7,678 matches
-
de a scrie «o carte de idei» într-o agendă cu coperte bordo unde, începând din 16 iulie, a schițat minuțios proiectul volumului despre «viciile lumii postmoderne». «Caietul bordo» l-a însoțit în timpul spitalizării din ianuarie 2007 (de altfel, ultima însemnare datează din 15 ianuarie 2007).” Un „«jurnal de idei» conectat la realitatea imediată, trăgându-și, de altfel, substanța din concretul lumii înconjurătoare, o lume filtrată permanent printr-o conștiință teoretică acută, atentă în egală măsură la dimensiunea senzual-senzorială a lumii
Despre viciile lumii postmoderne by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/3516_a_4841]
-
D-L. București, Editura Fundației Culturale Române, 1998, p. 374-375. 2a. Corina Popescu - Tașcu Gheorghiu. [Fișă de istorie literară] în Dicționarul general al literaturii române. [Volumul 3]. - E-K. București, Editura Univers Enciclopedic, 2005, p. 320. 3. Agasantă. 4-5-7. În conformitate cu însemnările lui Pericle Martinescu pe această epistolă, situația se prezintă astfel - Sociologie a primit calificativul Bine; la Etică a obținut Suficient, iar la Pedagogia teoretică a fost notat cu Insuficient. 6. Dimitrie Gusti (1880-1955), filosof. Profesor de Sociologie și Etică la
Întregiri la biografia lui Tașcu Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5302_a_6627]
-
Corespondență primită de N. Iorga: CDIX, f. 34; CDX, f. 28-29 și CCCLXXXVII, f. 254. 1. Al. Ciorănescu - O scrisoare literară a lui Gheorghe Pașcov în Revista istorică, 20, nr. 10-12, octombrie decembrie 1934, p. 368-381. 2. Al. Ciorănescu - O însemnare românească despre Eterie în Revista istorică, 20, nr. 10-12, octombrie decembrie 1934, p. 308-311. 3. N. Iorga - O cronică în versuri despre 1821 în Revista istorică, 19, nr. 7-9, iulie-septembrie 1933, p. 244- 245. 4. Emil Vârtosu - Tot despre 1821
Noi contribuții la bibliografia lui Alexandru Ciorănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5149_a_6474]
-
L’étape suivante - Etapa următoare - 1964). A tradus, între altele, Poemele românești ale lui Tristan Tzara (1965). Aflat în arhiva scriitorului, carnetul din care preluăm primele pagini ne-a fost pus la dispoziție de fiica sa, D-na Catherine Noone. Însemnările de acum șaptezeci de ani pot da o idee despre concepția lui Claude Sernet privind poezia, cu schimbări semnificative intervenite pe parcursul de la nonconformismul avangardist la o viizune mai echilibrat-reflexivă, ce-i recunoaște poeziei deschiderea spre timpul prezent, dar își rezervă
Claude Sernet – inedit – () [Corola-journal/Journalistic/3703_a_5028]
-
se destrăma și cu un efort exemplar au descifrat tezaurul de idei al maestrului. Este meritul Editurii Rozmarin și al doamnei doctor Roxana Cristian de-a se fi ocupat de asemenea importante restituiri. Astfel au apărut după 1990 cărți ca Însemnări inițiatice, Meditații, simboluri, rituri, Scrisori crepusculare. Mai înainte alte edituri, precum Institutul European Iași și chiar Cartea Românească, publicaseră Al patrulea hagealâc, Creangă și creanga de aur, O icoană creștină pe Columna traiană, Incantația sângelui, Mitul sfâșiat, Monarhul ascuns. Opera
Misterul lui Vasile Lovinescu by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/3714_a_5039]
-
marea manifestație de ziua Regelui Mihai I, care declanșează încleștarea finală dintre forțele democratice conduse de suveran și adepții comunizării României, grupați în jurul guvernului lui Petru Groza. Trebuie spus de la bun început că Ioan Hudiță, în chip explicit, ține aceste însemnări zilnice pentru ca evenimentele la care participă să nu rămână consemnate exclusiv prin lentilele deformante ale învingătorilor. Însemnările sunt zilnice, regulate și abundente, chiar și atunci când ziaristul se află într-un foarte periculos turneu politic în Moldova, când este bolnav ori
Tragicul jurnal al lui Ioan Hudiță by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3715_a_5040]
-
și adepții comunizării României, grupați în jurul guvernului lui Petru Groza. Trebuie spus de la bun început că Ioan Hudiță, în chip explicit, ține aceste însemnări zilnice pentru ca evenimentele la care participă să nu rămână consemnate exclusiv prin lentilele deformante ale învingătorilor. Însemnările sunt zilnice, regulate și abundente, chiar și atunci când ziaristul se află într-un foarte periculos turneu politic în Moldova, când este bolnav ori când e obosit de bătălia cotidiană pentru salvarea democra- ției. Oricât de târzie ar fi ora, profesorul
Tragicul jurnal al lui Ioan Hudiță by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3715_a_5040]
-
Încetîncet, el se transformă într-un aidemémoire și un instrument de lucru indispensabil al omului politic, care își notează analize ale comunicatelor ascultate la posturile de radio străine sau rezumate ale unor scrisori primite din străinătate, după care citește respectivele însemnări la ședințele conducerii PNȚ. Maniu, cel puțin, pare informat în legătură cu existența acestei cronici minuțioase pe care o ține consilierul său apropiat și, în felul său reținut, îl încurajează. Semn că nici „Sfinxului de la Bădăcin” nu-i era indiferentă dimensiunea morală
Tragicul jurnal al lui Ioan Hudiță by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3715_a_5040]
-
căreia se deschide volumul al XV-lea al jurnalului), tot la presiunile Moscovei, României i-a fost refuzat statutul de stat cobeligerant, în ciuda faptului că armata română luptase împotriva Wehrmacht-ului în Ungaria, Austria și în Munții Tatra. După cum arată însemnările lui Ioan Hudiță, perioada dintre 1944 și 1948 a constituit un nemilos război propagandistic, politic și economic dus de URSS împotriva României, pentru denaturarea și ulterior răsturnarea sensului istoric al celor petrecute la 23 august 1944. Tocmai de aceea, jurnalul
Tragicul jurnal al lui Ioan Hudiță by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3715_a_5040]
-
informațiile furnizate de afiș sunt succinte, pot presupune că Maia Morgenstern a selectat textele din Ion Pribeagu, după care și-au alcătuit amândoi colajul muzical și și-au gândit costumele și decorul minimalist, dar întru totul adecvat momentelor selectate. O însemnare discretă, în josul afișului, menționează totuși pe autorul coregrafiei, Valentin Roșca. Trecând la interpretare, trebuie menționată nu atât arta teatrală bine cunoscută a actriței, ci în primul rând cât de uimitor de bine dansează, ca orice profesionistă a acestui gen de
Teatrul și dansul din nou împreună by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3717_a_5042]
-
biograf, în aceeași ediție a Scrierilor, îi conturează profilul, mai întâi de diacon, apoi de învățător și de scriitor, nu fără unele picanterii și elemente pitorești. Remarcă la el o voluptate a sărăciei, făcându-se că-l citează dintr-o „însemnare” rămasă apocrifă: „Patru ani la biserica Patruzeci de Sfinți, trăind într-o casă în care mă răzbea ploaia și mă orbea fumul și femeia! De sărăcie nu m-am temut niciodată, căci totdeauna a fost cu mine.” Avea voce frumoasă
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
la Creangă: I. Mărturiile contemporanilor rămân cele mai importante pentru imaginarul biografic al unui subiect. Ele spun mult, dar nu spun totul. Cercetătorul trebuie să recurgă și la alte surse, ca să- și poată definitiva opinia (corespondență, acte oficiale, fotografii, însemnări ocazionale etc.); II. Orice imagine a autorului oferă o deschidere de informație și de sens, atât spre semnificantul biografic, cât și spre interpretarea operei. Obiectivul final este profilul personalității creatoare, unde detaliile sunt adesea hotărâtoare; III. Valoarea unei reprezentări de
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
generațiile mai noi. Poetul si prozatorul fuseseră eliminați din catalogul de valori estetice ce se studiau în învățământul preuniversitar, precum si în seminariile si cursurile universitare. Remarcabilă, din mai multe unghiuri de vedere e, desigur, literatura sa epistolară, precum si carnetele cu însemnări care conțin o sumă importantă de notații, observații si comentarii privind evenimente, oameni si, mai ales, mentalități în diverse ipostaze. Epistolele lui Alexandru Vlahuță au fost transcrise, adnotate si publicate de istoricii si cercetătorii literari I.E. Torouțiu 1, Al. Bojin
O epistolă necunoscută a lui Alexandru Vlahuță by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6182_a_7507]
-
în arcanele propriei existențe de om născut în timpul bombardamentelor din al Doilea Război Mondial, într-o familie cu dosar prost sub comunism etc. Dar și în pasiunea stranie pentru imitatul bufnițelor, căutate împreună în decorul munților din împrejurimi. Caietul cu însemnări intime pe care „Luci” îl descoperă în apartamentul lui Emil se va vărsa, treptat, în mintea lui, pînă la identificare, iar romanul ia naștere din alternanța a două narațiuni confesive: una - cu povestea maturizării lui Lucian, cealaltă - cu povestea vieții
Pe înălțimi by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3738_a_5063]
-
șanse de a apărea mai curând. N-ai nevoie să-mi păstrezi pagina din manuscris cu reflecții de-ale mele despre roman și povestire. Am scris eu altele, de atunci, mai clare. E nevoie numai să nu arăți la nimeni însemnări de-ale mele, făcute așa în fugă, și nici să păstrezi toate scrisorile mele. Fără a fi capricios, sunt un om foarte variat, fiind viu și sincer întotdeauna. Trăiesc simultan șapte vieți, din grabă, din lăcomie și port în mine
George Topîrceanu și confrații săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6212_a_7537]
-
pe Rege. Îmi scriai despre lucrul meu la editarea lui Creangă. Prea puțin am lucrat. Căci luând la depănat cărțile în care-i vorba de Creangă, ele mă fură și mă cufundă zile întregi în răsfoirea lor și extragerea feluritelor însemnări demult uitate. Și mă cuprinde jalea gândindu-mă că poate această răsfoire este cea din urmă. Totodată îmi dau seama că două lucruri mi-au mai rămas de care-mi vine greu să mă despart: priveliștea naturii și cărțile adunate
Completări la biografia lui G.T. Kirileanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5184_a_6509]
-
ascultând un disc cu muzică de Liviu Dănceanu și Doina Nemțeanu-Rotariu, întrerupți, din când în când și sub cele mai străvezii pretexte, de un foarte curios Nedelciu Junior”. Cele două pagini sunt ilustrate cu o fotografie făcută, cum precizează o însemnare marginală, de Florin Iaru. Sunt, în definitiv, și acestea, dincolo de poemele extraordinare din carte, câteva din lucrurile și întâmplările pe care, în deceniul al nouălea, Alexandru Mușina le-a văzut și le-a trăit.
Debutul și urmarea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3482_a_4807]
-
318, 319, 320, 322). Realizează că fascinația lui pentru eposul grec este intim legată de preocupările sale literare. Descoperă că înțelege cu adevărat Iliada, de atâtea ori citită, doar datorită Didacticii, datorită propriului său lucru (p. 103). Intenționează să reia însemnările despre Homer spre a-și lămuri intențiile literare personale: ar fi un pretext pentru a gândi asupra a ceea ce fac eu, un pretext pentru plăcerea de a revedea imaginile frumoase din cărți la care țin, un pretext pentru a arăta
La început a fost Homer by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3485_a_4810]
-
prozatorului, istoricului literar, eseistului și epistolografului Dinu Pillat (1921-1975) continuă să rămână incompletă fără o cercetare temeinică în arhivele și bibliotecile particulare, cât și în cele ale Ministerului de Interne și ale Securității Naționale, unde, cu certitudine, se află manuscrise, însemnări, pagini de jurnal, documente și, desigur, epistole primite sau trimise de unul dintre cei mai însemnați intelectuali ai secolului douăzeci. Lecturile lui Dinu Pillat din marile literaturi ale lumii, ambianța din familia sa și întâlnirea cu G. Călinescu au constituit
Noi completări la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5576_a_6901]
-
literară” ca „ultima carte de proză”, el a fost recuperat de Carmen Mușat - care semnează și o prefață comprehensivă - dintr-un fișier datat 27 iulie 2006. Câteva capitole din final au rămas neredactate, însă conținutul lor a fost refăcut din însemnări disparate. Aspectul nefinisat al romanului n-ar trebui să deconcerteze cititorul de vreme ce prozatorul n-a mizat niciodată pe o construcție narativă încheiată numaidecât la toți nasturii. Dimpotrivă. De la Acte originale, copii legalizate până la Pupa russa, prozatorul a practicat o proză
Bovarism masculin by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3579_a_4904]
-
și cel mai bun al cărții - care prezintă, sub forma unui epistolar între narator și prietenul său, aventura emigrării la Paris în 1989 și revenirea în țară patru ani mai târziu -, iar pe de alta, cea de-a doua proză, Însemnările unui turist, în care un personaj-narator este, aproape singur, „turist în luna lui noiembrie” într-o stațiune autohtonă. Aici apare și sintagma „turiștii toamnei”, și ea aduce cu sine o întreagă atmosferă învăluitoare și melancolică: „O anumită melancolie, asemeni unei
Tribulațiile melancolice ale unui „turist al toamnei“ by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/3583_a_4908]
-
în primejdie corporalitatea. Mai curînd o neguroasă ritualitate tribală.” Am mai citit rubricile fixe susținute de Adrian Popescu, Nicolae Prelipceanu și Nichita Danilov, proza lui Gheorghe Schwartz, eseul lui Ion Militaru intitulat „Psihologia infinitului pustiu”, versurile lui George Vulturescu, precum și însemnările lui Andrei Zanca despre Georg Cristoph Lichtenberg. „Poezia e rugăciune“ În APOSTROF (nr.2, 273), sunt publicate trei scrisori inedite trimise de N. Steinhardt lui I. Negoițescu. Sunt texte splendide și merită să le citim. Ținem să reproducem aici măcar
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3803_a_5128]
-
merituos atașat de presă, să primească înalta distincție, înaintea multor colegi din generația lui. Cu modestia care îl caracteriza, scriitorul și filosoful ardelean n-a consemnat nimic în biografia sa, redactată oficial peste vreo zece ani, nici în corespondența sau însemnările sale, despre primirea înaltei distincții. Am spune chiar că „n-a făcut caz” de acest lucru. Câteva luni nici n-a știu despre aceasta, se pare, urmând să afle abia la Praga, proaspăt ajuns în noul post, după cum rezultă din
Distincția regală acordată de Ferdinand lui Blaga by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/3806_a_5131]
-
Dacă ar fi să identificăm o figură inspiratoare pentru atitudinea autorului, probabil că am fi nevoiți să oscilăm între două nume. Primul e cel al lui Victor Klemperer. Văr al celebrului dirijor, profesor de filologie romanică la Universitatea din Dresda, însemnările lui din Vreau să depun mărturie până la capăt reprezintă o veritabilă mină de aur pentru aceia care vor să înțeleagă corect, în tot dramatismul său adeseori infinitezimal, viața de zi cu zi din Germania nazistă. Mihai Zamfir consacră un spațiu
Sufletul cărților by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3808_a_5133]
-
nu o dată, nu-i citesc pe cei care scriu fel de fel de mizerii despre mine, mai ales pe net, dar nu numai. Nu-mi pot feri chiar de tot urechile, desigur, așa că mai aflu una, alta, de la amici binevoitori. Însemnările de față n-au, Doamne, ferește!, drept scop comentarea mizeriilor cu pricina. Mi se pare însă util, fie și de amorul artei, cum se spunea pe vremuri, să încerc a găsi posibile motivări ale punerii în circulație, cu o anume
Patologie intelectuală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3827_a_5152]