KorAP: Find »[drukola/base=îngrijire & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...58 59 60 ...3552 >

88,778 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303

mamei față de copilul său, apare ca o pârghie prin care se susțin o serie de așteptări privind comportamentele femeilor: acestea trebuie să se dovedească, în primul rând, mame bune. În virtutea presupoziției menționate, tribunalele hotărăsc în majoritatea cazurilor de divorț că îngrijirea copiilor le revine mamelor; tații își permit să-și neglijeze copiii sau să-i trateze drept secundari în raport cu alte aspecte considerate mai importante în viața lor (legate de carieră, viața personală etc.). În virtutea dragostei materne, se subînțelege asumarea de către mame

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
aceasta ar însemna pentru femeile în cauză schimbarea unei forme de dependență cu alta, dar, în sine, mecanismul ar rămâne același: femeile ajung în situații critice de viață în măsura în care devin mame singure și nu au resurse pentru copiii aflați în îngrijirea lor. Emanciparea pe care femeile o realizează atunci când, antrenate pe piața muncii, își câștigă veniturile necesare dintr-o activitate remunerată și, astfel, nu depind de veniturile partenerului lor este pierdută când devin mame. Ajung să îi fie subordonate sub mai

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
tip patern 110). Ceea ce ar putea face în mod direct ar fi să promoveze o educație de tip androgin. Educația androgină a indivizilor care devin părinți le-ar permite bărbaților să manifeste atașament față de copiii lor, să le ofere o îngrijire de tip matern în mai mare măsură decât o fac bărbații a căror masculinitate este atât de pregnantă, încât se manifestă prin agresivitate, intoleranță, violență. Pentru femei, o educație androgină ar însemna ca, în calitate de mame, să nu manifeste un tip

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
supoziții sunt premise ale subordonării femeilor în calitatea lor de mame. În plan social, ar trebui, într-o ordine morală, ca un bărbat să aibă numai acel număr de copii pe care i-ar putea crește prin implicare directă în îngrijirea și educarea lor. Asupra femeilor acționează presiunea socială privind stabilitatea în cuplul monogam, chiar într-o mai mare măsură decât asupra bărbaților. Femeile nu le sunt mai apropiate copiilor lor atât din instinct, cât dintr-un atașament puternic, rezultat din

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
se adaugă recurgerea la strategii de supraviețuire care intră frecvent în conflict cu morala și chiar cu prevederile legale. Analiza interacțiunilor familiei monoparentale în comunitatea romă tradițională conduce la evidențierea altei probleme importante din agenda feminismului comunitarian, și anume plasarea îngrijirii în sfera publică. Dacă tradițional problemele de conservare a existenței, de îngrijire personală erau asociate sferei private, iar sferei publice îi erau corelate cele care decurgeau din urmărirea intereselor comune, privind bunăstarea sau aspectele legate de securitate, în alte tipuri

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
cu morala și chiar cu prevederile legale. Analiza interacțiunilor familiei monoparentale în comunitatea romă tradițională conduce la evidențierea altei probleme importante din agenda feminismului comunitarian, și anume plasarea îngrijirii în sfera publică. Dacă tradițional problemele de conservare a existenței, de îngrijire personală erau asociate sferei private, iar sferei publice îi erau corelate cele care decurgeau din urmărirea intereselor comune, privind bunăstarea sau aspectele legate de securitate, în alte tipuri de abordări se pune problema interesului public privind acordarea unui suport pentru

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
a comunității din care fac parte. Printre consecințele așteptate ale responsabilității sociale, Jean Elshtain remarcă protejarea vulnerabilității vieții umane și crearea unei societăți mai umane (1991, p. 268). Un aspect controversat îl reprezintă amestecul statului în oferirea unor servicii de îngrijire. Într-o societate de tip socialist, intervenția statului putea fi oricât de mare, până la a degreva familia de cea mai semnificativă pondere a activităților de îngrijire (de pildă, prin înscrierea copiilor în creșe, grădinițe, școli cu program prelungit). Experiența pe

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
p. 268). Un aspect controversat îl reprezintă amestecul statului în oferirea unor servicii de îngrijire. Într-o societate de tip socialist, intervenția statului putea fi oricât de mare, până la a degreva familia de cea mai semnificativă pondere a activităților de îngrijire (de pildă, prin înscrierea copiilor în creșe, grădinițe, școli cu program prelungit). Experiența pe care am avut-o în România s-a dovedit deficitară în ceea ce privește calitatea serviciilor educaționale și de îngrijire acordate, implicarea sub aspectul psihoafectiv privind susținerea, mai cu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
familia de cea mai semnificativă pondere a activităților de îngrijire (de pildă, prin înscrierea copiilor în creșe, grădinițe, școli cu program prelungit). Experiența pe care am avut-o în România s-a dovedit deficitară în ceea ce privește calitatea serviciilor educaționale și de îngrijire acordate, implicarea sub aspectul psihoafectiv privind susținerea, mai cu seamă a copiilor mici, fiind insuficientă. În extrema cealaltă, în care statul nu se implică (numărul serviciilor oferite de instituțiile patronate de stat se micșorează pe măsură ce fondurile disponibile pentru acest tip

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
Mai precis, fac viața femeilor din acele familii (fie că sunt, soții, mame, bunici, surori, mătuși) mai grea, fiindcă ele contribuie, prin munca desfășurată acasă, la calitatea vieții celorlalți membri ai familiei. Retragerea statului din economie (și din activitățile de îngrijire) înseamnă întoarcerea la o ordine politică și mai patriarhală (M. Miroiu, 2004, p. 181) și sporirea subordonării femeilor în familiile lor. Neintervenției statului îi poate fi complementară intervenția comunității. Prin intermediul participării unor apropiați din comunitate, multe dintre problemele pe care

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
proprii și să stabilească relații de putere echitabile. Prezența femeilor în comunitate, de la acțiunile de tip voluntar până la faptul că în rețeaua de sprijin comunitar primele care se implică sunt femeile, este privită adesea ca o prelungire a activităților de îngrijire desfășurate acasă. Această viziune se poate datora unui anumit conservatorism, legat de ceea ce se așteaptă de la femei. Așteptările la care mă refer le includ pe femei în ordinea de tip patriarhal, care, deși prezintă modalități de exprimare diversificate în funcție de gradul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
invocat mai ales când se justifică raporturi de tip ierarhic, cum ar fi subordonarea femeilor față de bărbați, a copiilor față de părinți. Naturalitatea este baza de asociere a femeilor cu maternitatea, dar și a obligațiilor care rezultă prin derularea relației de îngrijire a copilului. Atunci când ceva este etichetat drept natural, se subînțelege că va avea loc cu obligativitate, în mod necesar, ca decurgând din sfera lăuntrică profundă și în nici un caz nu poate fi altfel. În replică, socialul de tip contractual admite

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
fiind dominant față de cel de parentitate. Se fac, astfel, distincții între cuplurile căsătorite legal și cele care nu și-au legalizat relația, între copiii legitimi și cei nelegitimi. Un copil recunoscut drept legitim preia numele de familie, se bucură de îngrijirea părinților, își poate moșteni familia. Drepturile unui copil nelegitim trebuie mai întâi recunoscute ca întemeiate și abia apoi pot fi realizate ca atare. Din acest punct de vedere, ele sunt consistent diminuate, probabilitatea ca un copil să beneficieze de ele

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
comunitariană aduce în atenție, în plus, importanța implicării familiei lărgite, a prietenilor, a persoanelor din grupurilor de vecinătate sau a celor cu care își petrece timpul liber (de pildă, grupul de joacă al copilului), a tuturor celor ce contribuie la îngrijirea copilului (cadre didactice, cadre medicale etc.). Capitalul social de care pot beneficia copilul și părintele singur arată posibilitățile pe care aceștia le au pentru a se integra în societate, în pofida dificultăților pe care le întâmpină. Dreptul la solitudine, dreptul la

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
nu pot fi anticipate coordonatele următoare de viață. Ceea ce domină pare să fie mai cu seamă arbitrarul. O altă prejudecată este că părintele singur își urmărește deficitar interesele personale, ca și pe cele ale copilului pe care îl are în îngrijire. De aceea, sunt posibile incoerențe în traseul educațional al acestuia, momente de regres profesional, poate chiar de criză în viața părintelui. Deschiderea spre cooperare (deși aceasta nu este reală), valorizarea relațiilor (chiar și a unora întâmplătoare) ca posibile oportunități de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
se simți realizat? 83 % consideră că și împlinirea bărbaților depinde de copii. • ...cel mai bun lucru pentru o femeie este să se îngrijească de gospodărie? 78% arată că este de așteptat ca lucrul cel mai bun pentru femei să fie îngrijirea gospodăriei. Este o mare încercare să speri că poți afla „ceea ce-și doresc cu adevărat femeile”. Aceasta cu atât mai mult cu cât urmează întrebări referitoare la „cel mai bun lucru” pentru ele, iar acesta este legat de gospodărie

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
frecvent argumentul de factură legislativă: la nivelul legilor nu se remarcă discriminări între femei și bărbați 25, nu se fac diferențieri între familia nucleară completă (în care soții fac eforturi comune pentru creșterea copiilor) și familiile incomplete (în care povara îngrijirii și educării copiilor este dusă de un singur părinte), între persoanele ce sunt părinți și cele care nu sunt. Vladimir Pasti (2003, p. 92) observă însă că există o dublă realitate, una: ...declarativă, normativă - și la ea fac referire rapoartele

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
liber. Mamele singure sunt frecvent plasate în grupuri socioprofesionale mai defavorizate decât tații aflați în situații similare. În cele mai multe cazuri, aceștia își păstrează locul de muncă și fac apel la familia extinsă sau la persoane care-i pot ajuta la îngrijirea copiilor, în timp ce femeile părinți singuri, având și venituri mai mici, încearcă să facă față, mai cu seamă prin efort propriu, atât solicitărilor de la locul de muncă, cât și celor din spațiul privat. Adesea, femeia ajunge la diminuarea angajării profesionale și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
părinte singur, iar copiii crescuți în astfel de familii să aibă șanse reale privind educația, dezvoltarea echilibrată, integrarea socială? Inegalitățile legate de familia monoparentală pot fi de diverse facturi: • inegalități structurale - privind componența asimetrică a familiei: adult/copii; • inegalitatea dintre îngrijirea permanentă a copilului și îngrijirea lui ocazională (a susține copilul zi de zi, față de a-l vizita)29; • inegalități la nivel de venituri-consum - veniturile aduse de părintele adult sunt distribuite pentru întreținerea tuturor membrilor familiei; • inegalități de status social - atât

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
în astfel de familii să aibă șanse reale privind educația, dezvoltarea echilibrată, integrarea socială? Inegalitățile legate de familia monoparentală pot fi de diverse facturi: • inegalități structurale - privind componența asimetrică a familiei: adult/copii; • inegalitatea dintre îngrijirea permanentă a copilului și îngrijirea lui ocazională (a susține copilul zi de zi, față de a-l vizita)29; • inegalități la nivel de venituri-consum - veniturile aduse de părintele adult sunt distribuite pentru întreținerea tuturor membrilor familiei; • inegalități de status social - atât părintele singur, cât și copiii

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
nemijlocit prezent, ca în familia monoparentală. Aici se observă o stare prin care se combină exploatarea sexuală inițială (prin apariția unei sarcini neplanificate, în multe cazuri) cu subordonarea ulterioară a forței de muncă a femeilor, care vor desfășura activități de îngrijire și educare în favoarea copiilor, pe tot parcursul anilor în care îi vor crește fără sprijin. În societatea tradițională, rolurile femeilor legate de gospodărie și ocrotirea copiilor, predominante în conturarea ariei lor de manifestare și de posibilă dezvoltare, conduceau la ideea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
concediului paternal”48. Observația era aceea că persoana poate fi discriminată din cauza sexului, a stării în care se află (graviditate, naștere) sau a relațiilor în care este implicată (maternitate, respectiv paternitate). Legea nr. 120, din 1997, privind concediul plătit pentru îngrijirea copiilor până la vârsta de 2 ani, menționa că pot beneficia de prevederile prezentei legi, opțional, oricare din părinții copilului 49. În conformitate cu această formulare, terminologia corectă ar fi fost, pentru legea anterior citată, concediu parental (și nu paternal). Ca și prima

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
șanse între bărbați și femei, precum și pentru eliminarea oricărei forme de discriminare se aplică în domeniul muncii, educației, sănătății, culturii și informării, participării la decizie - adică numai în sfera publică. Discriminările legate de munca domestică, timpul liber, asumarea răspunderii privind îngrijirea și educarea copiilor și a persoanelor dependente, toate aflate în sfera privată, nu fac obiect de interes în legile discutate. Legea definește discriminarea pozitivă sau măsurile stimulative drept acele măsuri speciale prin care se intenționează accelerarea realizării în fapt a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
se stipulează că maternitatea nu constituie un motiv de discriminare în selecția candidatelor la angajare și că este interzisă solicitarea unui test de graviditate. Nu se prevede însă nimic privind discriminarea la locul de muncă al mamelor care au în îngrijire copii mici și a mamelor părinți singuri 50. În legile menționate, pentru familia monoparentală nu există prevederi explicite, politicile egalității de șanse fiind implicite, corelate strategiei generale. Centrul de greutate al demersului politic, în România, se situează în sfera publică

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
obligatoriu și indemnizația de naștere Art. 18: Soțiile militarilor în termen, cu venituri mai mici decât salariul minim brut pe economie, pot primi, la cerere, ajutor lunar - dacă sunt gravide începând cu luna a patra de sarcină, au copii în îngrijire în vârstă de până la șapte ani, sunt gradul I sau II de invaliditate. Art. 19: Începând cu cea de-a doua naștere, mamele au dreptul la o indemnizație pentru fiecare copil născut. Legea nr. 120/1997, privind concediul plătit pentru

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]