2,826 matches
-
oarecum clasică, în care un cowboy gură-cască servea tacâmul complet, de la antreuri până la desert, pe cheltuiala talentatei Juanita del Pablo. Chiar înainte ca masculul să fi avut orgasmul, cei doi s-au desprins cu o viteză tensionată. Apoi ea a îngenuncheat în fața lui. Un lucru e clar: cowboy-ul trebuie să fi stat cel puțin șase luni la o fermă de vaci, unde a mâncat doar înghețată și lapte bătut, contractul conținând o clauză cât se poate de strictă cu privire la interzicerea masturbării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
ar fi vrut să-mi reîntoarcă atenția asupra doamnei din tronul ei de catifea. Aținându-mi privirea, Caduta își desfăcu volanele cămășii. Deschise agrafa care marca despărțitura din sutienul masiv. — Haide, John, spuse ea. M-am ridicat, am înaintat, am îngenuncheat. Îmi trase fața spre inima ei. Am simțit agitația puternică venind din adâncul grăsimii ucigătoare. — N-ai avut niciodată o mamă, nu-i așa, John? Vocea îmi era sufocată, dar ceea ce am spus a fost: — Nu, n-am avut niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
frigider mic și lătăreț Îmi place mobila nouă. Îmi place mobila cea mai nouă. Am avut destule piese nenorocite de mobilă veche pe vremea copilăriei mele în Pimlico, și în Trenton, New Jersey. Dar trebuie să fie simplă, înțelegi? Fielding îngenunche și pipăi cu degetul sticla murdară a acvariu-lui. M-am uitat și eu în acvariul ăla și tot ce am văzut a fost o mobilă nouă de o cu totul altă factură, paiete și mărgele și dungi strălucitoare, volănașe jucăușe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
când ea ieșea din cadă. Rămăsese goală lângă pat, pieptănându-și părul cu ambele mâini ridicate. Pete umede îi mai licăreau pe corp, ca oceanele pe glob. Am traversat camera într-o implorare împleticită. Am sărutat-o pe gât. Am îngenuncheat. — Te rog, am spus eu. Am auzit zgomotul făcut de pieptenele care îi trecea prin păr, muzica japoneză care reverbera din interiorul ei, zumzetul subțire al tăcerii. — Trei miare, am spus eu - pentru butic. Nici un răspuns. — Mărită-te cu mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
-se și s-a rostogolit pe spate, cu capul întors și picioarele încovoiate într-o expresie de implorare și spaimă. Atunci am înțeles că lui Shadow îi fusese frică de cineva care îi semăna, cineva mare, încordat și alb. Am îngenuncheat și l-am mângâiat pe pântecul fierbinte. Adulmecă tot ce vrei, am spus eu. Nu vreau să-ți fie frică de mine. N-aș suporta așa ceva. Când m-am ridicat în picioare, am văzut că Martina urmărea scena din ușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
dezlegă părul. Capotul îi alunecă ușor de pe umeri: cu un gest explicativ sau dezvăluitor al ambelor mâini își dădu jos capotul. Sunt cărți în care oferi mai mult decât altele. — Și depinde cât de mult vrei să oferi, John. Acum îngenunche, îndreptându-și spatele și i-am putut vedea tot decorul fastuos - pantofii lungi și ascuțiți, ciorapii plasă, tocul argintiu ca de revolver al chiloților, sutienul cu bretele duble. Capotul i-a alunecat de pe umeri. — Sunt cărți care se mișcă o dată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
făcu ceea ce intenționase dintotdeauna, îl prinse cu garda jos, expus și fără apărare. Era întins pe spate în pat. Lumânările pâlpâiau, gata să se stingă. Timpul explorărilor trecuse, ca și cel al sărutărilor, al mângâieilor și al frământărilor, și ea îngenunche deasupra lui, cu bogăția aceea aurie revărsându-i-se peste față ca un stufăriș des, cu ochii ultramarini ascunși, cu mâinile lungi ale bărbatului frământând și mângâind sânii ei mici și ridicați, cu coapsele femeii fremătând ușor pe măsură ce cobora, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
biroului, o cameră mică și goală unde bâzâiau zeci de monitoare ale camerelor video. Era căzut pe podea, își strângea pieptul și încerca disperat să respire. Se înroșise puternic la față, iar ochii îi erau orbiți de durere. —Dumnezeule... Am îngenuncheat într-o secundă să îi iau pulsul. Sebastian, lângă mine, suna deja după ajutor. —Urgență, spunea, avem nevoie imediat de o ambulanță în clădirea Mowbray Steiner, Broadgate... am impresia că cineva a suferit un atac de cord. Abia îi simțeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
ca el să-mi vadă poza, care era deloc flatantă. Rulând o hârtie de cinci lire, am făcut o linie. El m-a urmat întocmai. Am ales cu intenții ascunse masa de cafea, deoarece asta însemna că el trebuie să îngenuncheze lângă mine. Și-a ridicat capul și mi-a zâmbit drăgălaș. —Nu-i marfă rea asta. —Specialitatea jurnaliștilor. Mi-am plimbat degetul pe suprafața de sticlă, adunând firimituri hoinare pe care le-am frecat mai apoi de gingie. El a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
a ajutat, am spus cu o ușoară enervare în voce. —N-aș vrea să profit de generozitatea ta, spuse el cu viclenie. Dar, dacă nu te-ar deranja, aș mai încerca încă o singură dată... Poate ar ajuta dacă aș îngenunchea și eu, am sugerat, urmând vorba cu fapta, până când fețele noastre s-au aflat la același nivel. S-a uitat la mine, genele lui lungi atingându-i obrajii, și mi-am simțit ochii închizându-se mai înainte ca gura lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
pupat. — Credeam că idiotul de la poartă a greșit numele. Ce am făcut să merit o asemenea vizită? M-am așezat la biroul de lângă el, acum neocupat. Proprietarul avea acel gen de scaun ergonomic în care pe jumătate stai, pe jumătate îngenunchezi. M-am simțit foarte ciudat. Pe ecranul computerului zburau toastere urmărind felii de pâine. M-am uitat mai atent. Erau clar toastere zburătoare, cu aripile argintii și căptușite precum cele purtate de îngerașii grași din fresce. —De fapt, e în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
nasul. Cred că am auzit ceva cartilaginos rupându-se. Acum eram chit. Îmi rupsesem fusta în timp ce-mi ridicasem genunchiul, și uram să cos. Uitându-mă în jurul meu, am văzut o frumoasă vază de Murano, roz pal, pe noptieră. Îngenunchease de durere, pămpălăul. Am luat vasul și i l-am trântit în cap. Nu s-a spart; fac sticlă tare pe insula aia. S-a chircit pe covor și stătea acolo, inconștient. Am pus la loc vasul. Cheile îi picaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
cu hybrisul... de-astea!“. Bumbu continua să se legene, ceea ce mă incomoda enorm în încercarea mea de a-l localiza între cei doi bărbați pe care continuam să-i strâng în brațe și nu știam în fața căruia dintre ei să îngenunchez. În cele din urmă a apărut și femeia pe care o aștepta bărbatul și ne-a despărțit. Profesorul mi-a întins o plasă galbenă „Spicul“, care nu știu de unde îi apăruse în mâna cealaltă, și a dat să plece, rostind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
ignoranța mea este mai puternică decât misterul ascuns, că voi putea zburda la nesfârșit, în necuprinsul ei. Că nu mă voi pierde niciodată. Că voi sfârși prin a o birui. Credeam că voi învinge Biblioteca, fiindu-mi menit să o îngenunchez, descoperindu-i toate cotloanele. După mai bine de treizeci de ani, îmi dau seama, tot mai uimit, cât de nevolnice gânduri m-au cutreierat. Cât de fără de minte m-am avântat într-o lume ale cărei legi nu le știam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
erau, odată cu trecerea timpului. Acestea sunt fleacuri, nimicuri ale conjuncturilor și ale feluritelor jocuri. Știam că mulți dintre ei, odată cu trecerea timpului, vor trăda sentimentul acesta pur al generației, vor lovi, vor mușca, se vor dezice. Se vor ploconi, vor îngenunchea la primul pumn de bani azvârlit în fața lor, vor rânji după cum le-o va cere prima boare de parvenire. Ceea ce mulți dintre ei au și făcut și poate mai fac și acum. Repetăm, și generația noastră, ca și cele care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
o forță nevăzută, în numele unei puteri din neguri, ținute de inși care, prin însuși faptul că aveau acces la dosare, deveneau stăpâni atotputernici, cu drepturi zeiești asupra destinelor unor chinuiți, terorizați și îndobitociți de frică, oameni oarecari. Comunismul ne-a îngenuncheat și ne-a ticăloșit nu prin cine știe ce ideologie, nu prin nenumăratele crime și nedreptăți, ci doar prin teroarea continuă a dosarelor. Acolo, la dosar, putea fi adăugat mereu un „ceva“ neștiut de tine, un „ceva“ de care atârna tot rostul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
ce urca Încetișor spre măruntaiele labirintului. În cele din urmă, am izbutit să-mi refac pașii prin hățișul de culoare și de tuneluri, pînă cînd am apucat-o pe un coridor Îngust care părea o pasarelă Întinsă spre beznă. Am Îngenuncheat lîngă ultimul raft și mi-am căutat vechiul prieten ascuns Îndărătul rîndului de tomuri Îngropate sub un strat de praf ce strălucea precum chiciura În lumina opaițului. Am luat cartea și i-am Întins-o Beei. — Ți-l prezint pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
acoperiseră pereții, precum și urme de mobile pe pardoseala de marmură. La un capăt al salonului se afla un cămin cu cîteva lemne pregătite. Un teanc de ziare vechi zăcea lîngă vătrai. Șemineul mirosea a foc recent și a cărbune. Bea Îngenunche și Începu să strecoare mai multe foi de ziar printre lemne. Scoase un chibrit și le aprinse, obținînd Îndată o coroană de flăcări. MÎinile ei mișcau bucățile din lemn, pricepute și experimentate. Mi-am Închipuit că bănuia că sînt mort
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
nici o șansă să cîștige. Ea se fudulea, cu un zîmbet triumfător. Poate că tremuratul mîinilor mele nu-mi era de prea mare ajutor la reprezentație. — Vii de multe ori pe-aici? am Întrebat. — Azi e prima oară. Ești intrigat? — Oarecum. Îngenunche În fața focului și Întinse un pled curat, pe care l-a scos dintr-o geantă din pînză de cort. Mirosea a lavandă. — Hai, șezi aici, lîngă foc, doar n-ai să faci pneumonie din vina mea. Căldura văpăii mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
cu un aer ciudat, de parcă mă mai văzuse și Înainte și nu-și amintea unde. M-am temut că Fermín se va grăbi să mă prezinte drept fiul lui Carax sau vreun alt tertip asemănător, Însă el se mărgini să Îngenuncheze lîngă bătrînă și să-i ia mîna tremurătoare și ofilită. — Jacinta, eu sînt Fermín, iar acest vlăstar e amicul meu, Daniel. Ne-a trimis prietenul dumitale, părintele Fernando Ramos, care azi n-a putut veni fiindcă avea de spus douăsprezece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
ridice și să-și găsească dinții pe care Îi pierduse În apa murdară a bălții. Îi sîngerau gura, nasul, urechile și pleoapele. CÎnd m-a văzut teafăr, a schițat un zîmbet și am crezut că o să moară pe loc. Am Îngenuncheat lîngă el și l-am luat În brațe. Primul gînd ce mi-a trecut prin minte a fost că era mai ușor ca Bea. Fermín, pentru numele lui Dumnezeu, trebuie să te duc la spital chiar acum. Fermín scutură energic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
o Închid. Am Împins-o Încet și am simțit suflarea casei mîngîindu-mi fața, o adiere de lemn ars, de umezeală și de flori moarte. Am scos cutia de chibrituri pe care o luasem Înainte să plec de la librărie și am Îngenuncheat să aprind prima din lumînările lăsate de Bea. Un bulbuc de culoarea aramei se aprinse În mîinile mele, dezvăluind contururile dansante ale unor ziduri brodate cu lacrimi de umezeală, acoperișuri prăbușite și uși hodorogite. Am Înaintat pînă la următoarea lumînare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
potrivnice năzuințelor mele, rămînÎnd Înghețate ca niște țurțuri. Toate, mai puțin unul. Într-o cămăruță de nu mai mult de patru-cinci metri pătrați, o baie, care am bănuit că se afla chiar deasupra boilerului, se percepea o anumită Încălzire. Am Îngenuncheat și am constatat cu bucurie că plăcile din pardoseală erau călduțe. Așa mă găsi Bea, pe vine, pipăind plăcuțele dintr-o baie, ca un imbecil, cu zîmbetul nătăfleț al măgarului flautist Întipărit pe chip. Acum, cînd mă Întorc Înapoi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
de ce nu se Întorsese la Barcelona În căutarea Penélopei. S-a cufundat Într-o tăcere lungă, iar cînd i-am căutat chipul În Întuneric, l-am văzut șiroind de lacrimi. Fără să-mi dau seama prea bine ce fac, am Îngenuncheat lîngă el și l-am Îmbrățișat. Am rămas așa, Îmbrățișați În scaunul acela, pînă ne-au prins zorii. Nu mai știu cine pe cine a sărutat primul, și nici nu mai are vreo importanță. Știu că i-am găsit buzele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
putea lăsa averea, asigurîndu-i astfel viitorul. — Dar Îl ajută și acum. L-a ajutat dintotdeauna. — Poate că-și dă seama că nu va fi lîngă el pentru totdeauna, a sugerat Miquel. Ecoul acelor cuvinte era prea copleșitor pentru amîndoi. Am Îngenuncheat lîngă el și l-am Îmbrățișat. Mi-am mușcat buzele ca să nu mă vadă plîngînd. — Nuria, Julián n-o iubește pe femeia aceea, mi-a spus el, crezînd că tristețea mea de acolo provenea. — Julián nu iubește pe nimeni În afară de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]