Întâlnire sau incapacității ei remarcabile de-a se Îndrăgosti de - sau, măcar, de-a Îndrăgi foarte mult - un bărbat, oricare, de când Începuse să sucească mințile băieților, la paisprezece ani. Roger, gazda, se apropie din spate, Îi luă ușor mâna și Îi șopti la ureche: — Bună, iubito, ai Întârziat puțin. Iată-l și pe Dan. Guvernatorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
societate, fără urmă de ranchiună în atitudinea mea. Dimpotrivă, am pus toată arta de care eram în stare pentru a-i convinge pe bătrâni că, prin rezervele lor față de mine, mă ajutaseră să mă cunosc mai bine și să-i îndrăgesc mai tare. Cu unii a fost ceva mai simplu, mai ales că Domnul Andrei și Călugărul mi-au fost de mare folos șoptindu-le că, din moment ce-mi revenisem, însemna că mă împăcasem cu Moașa. Numai Mopsul, cu mintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
Pseudo-Lullus. Umpleam clasoarele cu pentagrame, arbori sefirotici, decani, talismane. Băteam sălile cele mai uitate ale bibliotecilor, cumpăram zeci de volume de la acei librari care altădată vindeau revoluția culturală. Mă mișcam printre diabolici cu dezinvoltura unui psihiatru care ajunge să-și Îndrăgească pacienții și găsește că adierile ce trec prin parcul secular al clinicii lui private sunt adevărate balsamuri. După un timp, Începe să scrie pagini despre delir, apoi pagini delirante. Nu-și dă seama că bolnavii săi l-au sedus, crede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
mine, să fi avut casă, aș vedea, dar așa, ca mine... Ce să facă cu ea? Cred că dragostea i-o arăta mai des. Cât de des? Ce, e matematică? Știu ce e matematica. În școala generală și profesională am îndrăgit matematica, eram un as în matematică, îmi place să fac exerciții și probleme dintr-o Gheba. Îmi place mult Gheba. Uite o problemă adevărată pentru matale. Uite, am întâlnit-o în viața civilă, căsătorit fiind cu soția. Știți dumneavoastră că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
-am întîlnit ieri în alt oraș și care ne-a ajuns din nou. [1929] * PERSPECTIVĂ Noapte. Subt sfere, subt marile, monadele dorm. Lumi comprimate, lacrimi fără de sunet în spațiu, monadele dorm. Mișcarea lor - lauda somnului. [1929] * DRUMUL SFÎNTULUI "Fetele au îndrăgit balaurul" (Motiv de poveste) Pe cal turnat în oțele Sfântul Gheorghe caută semne de drum - și în vânt se oglindește pe rând în ape sfinte și rele. Când numai umbră, când numai om, binecuvântă pînea pe câmpuri, binecuvântă vinul pe
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
se pare că mama lui Dan a spus din prima clipă În care a cunoscut-o că sigur nu e o persoană de Încredere. Normal, făcuse această afirmație abia după ce faptul fusese consumat. — O să te iubească, iar tu o să o Îndrăgești la rîndul tău. Aș putea zice că vă potriviți de minune. — Ha, ha, al naibii de amuzant, am răspuns, dar mă făcuse să zîmbesc și, În ciuda faptului că sufeream un atac de panică vestimentară după altul, făcîndu-mi planuri pentru ziua cea mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
văzut urmările cel puțin o dată. Așa se face că mi-am adus aminte ziua în care tatăl meu pusese să se aducă în curte un bloc de sare, lăsat nu departe de niște brazde de trandafiri pe care mama îi îndrăgea în chip deosebit; uitase de sare, plouase, și tufele de trandafiri se uscaseră. Câteva zile mama fusese supărată foc. L-am întrebat: - Crezi că donatistul a dat cu sare înainte, fără să-l vadă cineva? - Nu, cred mai curând că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
săi, al mâniei și al pizmei lor, astfel încât a învățat să-și stăpânească furia și să îndure nepăsător umilințele. Când s-au săturat să se răzbune, nenorociților ălora a început să le fie milă de el, ba chiar să-l îndrăgească și să-l trateze cu respect, refuzând să-l mai jignească. Moment în care Garibaldo i-a zis: - Este tot ce-am putut să fac pentru tine. De-acum să nu mai vii la mine ca discipol, ci doar ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
vreme de peste un an s-au ferit de mine, au început să mă considere un arbitru al modei și al bunului-gust, încât mi s-a părut că sunt pentru Brescia ceea ce a fost Petronius pentru Roma. Rotari și Gaila erau îndrăgiți de supuși, și eu mă bucuram de seninătatea căminului lor. Toți trei însă aveam o mâhnire care ne rodea pe dinăuntru, cu toate că nici unul dintre noi nu-și deschidea inima. În Rotari mocnea, asemenea unui foc nicicând stins, dorința de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
de moarte și-au ținut slujbă de mulțumire către bunul Dumnezeu. Între timp, Zogru a ieșit în lumea largă și s-a și întors, tocmai la timp ca să scrie prima lui scrisoare cu mâna lui Teodosie, pe care l-a îndrăgit și l-a locuit de trei ori. Prima oară, pe la sfârșitul lui mai, în 1510, când s-a lipit de el pentru că i s-a părut manevrabil. Cu el a ieșit din mănăstire și-a bătut drumul până la casa spătarului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
mici Prinde tot ca un arici. Și când plânge câteodată Mama o hrănește-ndată. Îi vorbim și ne ascultă Parc-ar vrea să ne răspundă. Doar un gângurit hazliu Scoate ea într-un târziu. Toată lumea o iubește, O alintă, o-ndrăgește. Când o strig pe nume, Sara, Ea tresare și-mi zâmbește Și cu ochișorii mici Îmi spune că mă iubește.... Eu?! Sunt tare fericită Că visul mi s-a-mplinit Să am surioara mea Ce viața-mi va bucura! Primăvara E primăvară
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
ceva cu plăcere, a zis și m-a urmat în casă. Am văzut atunci fiecare cameră prin ochii lui, care erau obișnuiți cu spațiile mari și frumoase ale palatelor și ale templelor. Camera din față, camera mea, pe care o îndrăgeam nespus pentru culorile vesele de pe pereți, dintr-odată mi s-a părut mică și pustie și am fost bucuroasă că a trecut repede prin ea. Camera lui Benia era mai mare și avea mobilă așa cum vezi doar în marile case
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Iza, pentru că ea urma la catalog după Szabi. Înainte de asta, nu vorbisem niciodată cu Iza, ajunsese în clasa noastră abia într-a patra, devenind imediat cea mai bună la învățătură, dar din cauză că nu lua parte la jocurile noastre, nu era îndrăgită de nimeni, nici prietene nu prea avea, mai ales pentru că profesorii o dădeau mereu de exemplu, deși orfană, uite cât e de harnică, ia toate olimpiadele, își pierduse părinții într-un accident de mașină, crescuse unchiul ei, despre care tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
cartea în mână, a răsfoit-o, spunând că asta fusese lectura preferată a lui taică-su, în copilărie îi povestise și lui multe din ea, pentru taică-su istoria fusese totul, însă degeaba, el personal n-a putut s-o îndrăgească nicodată, poate doar fragmentele referitoare la capetele încoronate, și lui taică-su îi plăcea să-i istorisească mai cu seamă despre vechii suverani și ceremonialul regal denmormântare, despre cum erau trimiși vikingii pe ultimul lor drum în corăbii aprinse, despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
refuza ceva? Semeni atît de mult cu mama ta: aceeași Încăpățînare, aceeași frumusețe. - Dacă Îți cer să-mi spui Întreg adevărul, mi-l vei spune? - Da. Ți-l datorez. Vino. O luă sus pe pasarelă, locul acela pe care-l Îndrăgea atît de mult, la răspîntia Între cer, pămînt și mare. Deveni grav. - Știu că trebuie să mă arestezi. Destinul meu și cel al mamei tale sînt tragice, al tău, de asemenea, e foarte Împovărat, trebuie să-l distrugi pe tatăl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
să plecăm, Kikil nu se Întorsese. Ceilalți mărunței se Întristară când aflară de plecarea lui Unu dar, cel mai bătrân dintre ei le reaminti: - Ne-a spus el, N’jamo, să nu stăm prea aproape de copilul ăsta, căci Îl vom Îndrăgi prea mult. N’jamo știa că Unu Vis Vis va fi luat de ai lui. Și, cu asta, plecarăm. I-am povestit lui Logon Întreaga pățanie, iar el se Înegură. - Mai bine Îl mai țineai pe Enkim cu noi, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
umerii herculeeni, și ghetele lui cochete, Înalte până la gleznă. Chipul nu i‑l puteam desluși, dar soția lui, evident, plângea. Era aplecată În față. Ce vedeam eu nu puteau fi decât lacrimi. Nutream mult respect pentru doamna Battle și Îl Îndrăgeam pe soțul ei. Soții Battle erau fanii lui Ravelstein. Nu asistau niciodată la prelegerile lui publice și mă Îndoiesc că‑i citiseră cărțile, dar Îl luau foarte În serios. Cu câțiva ani În urmă, când Battle ieșise la pensie, el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
răul din astfel de experiențe le garantează caracterul real. Iată ce trebuie să Îndurăm, și asta‑i viața. Creierul e o oglindă și reflectă lumea. Desigur, vedem doar imagini, nu lucrurile adevărate, dar imaginile ne sunt dragi, ajungem să le Îndrăgim, deși știm ce organ distorsionant e creierul‑oglindă. Dar nu e momentul să o dăm pe metafizică. Eu eram genul de pacient de la reanimare care poate deveni obiect de pariuri pentru echipa medicală, dacă membrii acesteia ar fi pasionați de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
pâcla divinei neînțelegeri, veșmânt de mizericordie care în clipele grele coboară peste suflet pentru a-l apăra de gravitatea consecințelor. Iulia, care iubește animalele și le pricepe, privește lung câinele răzleț, ros până la urzeală. Sandu i-a urmărit privirea. O îndrăgește pe această fată negricioasă și firavă care a terminat liceul de coregrafie și dansează în stol, la Operă. Văzând-o cum s-a uitat după cățea, se gândește să-i arunce o bucată de covrig uscat, deși el unul e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
care mă dor și scurtez din zi în zi timpul acordat meditației. Simplul exercițiu, cărțile și rugăciunile nu ajung. Îl aprobam cu un oarecare licăr de emoție pentru ultimele sale cuvinte. Atingerea universalității plecând de la faptul particular era o tehnică îndrăgită de Sui, care studiase în India filosofia speculativă cu Nampuseptari. Îmi arătă o nouă rană la picior, dar eu nu mă simțeam dornic să-i cunosc necazurile. Un păianjen își abandonă un fir de pânză în bătaia vântului. Poate că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
nu străbată - într-un sens sau altul - cele trei zile ce despărțeau Misiunea de Santa Marta. Zvelt și măsliniu, trăgea veșnic dintr-o pipă veche, cadou din partea unui preot care hotărâse să se lase de fumat, pipă pe care o îndrăgea mai mult decât orice pe lume, deși nu o aprinsese nici o singură dată, de teamă să nu o strice. Copaci și iar copaci! Ore și ore, zile în care nu vedeai altceva decât același peisaj repetat și așteptai cu nerăbdare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
spusese chestia asta? — Vreau să spun că nu sunt sigur într-un sens grozav, s-a bâlbâit Hugo, disperat să recupereze din teritoriul pierdut. Și poate că, în fond, chiar așa se și simțea. Poate că, după naștere, avea să îndrăgească pruncul și poate că avea să ajungă să-l vadă ca pe o persoană, nu ca pe o formă de stânjenire a stilului său de viață și ca pe o teorie costisitoare. Lotti trecuse lejer mai departe. Și acum căuta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
mea, și am ajuns la capătul drumului meu. Dar, acum, înainte de a tăcea pentru vecie, vreau să-mi cer iertare pentru câte am greșit... Când îți vei aminti de mine, băiatu ’ meu, să te gândești ca la una care a îndrăgit viața și frumosul, care a fost prea cinstită, ca să fie și cu băgare de seamă... Si acum îți zic rămas bun pe veci... Dar, mai înainte de toate, te rog, să-ți amintești că te-am iubit și că te îmbrățișez
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
era Diana: o fată deosebit de frumoasă, veselă, plină de energie, de vitalitate, mereu cu zâmbetul pe buze și cu bunătatea pe fața-i descinsă din soare. Ochii ei Îmi păreau trandafiri În floare. Iar calitatea care mă făcea s-o Îndrăgesc ca pe nepoatele mele Iulia și Alexandra din Los Angeles (pe care le știu doar din fotografii) era educația ei aleasă, de-a dreptul princiară, fiind deosebit de respectuoasă. Aprecierea aceasta elogioasă devine cu atât mai semnificativă cu cât am În
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Țară și veți fi binecuvântat de-a pururi! Mă mândresc că sunt de-un neam cu dumneavoastră și că amândoi ne Înrudim cu marii eroi Sterie Ciumetti, Iancu Caranica, Doru Belimace și Constantin Papanace, că facem parte din etnia foarte Îndrăgită de cel mai bun român din toate veacurile, Corneliu Zelea Codreanu. Cronică literară sub formă de scrisoare Poiana-Câmpina, joi, 26 septembrie 2013 Stimate Domnule Profesor George Corciova, Întâi, țin să vă mulțumesc, și În scris, pentru gestul plin de noblețe
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]