2,964 matches
-
nu să ți-l dau ție gratis pe bunul meu amic Tony Pavone. Cu puțină diplomație, puteam scoate dela el multe, neînchipuit de multe parale. Așa Însă, cu ce m’am ales...?” Când aud de numele lui, fac alergie. Câtă Îndrăzneală auzi dumneata domnule, să reclame un colonel de miliție guvernului...! Om cu capacitate profesinală Însă, colonelul Pană a dat dreptate hainei militare sfătuindu-mă să aprofundez investigațiile...!” - Goli la rândul său paharul monologând. “Nu scapă el ușor din mâinele mele
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
nemernic, dar Îmi pare rău, osteneala-i de prisos...!! Nimeni nu mă va putea Împiedeca să-i administrez ani grei de pușcarie. Ai Înțeles...?” Mai goli dintr’o sorbitura un pahar cu vin după care turmentat vizibil, se entuziasmă. „Câtă Îndrăzneală, mai bine zis obrăznicie, să reclami un colonel de miliție guvernului...? Ce credea imbecilul, vroia să mă sperie...? Să tremur de frică În fața lui, cerându-mi iertare...? Într-o societate Totalitară unde puterea executivă se bazează pe forțele noastre de-
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Vorbitorii de limbă Spaniolă, Începând cu Mexic, America Centrală și de Sud pot fi găsiți În toate cele patru Emisfere ale orașului. Majoritatea lor inundă piețele orașului În căutare de orice lucru, În timp ce unii patroneză restaurante specifice În care dacă ai Îndrăzneala să consumi preparatele lor culinare condimentate cu perseverență de bucătar ei bine, după primul dumicat, Îți trosnesc măselele de usturime...având senzația unei tentative de otrăvire; In partea de jos a Manhattăn-ului, În apropiere ce Centrul Financiar al orașului și
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
meu, pe care Îl bazez parțial pe istoria Statelor Unite. După 1776 a existat un continent pe care să aibă loc expansiunea și acest spațiu a absorbit toate greșelile. Sigur că eu nu sunt istoric. Dar dacă nu poți specula cu Îndrăzneală, trebuie să lași totul pe seama experților. Europa de după 1789 nu mai avea spațiu pentru propriile greșeli. Rezultatul: război și revoluție, cu revoluția sfârșind În mâinile descreieraților. — De Maistre a spus asta. — Da? Nu știu mare lucru despre el. — Poate că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
ceva ce alții își doreau. Și pentru că măcar era complimentată. A făcut însă pasul și s-a măritat cu Naji Saleh pentru banii lui. La nuntă, când s-a ridicat în picioare în fața invitaților, soțul ei i-a lăudat vivacitatea, îndrăzneala și originea get-beget americană, iar Irene și-a lăsat capul pe-un umăr ca și când fiecare ar fi jucat după un alt scenariu. Timp de un an, Irene l-a testat ducându-se la culcare cu pete de mascara pe sub ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
și să devină orice-ar fi vrut, iar Mary s-a închipuit ca eroină a unei povestiri spusă la foc de tabără, ca o legendă a canionului, ca o nimfă a râului. Și-a închipuit o poveste de-o asemenea îndrăzneală și-atât de stranie încât majoritatea oamenilor nici n-ar crede-o. Mary a râs, apoi a lăsat capul în jos ca să-și ascundă chipul iluminat de-o bucurie atât de nepotrivită în momentul respectiv. Sigur că ideile ei erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
placi. când te-nfășor pe-un voal de in subțire, ne ține-n cer prea născător de maci sărutul meu ce nu-și mai vine-n fire. nu vreau să fii frumoasă, vreau să-mi ierți iubirea care-nvinge, cu-ndrăzneală, metempsihoze grele sub coperți nerepetând destine de cerneală. nu vreau să fugi, ba dimpotrivă, vreau s-adormi visând un zeu ce îți dezgroapă din coasta lumii ziua-n care beau neînceput adâncul tău de apă când mă cuprinde-n brațe
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
o lumină vagă. Partea de jos părea că strălucește, dar nu putea să fie În picioarele goale. Cu toate acestea, pieptănătura și fusta scurtă nu i se potriveau deloc. Profitînd de faptul că eram singurul client, mi-am scos cu Îndrăzneală portofelul din buzunarul interior. Negru, pătrat, din piele-Întoarsă, ros pe la colțuri - semn că fusese mult folosit. La Început am vrut să scot din el tot și să-i Înșir conținutul, dar prea bătea la ochi pe masa aceea de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
de replică la generalizările lui pripite despre Facultatea de Filosofie. Mă uit la ele și mă privesc cu reproș. Și tu ești una dintre aceia care nu au împiedicat maniheismele. N-aveam self-confidence. Eu ingredientul acesta pe care îl numesc îndrăzneală și hybris, iar alții tupeu, l-am căpătat mai târziu, pe calea filosofiei feministe. Pe de altă parte încerc să îl înțeleg și pe Liiceanu Era propria lui experiență, dar una decalată cu peste un deceniu față de a noastră, cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
simțim noi dacă ne-ar surprinde cineva goale pe stradă. Mi-au povestit de rețelele lor clandestine din hrubele Kabulului unde ajungeau cu parolă, se machiau ca să se privească în oglindă și, una pe alta, apoi se ștergeau înfricoșate de îndrăzneala lor, tremurând că vor fi împușcate în stadioane, la fel cum tremurau când alfabetizau în secret copilele orașului lor despre care talibanii decretaseră că nu au nevoie de nici o știință de carte ca să nască și să îngrijească bărbați, singurul scop
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
că se putea o alegere mai bună a profesiei în care vă aflați, vă stă ca o haină croită perfect”. - „Chiar credeți?” - „Sunt sigură”. Apoi începu să se plimbe prin odaie. - „Aș vrea să vă întreb ceva, spusei, e o îndrăzneală desigur, dar vreau să vă întreb: De ce nu v-ați măritat?” - „Pentru că e mai comod așa, o căsătorie presupune, adică nu, nu presupune ci implică o anume corvoadă, griji peste griji, mai toate părând mărunte, zi de zi, te trezești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
acela ca politica externă pe care o duce să fie a ei, adică independentă și națională, o politică externă care să dea expresie intereselor sale vitale și demnității, precum și năzuințelor cetățenilor ei; o politică externă care să ateste clarviziune, maturitate, îndrăzneală, dar și înțelepciune; numai atunci, națiunea navighează cum trebuie printre meandrele vremii și merită să supraviețuiască, iar pentru aceasta, trebuie să fi avut la timonă acel factor care o poate aduce în siguranță, la țărm diplomația. Componenta obligatorie fără alternativă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
arate și mai mult, cât de neîncrezătoare (Timeo Danaos et dona ferentes) era conducerea României în orice act al Rusiei (care uita să mai plece ori nu mai pleca deloc rupând din teritoriul nostru) și cât de mare a fost îndrăzneala ei, de a nu se supune cererilor U.R.S.S. Că România avea propria sa politică externă, independentă, iar obiectivul fundamental al acesteia îl constituia promovarea intereselor ei și nu slugărnicia față de U.R.S.S. ori de alți mai-mari ai zilelor, rezultă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
alții se resemnaseră sau tolerau situația; în fiecare dintre aceste abordări, existau adevăruri care trebuiau, însă, circumstanțiate, dar și puncte slabe. La nivel internațional, România nu avea o atmosferă tocmai favorabilă, chiar dacă în politica sa externă dădea dovadă de mare îndrăzneală și demnitate, de spirit de cooperare, cu inițiative de prestigiu pentru care era, într-adevăr, respectată și admirată (aprecierile personalităților de talie internațională ale vremii o confirmă). Mass-media și diferite asociații, acțiunea prietenilor noștri din bloc, acțiunea iredentistă a ungurilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
ar trebui acum să uităm că noi înșine nu am fost la înălțime în ceea ce privește gestionarea și exploatarea resurselor apelor Dunării și nici în ceea ce privește stabilirea unui regim de navigație pe Dunăre care să ne fie avantajos; ne-au lipsit perspicacitatea, perseverența, îndrăzneala și crezul de care aveam nevoie; însăși problema pe care o aduc în discuție ne oferă, din păcate, un asemenea exemplu. România nu se pricepe ori nu se poate obișnui cu ideea fundamentală, potrivit căreia un stat riveran sau pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
spetezele pe singurătatea dealului. Eu mergeam obosit în pasul calului și nu mă gândeam la nimic. Așa trecură câteva zile - și-n duminica următoare, înainte de a pleca la Iași, vătaful se abătu pe la mine. —Cucoane Petrache, zice, vă rog de îndrăzneală, să nu vă supărați... Ați fost bun cu noi, și m-am gândit eu să trimet nevasta la curte să vă facă o leacă de dulceață... Tot n-are ce face azi... Zicea ea că-i sărbătoare, dar cu mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
scoată bucăți de pui cu smântână din cornurile din aluat cu ou și să-și mânjească fața ceea ce l-a făcut pe Aidan să întrebe: —Anna, am putea să o ștergem de-aici? M-am uitat la el, iritată de îndrăzneala lui. Chestiile astea impulsive merg când ai nouăsprezece ani, dar eu aveam treizeci și unu. Nu obișnuiam pur și simplu să „o șterg“ de undeva cu bărbați necunoscuți. Stai doar să-i spun lui Jacqui că plec, am zis. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
mai cu seamă extrem de intrigat și decis să aflu mai multe. Dar Guicciardini se ridica deja de pe scaun. Abia ieșise, că un ofițer de gardă a venit în celulă să mă întrebe dacă am nevoie de ceva. Am cerut cu îndrăzneală haine curate, o măsuță, o lampă și unelte de scris, ceea ce am obținut chiar în cursul zilei. Seara, felul obișnuit de masă se schimbase: în loc de bob și de linte, am căpătat carne și lasagne, cu vin roșu de Trebbiato, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
luase adio de la marea cea caldă, de la soarele și de la frumoasele femei hispanice și începuse să lupte cu barbarii care mânacu carne uscată, dormeau în noroi și se ungeau cu grăsime pentru a se apăra de frig. — Dar... Iartă-mi îndrăzneala, Antonius, ți-ai pierdut oare memoria? Știi doar ce i s-a întâmplat lui Rubellius Glaucus acum câteva săptămâni! Antonius mângâie gâtul calului. — Încalc ordinele, știu asta. Iar tu îmi ești complice. Cât despre Rubellius Glaucus... Nu trebuia să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
cercetării istorice și iconografice. În roman, în extraordinara aventură a lui Valerius sunt redate toate detaliile gladiaturii: cum învățai să devii gladiator, desfășurarea antrenamentelor, diferitele tipuri de gladiatori, regulile după care aveau loc luptele în arenă, în timpul cărora se amestecau îndrăzneala și lașitatea, curajul și spaimele, solidaritatea și trădările - într-un cuvânt, jocul de gladiatori, care făcea parte din viața de zi cu zi a Imperiului Roman. De asemenea, descrierea aventurilor lui Antonius Primus prilejuiește prezentarea detaliilor legate de armata romană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
intră. De ce nu bei mai bine suc de portocale? îl întrebă. Sau de ananas? Oamenii de la templu băteau zgomotos în ușă. Ce individ nepoliticos, își zise ofițerul, privind paharul gol. Întâi îi băuse tot sucul de ceapă și apoi avusese îndrăzneala să-l mai și critice. De ce-l băuse în primul rând? Hotărî imediat să nu aprobe planul lui Verma. Era un plan absurd și de ce să-l accepte dacă al lui fusese respins cu atâta promptitudine? Nimeni nu fusese drăguț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
giulgiu uitat, căci lumânările de pe podea trimiteau o mulțime de umbre calde care să flirteze cu trupul cel gol, iar haosul și mizeria camerei au fost uitate grație perfecțiunii acelei viziuni. Liv știa cum să-și arate corpul, cu suficientă îndrăzneală cât să-i sporească frumusețea, dar fără să devină ostentativă. O venus fără cap într-un muzeu de mahala. — Nu e un altar potrivit? spuse ea. El încuviință din cap, rămas fără cuvinte, iar atunci, cu o mișcare bruscă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
a avut bunătatea să se ofere să mă ducă acasă, i-am explicat lui David Stronge. Ar fi fost o mare plăcere pentru mine să... încercă el să se împotrivească. Se cam precipită treaba, nu, David? spuse Sebastian cu o îndrăzneală de lăudat. Ți-ai luat lucrurile, Sam? Da, mulțumesc. Mi-am încheiat nasturii de la jachetă și i-am întins mâna lui David. Mă bucur că te-am revăzut. Mă gândeam dacă să îi spun că mai luăm legătura în ceea ce privește cecul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
M-am holbat la ea. Păruse atât de agitată când vorbise, că nu am mai putut spune decât: Presupun că ai dreptate. Și am fost recompensată cu un zâmbet larg. După asta, s-a arătat cumva speriată de propria-i îndrăzneală, s-a retras într-o tăcere servilă și de-abia dacă a mai scos vreun cuvânt toată seara. Tim a luat sticla și a mai turnat șampanie pentru toată lumea. I-am cunoscut fetele, m-am încercat eu terenul, ale lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
mine e ca un șifonier, umplut cu rochii și alte marafeturi...” „La dumneavoastră am văzut costume...” „Dulapul meu nu-i o femeie...” A, da, scuzați, vă rog, pentru confuzie... Șifonierul dumneavoastră e plin totuși de costume...” Noimann-cinicul era uimit de Îndrăzneala lui Noimann ce se târa ca un vierme la picioarele lui. „Continuați, continuați”, făcu el. „Sunteți un egolatru. Vă adorați propria dumneavoastră goliciune la fel de mult ca pe-o femeie. Sau poate chiar mai mult...” Noimann-viermele căpătase glas. Glasul trebuia anihilat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]