13,828 matches
-
de persoanele care beneficiază de astfel de drepturi ce nu sunt componente ale salariului, ci sunt acordate în plus față de acesta, nu poate fi primită, întrucât, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, legiuitorul este îndreptățit să stabilească modalitatea în care se acordă și se calculează elementele de natură salarială, precum și o eventuală plafonare a acestora, în funcție de condițiile economice și de altă natură relevante din această perspectivă, toate aceste aspecte fiind circumscrise marjei
DECIZIA nr. 359 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276358]
-
239/2019 (care face referire la activitățile prestate în România) cu impact asupra modului de calcul al indicatorilor (și cu o restrângere a persoanelor care beneficiază de aceste scutiri) reprezintă o restricționare, o limitare ce nu a fost prevăzută de legiuitorul îndreptățit să stabilească condițiile acordării acestei facilități. Iar dacă totuși legiuitorul a dorit această cerință, atunci ea trebuie să fie reglementată în Codul fiscal, completare care trebuie adusă prin norma de același nivel sau nivel superior. În acest context, reclamanta a
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
pe durata lipsei de la serviciu pricinuite de chemarea în fața organului de urmărire penală sau a instanței. Pentru cazul în care persoanele anterior enumerate nu sunt salariate, aceleași dispoziții legale prevăd că martorul care are venit din muncă este îndreptățit să primească o compensare, iar expertul și interpretul au dreptul la o retribuție pentru îndeplinirea însărcinării date, în cazurile și în condițiile prevăzute prin dispoziții legale. În cea de-a doua categorie se încadrează cheltuielile făcute de părți și de
DECIZIA nr. 329 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274691]
-
prin raportare la cele ale art. 1 alin. (1) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, arătându-se că autorii reclamanților au fost supuși în mod direct persecuțiilor din motive etnice, astfel încât, dacă ar fi trăit, ar fi fost îndreptățiți să beneficieze de dreptul reglementat de art. 1 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999. ... 88. Față de considerentele expuse în cadrul paragrafelor precedente, Înalta Curte constată că soluționarea pe fond a cauzei depinde de lămurirea chestiunii de drept ce
DECIZIA nr. 68 din 9 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276566]
-
orientare teoretică, ci prevede aplicabilitatea alineatelor anterioare și în situația în care părintele copilului, deși ar fi avut dreptul, nu a beneficiat de prevederile ordonanței. ... 130. Toate alineatele art. 3^1 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 utilizează aceeași noțiune, „copil“. Persoanele îndreptățite la compensații conform art. 1 alin. (1) din ordonanță sunt cele supuse efectiv persecuțiilor/strămutării la data intervenirii acestor evenimente, ceea ce face să fie necesar să fi fost cel puțin concepute la data refugiului, expulzării sau strămutării. Pentru descendenții unor
DECIZIA nr. 68 din 9 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276566]
-
drepturile vizate de norma constituțională sunt drepturi fundamentale, situație de fapt care rezultă și din dispozițiile art. 47 alin. (2) din Constituție. ... 32. Mai mult decât atât, din cuprinsul paragrafelor sus-invocate, Curtea Constituțională reține fără echivoc că numai Parlamentul este îndreptățit să stabilească condițiile, criteriile de acordare a pensiei care intră sub incidența Legii nr. 223/2015, inclusiv modalitățile de calcul al cuantumului acestora. Or, luând în considerare faptul că aceste aspecte au fost modificate printr-un act normativ emis de către
DECIZIA nr. 89 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287636]
-
nu a avut în vedere orice drept de natură salarială stabilit prin hotărâri judecătorești - și de care, în temeiul art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, ar trebui să beneficieze și personalul care nu era îndreptățit ca efect direct al unei hotărâri judecătorești cu titlu executoriu -, ci doar anumite drepturi care, odată recunoscute prin hotărâre judecătorească, au incidență nemijlocită asupra nivelului (maxim) de salarizare corespunzător fiecărei funcții, grad, trepte, gradații, vechime în muncă și în specialitate
DECIZIA nr. 677 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287617]
-
Totodată, acestea permit ca procedura de îndeplinire a actelor de cercetare să se desfășoare în absența magistratului, chiar dacă imposibilitatea de participare ar fi una obiectivă. Nu este prevăzut dreptul acestuia de a participa la îndeplinirea „actelor de cercetare“, fiind îndreptățit doar să ia cunoștință de conținutul lor. Dispozițiile analizate nu prevăd dreptul magistratului cercetat de a fi asistat/reprezentat de un alt magistrat/avocat. Acestea prevăd dreptul magistratului de a propune probe în apărare, însă, în lipsa unei dispoziții exprese, nu există
DECIZIA nr. 86 din 21 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287773]
-
Or, potrivit legii, categoria de creanțe defavorizate este considerată a fi categoria de creanțe pentru care planul de reorganizare prevede cel puțin una dintre următoarele modificări: fie o reducere a cuantumului creanței și/sau a accesoriilor acesteia la care creditorul este îndreptățit potrivit legii, fie o reducere a garanțiilor ori reeșalonarea plăților în defavoarea creditorului, fără acordul expres al acestuia [art. 5 alin. (1) pct. 16 din Legea nr. 85/2014]. Astfel, în vederea confirmării planului de reorganizare a debitorului, pentru categoria de
DECIZIA nr. 158 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287919]
-
adunării generale, consiliului și ale biroului consiliului; ... d) duce la îndeplinire deciziile biroului consiliului, consiliului, hotărârile adunării generale, precum și deciziile organelor de conducere de la nivel național, date în sarcina sa, și rezolvă problemele și lucrările curente; ... e) este îndreptățit să primească, în formă scrisă, și să conteste toate deciziile adoptate de comisia de disciplină împotriva membrilor colegiului teritorial; ... f) propune domeniile de interes pentru înființarea comisiilor de lucru ale consiliului; ... g) angajează personalul de specialitate și administrativ, cu aprobarea
REGULAMENT ELECTORAL din 14 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284545]
-
supremă a stabilit că dispozițiile art. 1.391 alin. (1) din Codul civil se interpretează în sensul că, într-o cauză penală având ca obiect o infracțiune de vătămare corporală din culpă, doar victima infracțiunii, care a suferit un prejudiciu, este îndreptățită să obțină o despăgubire pentru restrângerea posibilităților de viață familială și socială; prin aceeași decizie instanța supremă a stabilit că dispozițiile art. 1.371 alin. (1) din Codul civil se interpretează în sensul că autorul faptei va fi ținut să răspundă
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
s-a stabilit că dispozițiile art. 1.391 alin. (1) din Codul civil se interpretează în sensul că, într-o cauză penală având ca obiect o infracțiune de vătămare corporală din culpă, doar victima infracțiunii, care a suferit un prejudiciu, este îndreptățită să obțină o despăgubire pentru restrângerea posibilităților de viață familială și socială. ... 11. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textul legal criticat contravine prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) referitoare la statul de drept și la calitatea
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, în sensul că, într-o cauză penală având ca obiect o infracțiune de vătămare corporală din culpă, doar victima infracțiunii, cea care a suferit vătămarea corporală, este îndreptățită să obțină o despăgubire pentru restrângerea posibilităților sale de viață familială și socială. Altfel spus, în cauzele penale, daunele morale pentru restrângerea posibilităților de viață familială și socială pot fi acordate doar victimelor directe („persoana vătămată victimă a infracțiunii“) ale
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. Anterior pronunțării acestei decizii, instanțele penale din România aveau o jurisprudență variabilă, în care majoritară era opinia conform căreia victimele indirecte nu erau îndreptățite la daune morale (solatium doloris) decât în cazul decesului victimei directe, în vreme ce instanțele civile acordau daune morale (solatium doloris) victimelor indirecte foarte rar și doar în cazuri bine justificate, adică pentru suferințe proprii semnificative, în situația în care
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
s-a stabilit că „dispozițiile art. 1.391 alin. (1) din Codul civil se interpretează în sensul că, într-o cauză penală având ca obiect o infracțiune de vătămare corporală din culpă, doar victima infracțiunii, care a suferit un prejudiciu, este îndreptățită să obțină o despăgubire pentru restrângerea posibilităților de viață familială și socială“. Prin decizia anterior menționată, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a interpretat sistematic prevederile legale criticate, interpretare care
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
nu au un caracter reparator, nu au drept scop acoperirea prejudiciului suferit de creditor, ci constituie un mijloc juridic de constrângere indirect pentru asigurarea executării în natură a obligațiilor și se pot acorda independent de despăgubirile la care creditorul este îndreptățit în temeiul art. 892 din Codul de procedură civilă, cele două categorii de sume având o natură și o finalitate juridică diferite. Încheierea pronunțată în condițiile art. 906 alin. (4) din Codul de procedură civilă se bucură de autoritate de
DECIZIA nr. 16 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289741]
-
legea procesual civilă reglementează pentru debitor un remediu eficient pentru ridicarea măsurii sechestrului asigurător, și anume în cazul în care dă o garanție - reală sau personală - îndestulătoare. Astfel, dacă se va constitui la dispoziția creditorului o asemenea garanție, debitorul este îndreptățit să formuleze o cerere prin care să solicite ridicarea sechestrului; așadar, bunurile sale vor fi scoase de sub măsura indisponibilizării. Cât privește poprirea asigurătorie, conform prevederilor art. 971 alin. (1) din Codul de procedură civilă, soluționarea cererii, executarea măsurii, desființarea
DECIZIA nr. 307 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288941]
-
aprecierea de participare sau implicare a părții, iar dacă nu se dovedește că partea a contribuit la o acțiune frauduloasă, atunci nu se poate aprecia că aceasta nu ar avea un drept de deducere a unei taxe la care era îndreptățit. Susține că organul fiscal trebuie să țină cont de participarea sau neparticiparea în acțiunea frauduloasă pentru a acoperi conținutul economic al unor activități generatoare de obligații fiscale. Astfel, chiar dacă organul fiscal a stabilit un comportament fiscal neadecvat în lanțul
DECIZIA nr. 145 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288816]
-
nu au un caracter reparator, nu au drept scop acoperirea prejudiciului suferit de creditor, ci constituie un mijloc juridic de constrângere indirect pentru asigurarea executării în natură a obligațiilor și se pot acorda independent de despăgubirile la care creditorul este îndreptățit în temeiul art. 892 din Codul de procedură civilă, cele două categorii de sume având o natură și o finalitate juridică diferite. Încheierea pronunțată în condițiile art. 906 alin. (4) din Codul de procedură civilă se bucură de autoritate de
DECIZIA nr. 14 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288828]
-
face trimitere la dispozițiile art. 105 din Constituție, potrivit cărora funcția de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea altei funcții publice de autoritate, cu excepția celei de deputat sau de senator. Astfel, demnitatea dobândită în urma procesului electoral îl îndreptățește pe membrul legislativului (deputat sau senator) să exercite prin desemnare atribuții ale puterii executive, fără a se situa în stare de incompatibilitate, ceea ce este și firesc, căci un reprezentant ales primește încrederea cetățeanului de a se ocupa de exercitarea
DECIZIA nr. 294 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288844]
-
poate fi amânată a fost motivată în mod corespunzător în cadrul preambulului ordonanței de urgență supuse controlului. Disfuncțiile instituționale, administrative și financiare sunt un risc la adresa bunei desfășurări a procesului electoral, astfel că, în aceste condiții, Guvernul a fost îndreptățit să adopte ordonanța de urgență. Faptul că pe rolul Parlamentului există o propunere legislativă care vizează aceeași problematică, fără să fi fost însă adoptată, nu înseamnă decât că această situație vine în susținerea adoptării ordonanței de urgență. Se subliniază că
DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287781]
-
îl constituie dispozițiile 26 alin. (3) teza finală din Legea nr. 10/2001 potrivit cărora: „(3) Decizia sau, după caz, dispoziția motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură poate fi atacată de persoana care se pretinde îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul unității deținătoare sau, după caz, al entității învestite cu soluționarea notificării, în termen de 30 de zile de la comunicare. Hotărârea tribunalului este supusă recursului, care este de
DECIZIA nr. 257 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289157]
-
plată. ... 57. Se mai invocă faptul că Legea nr. 52/2020 aduce o gravă atingere dreptului la libertate economică și libertății comerțului, întrucât intervine în raporturile juridice încheiate între profesionist și consumatori, afectând în mod direct contraprestația la care creditorul este îndreptățit prin încheierea contractelor de credit. Modificarea condițiilor economice pe parcursul executării unui contract de credit, condiții care nu sunt sub influența creditorului, nu justifică modificarea obligației esențiale a debitorului, prin lipsirea creditorului de posibilitatea recuperării creanței în integralitatea sa. Legea
DECIZIA nr. 749 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287803]
-
de urgență a Guvernului nr. 66/2011, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările și completările ulterioare, recuperarea creanțelor bugetare aferente politicii agricole comune, gestionate de către AFIR prin deducerea din plățile/rambursările următoare pe care debitorul este îndreptățit să le primească în cadrul fondurilor europene nerambursabile alocate României din FEADR, FEGA aferente politicii agricole comune pentru perioada 2023-2027, precum și al fondurilor aferente alocate de la bugetul de stat, până la finalizarea financiară a proiectului, inclusiv din cererea
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 85 din 16 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275352]
-
fi fost formulată de o persoană juridică ori de o entitate ce nu figurează între beneficiarii dreptului reglementat prin art. 27 alin. (2^3) din Legea nr. 18/1991, ci întrucât prima instanță a apreciat că „pentru ca reclamanta să poată fi îndreptățită la emiterea titlului de proprietate asupra terenului, trebuie ca acesta să fie teren aferent casei de locuit și anexelor gospodărești, ori curții și grădinii din jurul acestora“, deoarece „o condiție pentru admisibilitatea cererii de constituire a dreptului de proprietate prin
DECIZIA nr. 54 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275741]