4,474 matches
-
tratatelor internaționale. De fapt, o parte dintre Puteri - în special Rusia și Austria - vizau desfacerea Unirii 69, în timp ce celelalte susțineau, fără suficientă hotărâre, • Paul Henry, L’Abdication du Prince Couza, Paris, 1930, pp. 161-173. • T. W. Riker, Cum s-a înfăptuit România. Studiul unei probleme internaționale, 18561866, București, 1940, pp. 624-625. • V. Russu, România în relațiile internaționale 1699-1939, Iași, 1980, p. 200. • Fr. Damé, Histoire de la Roumanie contemporaine, Paris, 1900, p. 153. • Paul Henry, op. cit., passim; M. D. Sturdza, La Russie
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
nu-și dea seama că o asemenea uniune ar fi o nenorocire și în același timp distrugerea unității naționale. În ce privește românii din Transilvania, ei sunt și mai potrivnici acestei idei decât cei din vechiul regat [...] Ceea ce știu este că am înfăptuit unitatea noastră națională, vrem să rămânem în fruntariile noastre și nu suntem nici atât de proști, nici atât de perfizi ca să ne gândim la combinații fanteziste, ce nu pot să aibă nici o durată“100. Cu toate acestea, dezmințirile românești nu au părut
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de monograf, D. Anghel este văzut, dincolo de tocitul clișeu de „poet al florilor”, prin prisma sensibilității moderne, ultimele sale proze prefigurându-l pe Urmuz. Ion Anestin, a cărui portretizare se axează pe însușirile de umorist, este una dintre restituirile meritorii înfăptuite de D., la fel ca și Gheorghe Banea, scriitor urmărit parcă de un blestem în destinu-i mult încercat. În dezacord cu G. Călinescu - ale cărui opinii le contrează de câte ori are prilejul -, exegetul filtrează printr-o logică personală „contradicțiile”, marcate de
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
strivit o dată și reapare de două ori mai puternic.” Ion Ghica este de altfel nu numai personajul central, ci și raisonneur-ul narațiunii: „Cuza a învins fără să vrea să învingă și doar pentru că nu are un program politic, social...” El înfăptuiește, filosofează și se bucură de existență cu egală și inteligentă umoare. Miza reală a narațiunii este însă una superioară romanului de reconstituire istorică propriu-zisă: scriitoarea își dorește - și reușește - să ofere un prototip al luptelor interne pentru putere, al mecanismelor
DUMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
prin excelență, a fost primul, iar cel roman este ultimul, cel ce pregătește sfârșitul vremurilor. Într-adevăr, sfârșitul lumii este deja în parte vizibil în epoca creștină dat fiind că istoria nu s-a sfârșit, dar judecata lui Dumnezeu se înfăptuiește; deocamdată, această judecată nu este încă vizibilă în mod clar, dar la sfârșit va fi. Însă chiar de pe acum totul se vede cu limpezime și cine vrea poate să citească intervenția lui Dumnezeu în desfășurarea istoriei umane. Bibliografie. Ediții: CSEL
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Dumnezeu este supremul bine, trebuie evaluată adevărata natură a ceea ce oamenii numesc bine și rău, concluzia fiind că nelegiuiții care obțin succese în viață nu sunt în realitate altceva decât niște nefericiți pentru că, chiar dacă doresc s-o facă, nu pot înfăptui binele pentru că nu-l cunosc. Iar toate acestea se întâmplă sub cârmuirea providențială a lui Dumnezeu și aceasta este o problemă care merită să fie discutată. Aici începe deci expunerea despre destin, despre liberul arbitru și despre preștiința și providența
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
lui Petru iar al doilea faptelor lui Pavel, cei doi apostoli care reprezintă trecutul glorios al Romei creștine. Tonul este în mod deliberat triumfal, povestirea vieții apostolilor implicând în același timp glorificarea Romei papale care se regăsește în orice miracol înfăptuit de Petru. Opera lui Arator dovedește că scriitorul citise Poemul închinat Paștelui de Sedulius (p. ???), chiar dacă nu atinge nivelul de eleganță și de inspirație poetică al acestuia; la Arator, expresia e pompoasă și greoaie, iar discursul ermetic în mod deliberat
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
faptelor e cu totul diferită de povestirea cuiva căruia i se relatează aceste fapte; aceasta e o declarație care apare sistematic când e vorba de biografii ale oamenilor lui Dumnezeu: discipolul devine narator pentru că a văzut cu ochii lui minunile înfăptuite de către sfânt. Și în acest fel biografia Sfântului Severin își păstrează prospețimea. Totodată, Eugippius a mai compus o Culegere de extrase din operele Sfântului Augustin (Excerpta ex operibus Sancti Augustini) pe care o folosea în timpul cursurilor pe care le ținea
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
epoca lui Grigorie decât speculația dezinteresată și teoretică. Aceleași caracteristici, accentuate tocmai de subiectul tratat, le găsim și în cele opt Cărți de miracole (Miraculorum libri), unde sunt povestite, cu o credulitate ce atinge limitele neverosimilului și ale naivității, minunile înfăptuite de diverși sfinți sau datorate chiar relicvelor acestora. În orice caz, și această operă, în ciuda atitudinii iraționale a scriitorului (sau poate tocmai din acest motiv) e un izvor de informații prețioase referitoare la cultura religioasă de nivel superior și inferior
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
era însă originar din capitală, ci din micul sat Betelia, situat lângă vechea cetate a filistenilor, Gaza, și se născuse prin 380 într-o familie creștinată de multă vreme, convertită cu circa cincizeci de ani mai înainte după ce văzuse miracolele înfăptuite de faimosul anahoret Ilarion, a cărui viață ne este povestită de Ieronim. Cercetătorii s-au întrebat dacă Sozomen a făcut școală în tinerețe cu vreun călugăr din partea locului (chiar dacă acest lucru pare neobișnuit). Un alt pasaj din opera sa ne
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
vedere aspecte multiple - ideație și semnificații, personaje și structură, câștiguri formale și corespondențe istorice sau contemporane, teatru și actori ș.a. - și prilejuiește numeroase opinii originale: preluările din Giordano Bruno, bunăoară, demonstrează plusul de noutate în concepție și în expresia dramatică, înfăptuit de geniul shakespearian în Anglia elisabethană. În Dionysos. Eseuri lirice (1969), G. abordează din nou spațiul literaturilor străine, continuând investigarea direcțiilor artelor în epoca modernă, acum cu proiecție spre istoria culturii. Mutații se săvârșesc și în sfera metodologiei critice, preeminența
GHEORGHIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287236_a_288565]
-
de nepoții și strănepoții săi;/ câinele său era o răscruce a tuturor/ animalelor credincioase,/ calul era o răscruce a tuturor blândelor animale slujitoare de om.// Manimazos își amintea lucruri pe care/ nu le-avusese;/ își amintea fapte ce nu le-nfăptuise;/ plângea pentru morți ce nu-i văzuse/ și se bucura pentru cei ce-aveau să se / nască/ la mii de ani după sine.” Mai mult ca plânsul. Icoane pe sticlă (1970) înseamnă o nouă incursiune în lumea mitică și a
GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
vine în Moldova, la Cartierul General, și are o contribuție importantă la redactarea ziarului „România” (1917-1918). După semnarea Păcii de la București-Buftea, pleacă la Paris și Londra, ca membru al Consiliului Național Român, care lupta pentru realizarea Unirii. Când aceasta se înfăptuiește prin Marea Adunare de la Alba Iulia, e numit membru al Consiliului Dirigent. Angajat din ce în ce mai mult în politică, în 1919-1920 va fi ministru al Instrucțiunii și Cultelor, portofoliu pe care îl va deține și în alt guvern, în 1920-1921; în 1926
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
s-au angajat în rezolvarea unor sarcini dificile (probe cognitive, spre exemplu), deși sarcinile în sine nu duceau la depășirea fobiei (Axsom, 1989). Investiția de timp și energie într-o opțiune atitudinală sau comportamentală o face mai de preț și - înfăptuind-o - efortul nostru își găsește justificarea. Tendința înspre schimbarea atitudinală poate apărea și atunci când, forțați de anumite împrejurări, noi spunem ori facem altceva sau chiar contrariul a ceea ce credem cu adevărat. Constrângerea poate merge de la forme mai blânde - de exemplu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
actual [...] care pregătește atâtea noi forme de universalism, începând cu organizarea federativă a continentelor și sfârșind cu idealurile ecumenicităților spirituale [...] încurajează și, ceva mai mult, solicită chiar o experiență și o înțelegere globală a lumii și a existenței [...], mai spornic înfăptuită în cadrul diasporei”. Autorul crede că în virtutea „polarității antinomice și complementare” a culturii, „spiritualității românești care se manifestă în țară prin rezistență și protest trebuie să-i corespundă în diaspora o spiritualitate care să valorifice în chip pozitiv libertatea umană, [...] adică
LUCEAFARUL-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287874_a_289203]
-
furat bani din casă, celălalt neagă că ar fi făcut acest lucru și astfel primul încetează să mai discute cu el pentru... 30 de ani. La capătul acestei perioade, un străin vine în magazin și le mărturisește că el a înfăptuit furtul și, mustrându-l conștiința, s-a hotărât să le restituie banii; comunicarea între frați se restabilește); - defensiva perceptivă - când cineva ne atacă sistemul perceptiv, negăm, evităm, dezvoltăm „rezistențe”; - intervenția celei de-a treia părți în sens manipulativ în conflict
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
adept se declară S. este unul strict retoric: „Sinceritatea mea e-ades tăioasă / Ca lama unei săbii de Damasc/[...] Nedezmințit romantic viața-ntreagă / De tânăr sunt profetul acestui crez”. Vrând să fie cel care depune mărturie pentru tot ce se „înfăptuiește” în jurul său, se compară cu un „Soldat neadormit la telegraf / Primind pe fir direct orișice veste / Scandând pentru ce-a fost un epitaf / Și-un marș de drumuri lungi pentru ce este”. Paginile din Cardioglob sau Pe ce lume trăim
STOIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289946_a_291275]
-
prin excelență, a fost primul, iar cel roman este ultimul, cel ce pregătește sfîrșitul vremurilor. într-adevăr, sfîrșitul lumii este deja în parte vizibil în epoca creștină, dat fiind că istoria nu s-a sfîrșit, dar judecata lui Dumnezeu se înfăptuiește; deocamdată, această judecată nu este încă vizibilă, dar la sfîrșit va fi. Chiar de pe acum totul se vede limpede, și cine vrea poate să citească intervenția lui Dumnezeu în desfășurarea istoriei umane. Bibliografie. Ediții: CSEL 5, 1882 (C. Zangemeister); Le
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
că Dumnezeu este supremul bine, trebuie evaluată adevărata natură a ceea ce oamenii numesc bine și rău, concluzia fiind că nelegiuiții care obțin succese în viață nu sînt în realitate decît niște nefericiți pentru că, deși doresc s-o facă, nu pot înfăptui binele fiindcă nu-l cunosc. Iar toate acestea se întîmplă sub cîrmuirea providențială a lui Dumnezeu și aceasta este o problemă care merită să fie discutată. Aici începe expunerea despre destin, despre liberul arbitru și despre preștiința și providența divină
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
lui Petru, iar al doilea faptelor lui Pavel, cei doi apostoli care reprezintă trecutul glorios al Romei creștine. Tonul este în mod deliberat triumfal, povestirea vieții apostolilor implicînd în același timp glorificarea Romei papale, care se regăsește în orice miracol înfăptuit de Petru. Opera lui Arator dovedește că scriitorul citise Poemul închinat Paștilui de Sedulius (p. 000), chiar dacă nu atinge nivelul de eleganță și de inspirație poetică al acestuia; la Arator, expresia e adesea pompoasă și greoaie, iar discursul, în mod
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
că povestirea scrisă de un martor al evenimentelor e cu totul diferită de povestirea cuiva căruia i se relatează evenimentele respective; această declarație apare sistematic în biografiile oamenilor lui Dumnezeu: discipolul devine narator pentru că a văzut cu ochii lui minunile înfăptuite de sfînt. Astfel, biografia Sfîntului Severin își păstrează prospețimea. Eugippius a compus și o Culegere de extrase din operele Sfîntului Augustin (Excerpta ex operibus Sancti Augustini), pe care o folosea în timpul cursurilor ținute într-o școală cu caracter monastic. Bibliografie
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cultura” din epoca lui Grigorie decît speculația dezinteresată și teoretică. Aceleași caracteristici, accentuate de subiectul tratat, se regăsesc și în cele opt Cărți de miracole (Miraculorum libri), unde sînt povestite, cu o credulitate ce atinge limitele neverosimilului și naivității, minunile înfăptuite de diverși sfinți sau chiar de relicvele acestora. Și această operă, în ciuda atitudinii iraționale a scriitorului (sau poate tocmai din acest motiv), e un izvor de informații prețioase despre cultura religioasă, de nivel superior și inferior, din Franța secolului al
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
era însă originar din capitală, ci din micul sat Betelia, situat lîngă vechea cetate a filistenilor, Gaza, și se născuse prin 380 într-o familie creștinată de multă vreme, convertită cu circa cincizeci de ani mai înainte, după ce văzuse miracolele înfăptuite de faimosul anahoret Ilarion, a cărui viață ne este povestită de Ieronim. Cercetătorii s-au întrebat dacă Sozomen a făcut școală în tinerețe cu vreun călugăr din partea locului (chiar dacă acest lucru pare neobișnuit). Un alt pasaj din opera sa ne
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
mai multe lucruri, de a fi activ participând la cât mai multe acțiuni, cu interese multiple pentru tot ce este nou. Pubertatea este considerată ca fiind o etapă de tranziție, întrucât saltul de la operațiile concrete la cele formale nu se înfăptuiește brusc ci, în mod treptat, abia la sfârșitul ei antrenând la generalizarea operațiilor propoziționale, pentru ca în studiul următor, cel al adolescenței, să funcționeze în deplinătatea lor. Din punct de vedere afectiv, preadolescentul se caracterizează printr-o mare sensibilitate, prin treceri
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
puternice este baza formării, Încrederii, cooperării și a sentimentelor de compasiune la copii. Scopul educației pozitive e acela de a forma copii cu voință puternică, dar cooperanți. Acești copii Îndrăzneți sunt conștienți de ceea ce sunt și de ceea ce vor să Înfăptuiască, nu se lasă usor influențați și nici nu simt nevoia de a se răzvrăti pentru a fi ei Înșiși. Ei iau decizii singuri, deși rămân deschiși la sprijinul și ajutorul celorlalți. Adulții trebuie să Învețe cum să comunice cele mai
COMPORTAMENTE DIFICILE, ATITUDINI NEPOTRIVITE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena ANDONE, Emanuel ANDONE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2187]