4,199 matches
-
dacă eram cuceriți de-atunci de ei, De sarmale mai știam, mămăligă sau mujdei?! Mai știam de șpriț, rachiu, cârciumă, sau bar, vreodat’? Mai vedeam noi vr’un chefliu tăvălit spre casă beat?! Nici nu ne dădea prin minți să-njurăm ca pe ogor, De Cristos, de cruci, de sfinți, aveam noi așa folclor?! Sau, ceva cu mult mai trist, auzeam noi de-un bărbat C-ar fi fost el, familist, la vreo fufă noaptea-n sat?... Nu tu țeapă, nu
BINECUVÂNTARE DIVINĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349904_a_351233]
-
euclidian nu-ți atârna sufletul la uscat în piața victoriei vei fi dependent de agora /porția ta de arsenic/ impostura joacă șah cu fobiile tale/ liftul ăla care rânjește știrb/ desfă sticla de chateubriand îmbată-te turnând-o pe sâni înjură statuile de la verssailles/pentru că toate femeile sunt curve / strigă-l pe cel mai expus dintre pământeni și iubiți-vă mult Referință Bibliografică: Dependență / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1353, Anul IV, 14 septembrie 2014. Drepturi de Autor
DEPENDENŢĂ de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1353 din 14 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349967_a_351296]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > EMANCIPARE Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 265 din 22 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Emancipare Despre zei numai în taina unui gând mă năpustesc în stradă înjurând nu cum se practica îm mod livresc, mai inventiv, spurcat de pitoresc. Incursiuni prin munți, prin lan de grâne, cu duhuri, zeitățile păgâne, străine în salonul literar ce zumzăie încins ca un viespar Vom șlefui acum o nouă artă, se
EMANCIPARE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348111_a_349440]
-
nepoții nu întrezăresc simbolul pe cer când eu tot mai puțin simt copitele cailor ca o mângâiere și cer ca siluetele gândurilor să adeste în cuiburi ca puii de guguștuc, atunci așez existența într-un sandiwici și mă hrănesc metafizic înjurându-l pe Ilici devenind mai greu de intru câte puțin în pământul meu pe nesimțite iremediabil. După amiază plicticoasă Piticii se așezaseră de mult pe creierele noastre, Se odihneau obosiți și confuzi de atâta căldură, Unii chiar părăsiseră câmpul odihnindu
ETERNUL NUD de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348133_a_349462]
-
române. Prea atenți la propriul ombilic și la ceea ce se presupune că ar avea sub el, cei din Club au iluzia că ei nu fac parte din sistem, sunt un fel de unicate glorioase ale speciei. Se ceartă și se înjură între ei ca la ușa cortului, porcăiesc și pe alții (am avut și eu parte de un astfel de “bun venit”), insă text(il)ele lor, contrafăcute de multe ori după ultimul scriitor la modă, sunt destul de sărăcăcioase și se
CENACLURI VIRTUALE... SCRIITORI VIRTUALI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348164_a_349493]
-
dreptul casei TV-ul cisternă cu care transporta lapte. Nu știa pentru cine transporta laptele Ică și nici nu-l interesa. Problema era alta, atunci când cisterna i se afla în fața casei, Ică de obicei o repara și îl auzea mereu înjurând în timpul ăsta. Știa că nu înjura mașina, deși avea toate motivele s-o facă, fiindcă era o rablă numai bună de dat la fier vechi, îl înjura pe el. Era supărat de când cu moștenirea de pe urma bunicilor. Nefiind mulțumit de partea
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
care transporta lapte. Nu știa pentru cine transporta laptele Ică și nici nu-l interesa. Problema era alta, atunci când cisterna i se afla în fața casei, Ică de obicei o repara și îl auzea mereu înjurând în timpul ăsta. Știa că nu înjura mașina, deși avea toate motivele s-o facă, fiindcă era o rablă numai bună de dat la fier vechi, îl înjura pe el. Era supărat de când cu moștenirea de pe urma bunicilor. Nefiind mulțumit de partea cu care se alesese. Sperase la
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
se afla în fața casei, Ică de obicei o repara și îl auzea mereu înjurând în timpul ăsta. Știa că nu înjura mașina, deși avea toate motivele s-o facă, fiindcă era o rablă numai bună de dat la fier vechi, îl înjura pe el. Era supărat de când cu moștenirea de pe urma bunicilor. Nefiind mulțumit de partea cu care se alesese. Sperase la mai mult, așa că le purta pică celorlalți moștenitori, vreo zece la număr, sâmbetele, nu le vorbea, nu le răspundea la salut
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
supărat de când cu moștenirea de pe urma bunicilor. Nefiind mulțumit de partea cu care se alesese. Sperase la mai mult, așa că le purta pică celorlalți moștenitori, vreo zece la număr, sâmbetele, nu le vorbea, nu le răspundea la salut, în schimb își înjura cu cele mai deocheate cuvinte mașina când se nimerea să-i întâlnească. Și-i dădea cu șpițul pantofilor în cauciucuri. Cei ce aveau urechi să audă și să-i priceapă nemulțumirea, voia să zică el cu înjurăturile lui. De aceea
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
cum spunea Eminescu, ipochimenii ăștia mimează moralitatea, bombardează cu ironii grosiere, analize alambicate și alte scîrne. Au însă un singur scop : dărîmarea lui Băsescu. Ordin de la șefu’ Voiculescu. Asta-i toată șmecheria. Dacă mîine ar fi alt șef, ăștia ar înjura pe altcineva cu același talent de Dîmbovița. Asta-i cel mai grav. Scriind despre pupăturile celor de mai sus, gîndul m-a dus la cuvîntul pupincurist introdus după 89 în literatura română de maestrul Cezar Ivănescu. În ’90 a publicat
PUPATUL LA ROMÂNI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348186_a_349515]
-
Sub ferința anonimatului orice fătălău alungat din pat de nevastă-sa are inimă de leu. Și, cum spunea un prieten, dacă îl chemi să iasă la interval și să-și spună numele, tremură sub plapumă și se apucă să te înjure cu tremolo de fetiță în glas, speriată că a făcut cochi în chiloței. Pe lîngă frustrații aceștia cu fruntea îngustă și fontanela moale, există și mîrlani interesați. Foarte răspîndită este subspecia mirlanus politicus, care are în rîndurile ei pe mercenarul
MÎRLANUL DE PE INTERNET de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348216_a_349545]
-
în rîndurile ei pe mercenarul politic, care a zbîrcit-o cu partidul precedent, pe lingău, pe pupincurist, pe clănțăul de ședință, pe ciripitorul de birou i tak dalee. Toți aceștia se pun în slujba vreunui politician sau a unui partid și înjură pe toți care critică („aduc atingere” zic ei) pe politicianul sau partidul lor. Autorii adevărați nu prea sunt luați în seamă de acești zoon politikon. Dar cum cei trei numiți mai sus (și alții mulți) se apucă să facă o
MÎRLANUL DE PE INTERNET de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348216_a_349545]
-
partidul lor. Autorii adevărați nu prea sunt luați în seamă de acești zoon politikon. Dar cum cei trei numiți mai sus (și alții mulți) se apucă să facă o observație cît de mică la adresa unui partid, cum încep să fie înjurați de mîrlanii pomeniți, care, pentru această „activitate”, vor primi o sinecură călduță după alegeri, o specializare în Occident pentru a învăța cum să taie păstîrnacul, cum să bărbierească ouăle și tot așa. Frustrările și interesul coexistă în mirlanus intellectualis, o
MÎRLANUL DE PE INTERNET de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348216_a_349545]
-
convingă pe taică-său și tot neamul lui de sărăntoci și păguboși să se poarte creștinește. În consecință, a doua zi, sfârâind de sete și cu genunchii moi, tatăl începu să facă, în fundul curții, chirpici pentru o nouă cameră. Deși înjura încetișor printre dinți și țigara din colțul gurii, muncea fără pauză, convins fiind de foamea care îi rodea interiorul pârjolit, dar și de privirea fermă a soției care mânuia cu dexteritate un satâr. Spre prânz, când se așeză, frânt, pe
VERGINICA, PIVOTUL DEMOGRAFIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347473_a_348802]
-
un lup păzea ușa, m-a lăsat să mor de foame., de singurătate. Y era un tip firav, cu ochelari negri, de spion, deștept foc, mi-a strigat - TACI DIN GURĂ, NU VEZI CĂ EȘTI PROST? Nu vedeam. M-a înjurat, m-a scuipat, și-a stins țigara în palma mea și dus a fost. Z a fost mai blând la început. Mi-a spus că suntem prieteni, că mă apreciază, apoi, brusc a scos un bulan de cauciuc, m-a
TACI DIN GURĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347565_a_348894]
-
știu că mai găsesc lumina lui și legământul. Trăiesc și eu ca voi în țară așa flamand și necăjit, dar din altar m-au scos afară la domnu-n lacrimi am fugit. M-am dus să-i spun că toți mă-njură și printre lacrimi îi privesc, dar nu mă uit la ei cu ură și doamne, vreau să îi iubesc. Nu am cu mine nici un frate eu m-am născut să fiu pribeag, cu crucea mea ce-o duc în spate
DUREREA DESTINULUI 2 de ANTON VIOREL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347582_a_348911]
-
știu că mai găsesc lumina lui și legământul. Trăiesc și eu ca voi în țară așa flamand și necăjit, dar din altar m-au scos afară la domnu-n lacrimi am fugit. M-am dus să-i spun că toți mă-njură și printre lacrimi îi privesc, dar nu mă uit la ei cu ură și doamne, vreau să îi iubesc. Citește mai mult Cum pot să fiu acum cinstitcând mi-au furat pâinea din vatră?așa sărac eu am muncitorfan de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/347599_a_348928]
-
1912 din 26 martie 2016 Toate Articolele Autorului Începutul. A. Marcel a venit pe lume într-o familie de vagabonzi, dezorganizată, trăind din furt și înșelătorie, de pe o zi pe alta. Scuipau pe jos, se îmbătau ca porcii, râgâiau și înjurau ca la ușa cortului - cam acesta era universul lor zilnic. În afară de aceste preocupări menite doar să ducă grobianismul și decadența umană pe noi "culmi", în afară de actele depravate și fărădelegile în care trăiau, nu se poate spune că exista ceva la
UN SIMPLU ŞI LETAL DE CE ? de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350201_a_351530]
-
Să scriu cât mai frumos frumos în caiete- Altfel mama îmi rupea foile - Să nu mă murdăresc când mă joc, Să fiu atent în clasă, Să învăț, Să cânt la cor, La mandolină, Să nu îmi bat colegii, Să nu înjur, Să scriu caligrafic articole la gazeta școlii, Să salut tovarășii profesori, Să fiu fruntaș la toate materiile, Să iau premiul I Cu coroniță Și diplomă pe care să o pun În insectarul de premii. În liceu am concurat Tot la
CONCURENŢA de JIANU LIVIU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361923_a_363252]
-
marinar și de păpușa lui de paie” ori „gata, dau divorț și de ăștia, f...e muma lor de hoți”, erau auzite la aproape fiecare 10 minute cam în toate taberele agitate de rosturile politicii. O parte dintre cei care înjurau erau chiar membri legitimați ai partidului, dar, vorba unui pensionar mai tare-n gură, „Bă, toate ca toate, dar până la dreptul meu, e clar?”. Tot el explica celor strânși în jurul lui: „Au furat destul. Nu accept să-mi fure și
CAP. I / 1 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361900_a_363229]
-
râsul lumii! Cu voci răgușite, în hohote lipsite de muzicalitate și împestrițat adesea cu râgâieli dizgrațioase. Pe băncile mărginașe și cu mai puțină umbră, câțiva pensionari își odihneau oasele. Dacă erau cel puțin doi, discutau. Cu voce joasă. Discutau și înjurau. Dacă erau mai mulți, discutau și ei. Cu voci mai puternice. Și înjurau mai mult. Cu obidă. Cu furie și scârbă. Aceeași temă era pusă în discuție: scăderea pensiilor cu 15%. După rarele momente de tăcere, timp în care „rumegau
CAP. I / 1 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361900_a_363229]
-
cu râgâieli dizgrațioase. Pe băncile mărginașe și cu mai puțină umbră, câțiva pensionari își odihneau oasele. Dacă erau cel puțin doi, discutau. Cu voce joasă. Discutau și înjurau. Dacă erau mai mulți, discutau și ei. Cu voci mai puternice. Și înjurau mai mult. Cu obidă. Cu furie și scârbă. Aceeași temă era pusă în discuție: scăderea pensiilor cu 15%. După rarele momente de tăcere, timp în care „rumegau” bine cele auzite de la unul sau altul, fiecare își făcea socotelile, cu voce
CAP. I / 1 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361900_a_363229]
-
inhibiții, se laudă cu-n joint Ajunși pe la spital, incep și te mint. Și sub influența, se cred șmecheri mari Le pui câte-o-ntrebare, dar în zadar! Și stau în perfuzii de rău ce le este Ei te tot înjură, tu le faci un bine. Abea după un ceas poți vorbi cu ei Și afli în sfârșit ce-a tras pe nas și hei! Ghici frate ce promite asta Că de azi cu iarba, gata! Dar nu trec două luni
PENTRU TINE MAN! de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361942_a_363271]
-
vină! De-aia nu sunt ouă în piață; Trebui condamnat pe viață!... Tot omul, ouă, mănâncă Când pleacă în zori la muncă; Dar nemernicii le fură..., Ce să bage omu-n gură? La noi la procuratură Dăm mandat la cei ce-njură, Și spun că viața nu-i bună; Asta știe orșicine... „HAI NOROC, SĂ TRĂIM BINE!” Pe corupți îi lichidăm, Vrem dreptatea s-o-ntronăm! Asta știm, asta făcem - Tâlharii de noi se tem. De vedem vreo pungă mare, Mai trecem
CÂNTECUL INCORUPTIBILILOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362097_a_363426]
-
mare crimă -El poartă întreaga vină!De-aia nu sunt ouă în piață;Trebui condamnat pe viață!...Tot omul, ouă, mănâncăCând pleacă în zori la muncă;Dar nemernicii le fură..., Ce să bage omu-n gură? Dăm mandat la cei ce-njură,Și spun că viața nu-i bună;Asta știe orșicine...„HAI NOROC, SĂ TRĂIM BINE!”Pe corupți îi lichidăm,Vrem dreptatea s-o-ntronăm!Asta știm, asta făcem -Tâlharii de noi se tem.De vedem vreo pungă mare,Mai trecem
CÂNTECUL INCORUPTIBILILOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362097_a_363426]