3,744 matches
-
unui puzzle gigantic, strivind-o. Alături de ea Codruț hohotea încetișor cu fața îngropată în pumnii înălbiți, de strânși ce erau. Bietul om se străduia parcă, să-și zobească tâmplele ce nu lăsau să iasă durerea îngrozitoare care-i consuma creierul, înnebunindu-l! Acea imagine autentică a durerii și neputinței o lovi ca un trăsnet și o paraliză. Îl privea prostește uluită, mută și deznădăjduită, ca și cum ar fi așteptat de la el o soluție, o speranță... ceva neașteptat care ar fi putut să
FOCUL DIVIN AL IUBIRII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372685_a_374014]
-
cere să mă externeze... Pentru un pahar cu apă a trebuit să dau o hârtie de un leu și asistentele îmi fac injecția în doru' lelii. Puțin le pasă de mine dacă nu le dau ceva. Uită ca exist aici. Înnebunesc de tot, mamă, dacă mai stau aici trei zile, înțelege-mă! - Bine, fata mamii, o să vorbesc cu doctoru’. O să-l rog, dar să știi: facem cum zice el, că el hotărăște până la urmă... Te rog să te liniștești! Am promis
EPISODUL 11, CAP. IV, MEANDRELE DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372622_a_373951]
-
Sfântul Vasile cel Mare ne îndeamnă să alergăm cu bucurie la darul postului, unul nou și mereu în floare[27]. Știm că Moise prin post s-a urcat pe munte, chiar dacă jos la poalele muntelui lăcomia la mâncare i-a înnebunit pe oameni să se închine idolilor: „poporul, spune Scriptura, s-a așezat să mănânce și să bea și s-a sculat să joace”. Dacă Moise n-ar fi fost înarmat cu postul, n-ar fi îndrăznit să se apropie, nici
INVATATURA BISERICII DESPRE POSTUL ORTODOX... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372738_a_374067]
-
toată isprava își frecau mâinile mulțumiți de câștigurile realizate și plănuiau ca acel veac al vecilor pe care se jurau proștii, să nu țină prea mult. Și dacă ar fi să ne uităm prin cărțile de istorie (da’ ce-am înnebunit!) când niște oameni pricepuți își propun ceva (mai ales dacă ceva-ul ăla e un război în care mor alții), ei reușesc întotdeauna. Între timp, în ograda familiei Rogojină, Hanți dragule, cum era numit acum soldățelul, dădea dovada unei priceperi
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
a venit cu o găină. A fost primul care a reușit să aducă o găină într-o paporniță. Câteva zile a fost lăsat în pace, dar monitorul general iar i-a trecut la catastif liniuțe fără număr. La fel îl înnebunise și pe bietul Gogu cu liniuțele, încât acesta, disperat, a adus o gâscă. În aceeași zi, Ionel a venit târâind după el în clasă un berbec. Domnul Fusulan încă nu venise, când a început hărmălaia, pentru că Gogu scăpase gâsca ce
DOMNUL FUSULAN-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373092_a_374421]
-
coasa lui Mărășteanu, iar după el, mulțimea agitată, a simțit un fior rece pe șira spinării. Nu și-a închipuit că amărășteanul va îndrăzni să vină la târla lui cu tot satul. A murmurat ca pentru el: și satul a înnebunit? Ăștia care...îmi mănâncă din palmă? Las’ că-i ușui eu! Însă,Tache, chițăia ca un șoricel în gura pisicii: --Nu mă lăsa, dom’ inginer! Apără-mă Iliuță! Dar Ilie, cu toată statura sa gigantică și ghioaga-i impresionantă, părea
SRL AMARU-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373187_a_374516]
-
de combustie purificatoare sau de reviviscență miraculoasă, această simbioză crează mitul mării ce se suprapune peste eden: Adă-mi tu planeta care te conduce/acolo unde blonde transparențe răsar/ și ziua-ntreagă să răsfrângă, în oglinzile- albastre/adă-mi floarea-soarelui înnebunită de lumină. Planeta visată este edenul iar, pe când înebunită de lumină este metafora care coboară peste noi extazele solare ale poetului Jorge Guillen, din aceeași generație cu Montale. In timp ce la Montale edenul este lumina, luată ca înțelepciune, la
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1687 din 14 august 2015 Toate Articolele Autorului Peste mânăstire se așternuse toamna, așa cum vin toamnele prin Ardeal, cu ploi lungi și cu frunze care hoinăresc înnebunite prin toate coclaurile. Nori uriași se ridicau de la munte peste apele Mureșului și veneau peste noi ca niște balauri înaripați să verse veninul lor peste toată natura. ,Începusem să mă obișnuiesc cu viața din mânăstire. Oricum era mai bine ca
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373262_a_374591]
-
un cărucior. Ca mai toate italiencele, era grasă și cu un fund mare. Trebuia să ai forță ca să te lupți cu ea la baie. Cu tot handicapul fizic, italianca nu făcea economie de cuvinte și-i turuia gura de te înnebunea. Totuși fusese educată ca o săptămână să-și abțină ieșirile nervoase ca să n-o sperie pe nou-venită. După ce Viorica a plecat s-a dezlănțuit furtuna pe capul româncei. Dar ce putea să mai facă singură printre străini? Acasă soțul era
DEPARTE DE ȚARĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372169_a_373498]
-
de nora Rossa, o femeie nu prea atrăgătoare cu fundul mare și rea ca o zgripțuroaică. Bărbatul părea mai cumsecade, o întreba dacă îi lipsește ceva, îi zâmbea și o alinta cu palma pe spate. În ultima vreme Angelica parcă înnebunise. Ziua dormea, în schimb noaptea urla din diverse motive. De câte ori românca adormea o auzea pe bătrână strigând să-i schimbe programul la televizor că nu-i place emisiunea la care se uita sau îi cerea un pahar cu apă. Într-
DEPARTE DE ȚARĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372169_a_373498]
-
decembrie 2015. L Sunt tânăr și mă bucur de viață iar natura încă mă suportă; zările sunt la fel, ca peste ani și cu același farmec se repetă. Chiar și viața merge tot înainte, înainte pășim și noi cu toți; înnebuniți cu slogane, uneori tâmpite am ajuns astăzi o țară de hoți. Se fură...Corupția este la modă, trăim ca pe vremea lui Eminescu; puterea-și celebreză aceeași odă, ce păcat că s-a prăpădit Păunescu! Ne dorim încă, un nou
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
ne încălzește. Citește mai mult Sunt tânăr și mă bucur de viațăiar natura încă mă suportă;zările sunt la fel, ca peste aniși cu același farmec se repetă.Chiar și viața merge tot înainte,înainte pășim și noi cu toți;înnebuniți cu slogane, uneori tâmpiteam ajuns astăzi o țară de hoți.Se fură...Corupția este la modă,trăim ca pe vremea lui Eminescu;puterea-și celebreză aceeași odă,ce păcat că s-a prăpădit Păunescu!Ne dorim încă, un nou mod
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
ce s-a întâmplat? Tu ai senzația că nu s-a întâmplat nimic? Ți se pare puțin lucru acel nenorocit de atentat în care atâția oameni au murit și alții au fost răniți? Nu ți-ai dat seama că voi înnebuni la aflarea veștii? Nu ai sunat de atâtea zile, eram și așa destul de îngrijorată, am mai aflat și această veste, care, efectiv m-a dărâmat. - Iartă-mă draga mea, voiam să te sun astă-seară, cu sau fără acest atentat. Nu
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XII) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379722_a_381051]
-
răbdare fiecare amănunt al dormitorului în care Lea își petrecuse atâtea nopți de solitudine și insomnii, asaltată de îndoielile, spaimele și fantasmele unei minți tulburate. Îi tremura inima când și-o imagina așteptând moartea, în calea bolidului de oțel și înnebunea la gândul, că alesese asemenea soluție, ca să se elibereze de povara unei vieți, căreia nu-i putea descoperi sensul. Nu crezuse niciodată că rănile sufletului ei sunt atât de grave și de profunde. Se simțea speriat, neputincios și vinovat, în
DILEME ( FRAGMENT 35) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375663_a_376992]
-
de ceva vreme, dar orologiul nu considera oportun să tulbure somnul întârziat al femeii, care se luptase toată noaptea cu toanele bolii ce-i nega dreptul la respirație. Nici Lucia nu se bucurase de prea multă odihnă căci ventilatorul parcă înnebunise și intra în alarmă la fiecare jumătate de oră, făcând-o să sară ca arsă din canapeaua pe care se întinsese și să alerge în ajutorul bolnavei, pe care o găsea de fiecare dată vânătă și cu spume la gură
CONDAMNARE ( CONTINUARE-FRAGMENT 19) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375666_a_376995]
-
surprinși de arma periculoasă, ce li se rotea deasupra capetelor. Bărbatul profită de acel scurt moment de confuzie, se aruncă la volan, încuie mașina din interior și demară în trombă lăsând în urmă un nor de fum și scântei. Lupii înnebuniți de foame și furie, urmăriră mașina o vreme, deși nu exista nici cea mai mică șansă de a captura delicioasa pradă, ce le scăpase printre degete. Era trei dimineața când Alexandra ajunse acasă, însoțită de salvatorul pe care providența i-
CAPCANA DESTINULUI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375651_a_376980]
-
de combustie purificatoare sau de reviviscență miraculoasă,această simbioză crează mitul mării ce se suprapune peste eden:Adă-mi tu planeta care te conduce/acolo unde blonde transparențe răsar/și ziua -ntreagă să răsfrângă,în oglinzile- albastre/adă-mi floarea-soarelui înnebunită de lumină. Planeta visată este edenul iar,pe când înebunită de lumină este metafora care coboară peste noi extazele solare ale poetului Jorge Guillen,din aceeași generație cu Montale.In timp ce la Montale edenul este lumina,luată ca înțelepciune,la
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
poemele noaste, cine l-a făcut să ucidă dar și să mângâie, cuvintele dor, cuvintele mint, cuvintele bucură, cuvintele plâng fără lacrimi, cuvintele râd, cuvintele zburdă, cuvintele sunt vii, cuvintele mor, cuvintele se nasc, cuvintele cresc, cuvintele se hrănesc, cuvintele înnebunesc, cuvintele călătoresc, cuvintele au miros, ele înnobilează suflete, dar le și pervertesc. ce liniște este în aceată pădure de cuvinte. ziua alunecă trăgând după ea culorile albe ale zăpezii printre cuvintele care dansează frenetic în capul meu, pipăi cu mâna
RĂTĂCIT PRIN PĂDUREA CUVINTELOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374278_a_375607]
-
Acasă > Versuri > Iubire > NU ÎNNEBUNESC POEȚII Autor: Valer Popean Publicat în: Ediția nr. 2304 din 22 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Nu înnebunesc poeții Nu înnebunesc poeții Când vor să vestească, Repetabila povară E iubirea pământeasca, Ei înnebunesc că dorul Ce vor să-l transmită
NU ÎNNEBUNESC POEȚII de VALER POPEAN în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362194_a_363523]
-
Acasă > Versuri > Iubire > NU ÎNNEBUNESC POEȚII Autor: Valer Popean Publicat în: Ediția nr. 2304 din 22 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Nu înnebunesc poeții Nu înnebunesc poeții Când vor să vestească, Repetabila povară E iubirea pământeasca, Ei înnebunesc că dorul Ce vor să-l transmită, Le transformă viitorul Îi consumă într-o clipă, Clipă care îi consumă Arde tot,arde profund, Vina lumii
NU ÎNNEBUNESC POEȚII de VALER POPEAN în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362194_a_363523]
-
Acasă > Versuri > Iubire > NU ÎNNEBUNESC POEȚII Autor: Valer Popean Publicat în: Ediția nr. 2304 din 22 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Nu înnebunesc poeții Nu înnebunesc poeții Când vor să vestească, Repetabila povară E iubirea pământeasca, Ei înnebunesc că dorul Ce vor să-l transmită, Le transformă viitorul Îi consumă într-o clipă, Clipă care îi consumă Arde tot,arde profund, Vina lumii își asumă Lin
NU ÎNNEBUNESC POEȚII de VALER POPEAN în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362194_a_363523]
-
Acasă > Versuri > Iubire > NU ÎNNEBUNESC POEȚII Autor: Valer Popean Publicat în: Ediția nr. 2304 din 22 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Nu înnebunesc poeții Nu înnebunesc poeții Când vor să vestească, Repetabila povară E iubirea pământeasca, Ei înnebunesc că dorul Ce vor să-l transmită, Le transformă viitorul Îi consumă într-o clipă, Clipă care îi consumă Arde tot,arde profund, Vina lumii își asumă Lin lumină strălucind, Nu înnebunesc nebunii Tot iubindu-se pe stânci, Ascunși după
NU ÎNNEBUNESC POEȚII de VALER POPEAN în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362194_a_363523]
-
să vestească, Repetabila povară E iubirea pământeasca, Ei înnebunesc că dorul Ce vor să-l transmită, Le transformă viitorul Îi consumă într-o clipă, Clipă care îi consumă Arde tot,arde profund, Vina lumii își asumă Lin lumină strălucind, Nu înnebunesc nebunii Tot iubindu-se pe stânci, Ascunși după umbră lunii Printre valurile-adânci, Nu înnebunesc nebunii Versul lor să-l prețuiți Și când înfloresc salcâmii Verde Viu...să deveniți. Valer Popean,Târnăveni Referință Bibliografica: Nu înnebunesc poeții / Valer Popean : Confluente Literare
NU ÎNNEBUNESC POEȚII de VALER POPEAN în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362194_a_363523]
-
-l transmită, Le transformă viitorul Îi consumă într-o clipă, Clipă care îi consumă Arde tot,arde profund, Vina lumii își asumă Lin lumină strălucind, Nu înnebunesc nebunii Tot iubindu-se pe stânci, Ascunși după umbră lunii Printre valurile-adânci, Nu înnebunesc nebunii Versul lor să-l prețuiți Și când înfloresc salcâmii Verde Viu...să deveniți. Valer Popean,Târnăveni Referință Bibliografica: Nu înnebunesc poeții / Valer Popean : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2304, Anul VII, 22 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright
NU ÎNNEBUNESC POEȚII de VALER POPEAN în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362194_a_363523]
-
asumă Lin lumină strălucind, Nu înnebunesc nebunii Tot iubindu-se pe stânci, Ascunși după umbră lunii Printre valurile-adânci, Nu înnebunesc nebunii Versul lor să-l prețuiți Și când înfloresc salcâmii Verde Viu...să deveniți. Valer Popean,Târnăveni Referință Bibliografica: Nu înnebunesc poeții / Valer Popean : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2304, Anul VII, 22 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Valer Popean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
NU ÎNNEBUNESC POEȚII de VALER POPEAN în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362194_a_363523]