10,469 matches
-
să revin, să-mi ostoiesc felurite doruri, să-mi nască bucurii noi. Interesant mi se pare doar că mă simt și mai solidar cu mine după necazul cu acea ciudată boală-neboală. Revenirea din Moarte m-a redat parcă mie însumi, înstrăinându-mă, totodată. Știu că mă apropii în mod sigur acum de adevărata, măreața Moarte. În afară de melancolie, nimic altceva. Și un fel de veselie continuă. Nu isterică. Nu tâmpă. O veselie febrilă, ca atunci când închei o lungă și încâlcită socoteală al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
textul lui, după cum scrisul lui nu-ți deschide ție porți spre textul tău. Dimpotrivă, cu fiecare carte citită, îți sporești singurătatea, înstrăinarea, depărtarea de textul Lumii. Dacă ai puțin noroc, îți descoperi însă, într-un târziu, textul tău. Cartea te înstrăinează redându-te. De aceea scriu și public, chiar cu mai multă fervoare decât odinioară. Din credința că fiecare carte de-a mea, la fel ca multe altele, ale altora, poate deschide textul altora, redându-li-l. Mă retrag în scris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
în care, urmare prevederilor art. 8, sînt impozabile beneficiile din atari activități. 3. Cîștigurile provenind din înstrăinarea oricăror bunuri, altele decît cele menționate la paragrafele 1 și 2, sînt impozabile numai în statul contractant al carui rezident este cel care înstrăinează. 4. Dispozițiile paragrafului 3 nu impietează asupra dreptului fiecăruia dintre statele contractante de a percepe, conform legislației sale, un impozit asupra cîștigurilor provenind din înstrăinarea unui bun și realizate de o persoană fizică care este rezidență a celuilalt stat contractant
DECRET Nr. 215 din 26 iunie 1984 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106660_a_107989]
-
în care, urmare prevederilor art. 8, sînt impozabile beneficiile din atare activități. 3. Cîștigurile provenind din înstrăinarea oricăror bunuri, altele decît cele menționate la paragrafele 1 și 2, sînt impozabile numai în statul contractant al carui rezident este cel care înstrăinează. 4. Prin derogare de la prevederile paragrafului 3, nu vor fi afectate drepturile fiecărui stat contractant de a percepe, în conformitate cu propria să legislație, un impozit asupra cîștigurilor provenind din înstrăinarea acțiunilor, a acțiunilor de folosință, a părților de folosință sau a
DECRET Nr. 215 din 26 iunie 1984 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106660_a_107989]
-
dintre frați s-au îndepărtat și s au dezlegat de legământul de Frate de Cruce. Costinel Popvici a rămas același, calm și încrezător. S-a căsătorit apoi, construindu-și o familie model, în spiritul Proniei Divine, și nu s-a înstrăinat de lumea și linia legionară. În anul 1948 a fost din nou întemnițat în cadrul vechii condamnări de 10 ani Temniță Grea. L-am întâlnit și după anul 1964, când s-au făcut marile eliberări ale condamnaților politici. El s-a
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
de Simion Lefter) Suntem dezrădăcinați. Omul, zidire dumnezeiască, izvor continuu de apă lină, nu mai curge în matca sa. Ochiul său limpede, cu care scruta văzduhul și sfredelea zări, s-a ofilit. Departe, tot mai departe, frumuseți divine se afundă, înstrăinându-l pe om de rostul său și de Creatorul său, Dumnezeu, Tatăl Atotștiitorul, Făcătorul Cerului și al Pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor. Catapeteasma neamului nostru creștin se clatină. „Desfrâul se desfată în tainice cotloane”. Nemunca și ferocea sete de îmbogățire
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
betonat precum groapa Căpitanului, Nicadorilor și Decemvirilor, Fortul 13 Jilava. Câmpiile, tărâm veșnic al românului, cu câmpuri roditoare și codrii de brazi, cu ape însorite și nestinse, miresme dăruite nouă de Dumnezeu, de veacuri pândite de cotropitori, zi de zi înstrăinate de nevrednici conducători, au devenit azi plânsuri și, sugrumate, se sting nădejdile noastre în geamăt și suspine. Diriguitorii, hulituri diavolești, au înlocuit virtutea și rugăciunea cu minciuna și dezmățul. Omul a devenit fiară și hoit nepăsător, sahară pustie care a
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
Am primit osânda și moartea cu bucurie și o vom repeta mereu, ori de câte ori neamul și vitregiile vremii vor cere. În tragicul pătimirilor noastre lucrează sâmburele veșniciei și dorința ni-i faptă! Sufletul nostru este creația lui Dumnezeu. Să nu ne înstrăinăm prin fapte reprobabile, nedemne de obârșia noastră. Trăim timpuri întunecate! Să nu ne pierdem credința. Aceasta este replica mea la Criminalitate și Legionarofobie. S ar putea adăuga multe. Mișcarea Legionară este interzisă. Istoria ei este falsificată. Se simte. Cine nu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
tac... Până când? Legionarii au mărturisit și vor mărturisi crezul lor oricât de vitreg va fi destinul cu noi. Vom lupta cu aceeași dăruire pentru Neam și Cruce și nădăjduim. Tăcerea înseamnă lașitate și moarte. Lupta însemnă istorie și veșnicie. NU ÎNSTRĂINAȚI PĂMÂNTUL Pământul este talpa țării. Nu înstrăinați pământul copiilor, copiilor voștri, apărat de veacuri cu sânge și morminte. Înstrăiarea lui e profanare. Pământul înseamnă viață. Pământul e Metropola cu zidiri mărețe prin care se afirmă un neam dincolo de granițele sale
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
mărturisi crezul lor oricât de vitreg va fi destinul cu noi. Vom lupta cu aceeași dăruire pentru Neam și Cruce și nădăjduim. Tăcerea înseamnă lașitate și moarte. Lupta însemnă istorie și veșnicie. NU ÎNSTRĂINAȚI PĂMÂNTUL Pământul este talpa țării. Nu înstrăinați pământul copiilor, copiilor voștri, apărat de veacuri cu sânge și morminte. Înstrăiarea lui e profanare. Pământul înseamnă viață. Pământul e Metropola cu zidiri mărețe prin care se afirmă un neam dincolo de granițele sale. Azi, ca și ieri, pământul românesc e
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
și diadema frunții gospodarului și temeiul existenței sale. Să nu uităm că, din pământ și munca pământului am trăit și clădit secole, ceea ce avem azi spre fericirea noastră, a copiilor noștri și slava lui Dumnezeu, de aceea să nu-l înstrăinăm pentru a nu ajunge slugă la stăpânitori și țara noastră să nu ajungă colonie. Să fim vrednici și încrezători în puterile noastre, să nu ocolim munca și să ne rugăm Domnului. Credința și munca ne vor asigura continuitatea noastră în
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
de furtuni. Să fim români, descendenții neînduplecați ai vajnicilor noștri străbuni care au îndurat veacuri de jafuri și devastări, azi tăcute morminte, câmpii cu holde bogate și pământuri pe care nelegiuiții „administratori” de azi, prin legi nelegiuite, vor să le înstrăineze, făcând din România, Stat Național și Suveran, o colonie a tuturor amatorilor de chilipiruri, iar românul slugă și rob. Români, apărați-vă pământul, demnitatea și viitorul copiilor voștri, până nu va fi prea târziu! Reînodați firul tradiției de luptă cu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
nu înțeleg destine ca cele ale celor care s-au jertfit în temniță pentru un ideal, dar le și înfierează, le pun la zid, născocesc legi peste legi, care să suprime orice amintire. Între „Lacrima” din actualul volum și „Nu înstrăinați pământul”, e deslușit un orizont de idealuri sublime. Cu lacrima pocăinței începe curățirea și lupta ființei umane către scopul pentru care a fost zămislită, cu lacrima începe iertarea, lacrima e mărgăritarul sufletului, lucrare și semn al Dumnezeirii în noi. „De
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
De n-ai fi tu, noi n-am mai ști desparte Durerile de bucurii, luminile de noapte. Și n-am mai ști că Dumnezeu, departe Când jeluim în zilele sihastre Sălășluiește și lucrează în lacrimile noastre.” Petru C. Baciu Nu înstrăinați pământul E porunca-Testament! E avertisment și durere. Pământul e talpa țării. „De vrei să fii tu însuți și fruntea să nu-ți pleci Să ai un cer deasupra, sub tine un loc de veci, Atunci ca și strămoșii, aburcă-te
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
acasă? - l-a întrebat căpitanul pe nepusă masă. ― Nu prea am vești, pentru că nu le-am scris de multă vreme... ― Eu nu mai am de la cine primi nici un semn, fiindcă ai mei - după cum știi - s au prăpădit. Uite-așa ne înstrăinăm. De-ar fi liniște în lume, dar, după cum se zvonește, nu prea se știe - a vorbit căpitanul, cu aer trist... Cât despre cei doi veri, voi avea grijă să fie împreună. Nu-mi mulțumi, fiindcă e firesc să fie unul
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
ale rațiunii și moralei pentru a fi coloni dacă nu chiar colonizatori. Religia, patria, amorul îi găsesc sceptici și pregătiți pentru adaptare. Femeile aveau și ele o beție. Erau amețite de zăbranicul purtat al durerei, al fricei,' al strîmtorărei, al înstrăinăm. . . și acum le amețea bucuria și libertatea, și în lumina nouă străluceau aiurite; nu-și aveau deplin discernământul ființei izbăvite. - Ce mai e? întrebă Lina intrând. - Nimic! Aceeași vorbă despre o iarnă aidoma, întîia după război, când Mini a văzut
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
apel la Drăgănescu în atâtea împrejurări și acum opera o tranzacție așa de interesantă pentru toți, neglijând complet să-i pună la curent, lăsîndu-i în fața unui fapt împlinit!... Nu ar fi permis pentru nimic pe lume ca Prundenii să se înstrăineze. Aveau și ei creanțe importante, care s-ar fi putut socoti în prețul moșiei. Pământul acela fusese sigură că va fi al băiatului ei! Așa s-ar fi cuvenit. în afară de asta, el, moșierul Hallipa, om în puterea vârstei, cum se
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
nimicită și poate toi uși Doru Hallipa, cel ca o epavă, încă mai păstra tradiția legîndu-se cu mătușica Eliza, logodnica de odinioară. Se rupsese de pământ, dar aducea cu el la oraș pe Calliope și pe Eriste, deoarece nu se înstrăinase de trecut unindu-se cu fata moșului Hallipa. Pentru a doua oară, părinții strămutați erau nemulțumiți și pentru a doua oară își dau cu dezamăgire consimțământul. Dar nu se poate hotărî felul în care se perpetuă asemănările. Totul e că
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
dacă vor fi scoase la vânzare, pot fi ele evaluate? Există vreo sumă care să le acopere valoarea? Judecând lucrurile cu oarecare detașare, aceasta este soarta caselor părintești, moștenite de copii care, răspânditi în toată țara și în lume, le înstrăinează. Noii proprietari preiau casa și pământul aferent, nu și duhul amintirilor care dăinuie în interiorul lor. Acestea rămân în portofoliul mnemic al celor care s-au născut și au copilărit acolo, reprezentând avuția lor de neprețuit. Apare, firesc, întrebarea: ar putea
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
din prezent, tânjea în mine-un dor și-o sete de iubire, eram când peste tot și când de tot absent. Ploua încet și tragic cu șoapte de migdală, era o ploaie rece cu o privire rea. De tot mă-nstrăinasem de lumea mea reală, pământul adormise, iar cerul dispărea. Scrisoare netrimisă încerc să te-nțeleg de-aproape sau departe, dar prea e mult mister și prea de neatins; încerc să te citesc, flămândă, ca pe-o carte, dar cartea e-
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
ceai făcut de meșterul turnător, Yojiro. În acel moment, era cufundat complet în arta ceaiului. De pe vremea adolescenței, Mitsuharu și Mitsuhide fuseseră crescuți ca doi frați, împărtășind suferințele câmpului de luptă și fericirea vieții de-acasă. Și, în loc de a se înstrăina, cum tind frații să facă după ce cresc, relația lor continuase să fie strânsă. Caracterele lor, însă, n-aveau să fie niciodată aceleași. Astfel, în acea dimineață, cei doi bărbați se duseseră grăbiți în apartamente separate ale castelului, fiecare preluând stilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
tot locul și hotarul”. Numai că atunci când nu-i să fie, nu-i și pace. Vinovatul este „părintele răposatul Ghedeon” - mitropolitul - care „au scos la vânzare acea giumătate de sat”. Atunci cimotia lui „Corlat uricariul” nu a lăsat să se înstrăineze jumătatea de sus din satul Văcotești și drept urmare o cumpără și - ai să te miri, părinte - dar ei au „dat-o iarăși în danie sfintei Mitropolii... pentru sufletul nostru, și părinților noștri... și a tot neamul”. Dar nu se lasă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de șoldurile perfide și părul roșu, lătrând împreună plăcerea imediată, ilicită, care să răzbune amânări și interdicții. Terapia turbării, eliberarea, da, plăcerea desferecată, desfrânată, câinoasă, care să vindece oroarea de propriul trup înstrăinat și de numele înstrăinat și de sufletul înstrăinat în lumea înstrăinării. Dum-dom-dom-dom-dum, Dominic și ri-ri-rina, roșcata rabiată. Cadența pustiului, dom rina, domirina, dum dom ri rina, domiri, până la stingere. Letargici apoi, pacificați, întinzându-se unul lângă altul și depărtându-se unul de altul, goliți, obosiți, sătui. Dorul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
fel de „specialist“. Probleme de limbaj, filozofia limbajului. Dialectologie, defectologie, nu mai știu exact. — Și nu se repatriază? Grecia e o țară liberă, azi. Se trăiește bine, acolo. Mulți s-au întors, în ultimii ani. N-are de ce. S-a înstrăinat, a trecut prin multe. Nu conectează la noua generație, poate nici la cea veche... Nici moștenirea nu s-a dus să și-o ia, deși nevastă-sa îl tot pisează, se pare. Nu vrea, nu-l atrag întoarcerile, nici remușcările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
atmosfera asta, pe care acum simțea că ar pierde-o și s-ar prăbuși și ar dispărea pentru totdeauna dacă i s-ar da bani în schimbul... N-avea decât să aștepte, uitându-se iarăși pe fereastră și iar îndepărtându-se, înstrăinându-se... Și doamna avocată părea să aștepte. Își strânsese picioarele și se ghemuise peste geanta diplomat pe care o ținea pe genunchi în chip de masă, pe care lucra în timp ce aștepta. Să nu piardă timpul, timpul costă... Răsfoia agenda pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]