3,499 matches
-
mănăstire. Așa oamenii au prins pe țigani, când coborau cu boccelele de la mănăstire. Te însori? Nu. Pentru care motiv? Mă tem să nu-mi puie nevasta coarne. De ce? Pentru că le-ași merita. De ce? Pentru că ași fi făcut prostia să mă însor. Poeții de astăzi egalează însă în monedă măruntă aurul care a fost Eminescu. Poetul trebuie să pătrundă realitatea și s-o disece fără a o vesteji. Curiozitatea lui cată să fie atentă și delicată. Altfel face ca pruncii care strică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a tras mai înlăuntru în U.R.S.S. și acuma se afla trăitor într-un sat de prin acele părți. Nevasta dintăi i-a murit și i-a rămas de la ea un copil o fată care e acuma mare. S-a însurat de-al doilea cu o femeie din partea locului și trăiește bine. El, nevasta și fata câștigă bine (800+800+800) și au casă, vacă și grădină. S-a întâlnit prin aceste părți de lume cu niște moldoveni din raionul cazacilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
duios flueraș de soc mult zice cu foc. Vântul a sufla și ele-or cânta, oile s-or strânge pe mine m-or plânge cu lacrimi de sânge. Ci tu de omor nu le spune lor; spune-adevărat că m-am însurat c-o blândă crăiasă a lumii mireasă, că la nunta mea a căzut o stea... Iar dac-îi zări, dacă-i întâlni măicuță bătrână cu brâul de lână, pe culmi rătăcind, din ochi lăcrămând, de toți întrebând: Cine mi-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
toți întrebând: Cine mi-a văzut cine-a cunoscut sprinten păstorel tras ca prin inel? Fața lui spuma laptelui, ochii lui floarea câmpului, mustăcioara lui spicul grâului? Tu mioara mea nu te îndura și-i spune curat că m-am însurat c-o fată de crai dincolo de plai. Iară de minune măicuței nu-i spune, că la nunta mea a căzut o stea, c-am avut pomeni fragii din poieni, buciume zvonind din culme doinind preoți munți cărunți, vânturi bocitoare stele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
brațe de muncă, și așa au plătit frumos toate dările și tot ce-a fost, și pământul l-au scăpat cu cinste. A venit vremea pentru flăcău să facă oaste, a făcut-o; a venit vremea după aceea să se însoare, s-a însurat. Și și-a făcut casă, ș-a durat gospodăria pe locul de el câșligat... Acù are copii, îi gospodar bun între noi. Da' iaca, domnule, pribeagul acela care s-a fost dus prin lume, acù s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și așa au plătit frumos toate dările și tot ce-a fost, și pământul l-au scăpat cu cinste. A venit vremea pentru flăcău să facă oaste, a făcut-o; a venit vremea după aceea să se însoare, s-a însurat. Și și-a făcut casă, ș-a durat gospodăria pe locul de el câșligat... Acù are copii, îi gospodar bun între noi. Da' iaca, domnule, pribeagul acela care s-a fost dus prin lume, acù s-a întors în sat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
felul în care joacă în piesa lui Arbuzov, a desființat-o, sec, cu o singură frază. „Are fața urîtă și sînii ca niște bătături”. Joi l-a criticat, incisiv, pe frate-su, ofițerul, care „în loc să urmeze academia militară, s-a însurat și s-a făcut proprietar de p... dă.” Mai mult sau mai puțin reușite, aceste „cuplete” au fost fără consecințe. Ieri, vineri, și-a arătat iarăși dinții, însă gluma sa a iscat un adevărat scandal. Lucrurile s-au petrecut în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pe-acasă!” Aluzia era la Mitocaru. Acesta a comis imprudența să spună cuiva că, în lipsa nevesti-sii, plecată la un tratament, și-a pregătit singur mîncarea. După ședință, mîhnit, el m-a întrebat: „Ce voia: să nu fac, sau să mă însor cu altcineva?” Din păcate, supărarea i a trecut repede. Azi mi-a spus: „Ieri parcă a fost mai blînd. A adus Kalmuski vin (căci a aflat că va primi Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor) și atmosfera a fost mai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ci și despre o educație greșită, care, prin autoritatea ei, condamnă la inadecvare. Iată textul: „Un om văduv avea un singur fiu, adolescent. într-o zi îl cheamă la el și-i spune că i-a venit timpul să se însoare. - Ce trebuie să faci ca să te însori? întreabă fiul. - Foarte simplu, îi spuse tatăl, n-ai decît să te duci la vecini și să cauți să placi fetei. - Dar nu știu cum poți să placi unei fete! - Ei bine, cîntă la chitară
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
prin autoritatea ei, condamnă la inadecvare. Iată textul: „Un om văduv avea un singur fiu, adolescent. într-o zi îl cheamă la el și-i spune că i-a venit timpul să se însoare. - Ce trebuie să faci ca să te însori? întreabă fiul. - Foarte simplu, îi spuse tatăl, n-ai decît să te duci la vecini și să cauți să placi fetei. - Dar nu știu cum poți să placi unei fete! - Ei bine, cîntă la chitară, fii vesel, rîzi și cîntă! Băiatul face
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sa din funcție și trecerea "pe linie moartă", pe un post de vicepreședinte al Frontului Unității Socialiste. La intrarea în MAE aveam 30 de ani, o diplomă universitară și două cursuri postuniversitare absolvite, 6 ani vechime în "câmpul muncii ", eram însurat și cu armata făcută, trăisem în București peste doi ani, așa că nu se putea spune despre mine sub nici o formă ca eram un novice provincial picat "ca musca-n lapte" în București. În afară de astea, eram pregătit sufletește și trupește pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ce urneau pietrele grele care dădea făina bună și sățioasă. Despre moara din sus, oamenii locului își mai amintesc că în ultima vreme era aci un morar venit din Scorei, al cârui nume nul mai știe nimeni, numai că era însurat cu o femeie de la noi din sat, Irimoaica (Maria Cozma), și că n-a mai plecat decât când a fost chemat de Cel Bun și Drept la El. O altă moară, tot din lemn, cu două pietre a funcționat cândva
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
al turismului a participat la inaugurarea biroului de pe Champs-Elysées și mi-a oferit un dejun oficial la hotelul Ritz, la care au participat numeroase personalități franceze. Jurnalistul Hugo Bachet, pe care-l cunoșteam din țară, era instalat la Paris. Se însurase cu o suedeză. M-a invitat la un dejun la el acasă, ca să-i cunosc astfel și soția. Locuia într-un frumos apartament la Champ-de-Mars, cu fața spre turnul Eiffel. Un dejun agreabil cu mai multă lume. Cîțiva ziariști. La
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
să reprezinte țara sa, căci nu și-o pierduse la ruși. Ambasador al Chinei naționaliste era Chen Chiek, un om deosebit de distins și cultivat. Ministru al Greciei, Vatikioti, fusese în post la București, ca secretar. Ministru al Cehoslovaciei era Kunosi, însurat cu o franțuzoaică. A fost curînd rechemat și am aflat de la soția lui, pe care am revăzut-o la Paris, mult mai tîrziu, că era dispărut fără urme. Ministrul Iranului, Eadora Azodi, era înrudit cu familia șahului. A fost și
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Moșul?” La cumpăna dintre ani, Maestrul ne-a strâns În mijlocul camerei și luându-i lângă el pe Tanța și pe Oiță ne-a comunicat transformarea petrecerii de la trecerea dintre ani În petrecere de logodnă. Oiță s-a hotărât să se Însoare cu Tanța, a rostit Maestrul cu solemnitatea-i caracteristică. Vestea a generat strigăte de bucurie. În zilele următoare, domnișoara dr. Găzdaru arăta tuturor cunoscuților degetul pe care purta inelul de logodnă. Cheltuielile pentru Întemeierea familiei nu le mai permiteau să
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
a lucra nu face altceva, decât de a trece șomajul de la bărbați la femei. D-sa a arătat care este sub acest raport situația femeii în Germania unde femeile nu au dreptul la funcțiuni, însă tinerii sunt obligați să se însoare, și bărbații însurați sunt preferați la primire în funcțiuni și fabrici și primesc salariu mai mare. În concluzie, d-na Meissner a spus că femeia care muncește nu urmărește decât salvarea familiei și demnității ei. Noile curente politice și drepturile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
grație colaborării lor cu comuniștii, ca să le ceară ajutorul. L au sfătuit să scrie, mai întâi, ceva care să proslăvească regimul. Dar, cum ezitase s-o facă, și-a continuat viața de student în mizerie. În plus, se mai și însurase, de tânăr, cu o studentă care nu-i semăna deloc. Era fiica unor oameni ceva mai bogați, din Focșani, un fel de negustori. Sora acesteia se căsătorise cu un băiat ambițios care ajunsese destul de sus în Partid. Mi-a povestit
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
genealogic. Bunicul după tata, Ilie Brumă împreună cu fratesău, Tache, veniseră din Perieni, județul Lăpușna. Se pare că fugiseră nu de fete, că erau bărbați frumoși și bine clădiți, dar refuzaseră ideea de a îmbătrâni în armata rusă. Ilie s-a însurat cu Maria, fiica preotului ștefan Istrati și între cei patru copii unul s-a numit Iorgu, tatăl meu. Sa însurat cu Maria, fata lui Ion Mihai din Budălești și bine a făcut, pe cărarea asta de doi venind și eu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
fete, că erau bărbați frumoși și bine clădiți, dar refuzaseră ideea de a îmbătrâni în armata rusă. Ilie s-a însurat cu Maria, fiica preotului ștefan Istrati și între cei patru copii unul s-a numit Iorgu, tatăl meu. Sa însurat cu Maria, fata lui Ion Mihai din Budălești și bine a făcut, pe cărarea asta de doi venind și eu pe lume alături de surorile Constanța și Dobrița. Mai fuseseră trei copii dar i-a dat soarta de-a dura
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
demult acasă. Noi, ba. Timpul liber mi-l petreceam învățând pentru ultima clasă și pentru bacalaureat. Examenele erau deosebit de exigente iar numărul celor reușiți era mic. De obicei, învățătorii, după o așteptare de 5-6 ani de la absolvirea școlii normale se însurau, în majoritatea cazurilor tot cu o învățătoare, și trăiau cum puteau din nenorocitul de salariu pe care-l primeau și ciuntit și cu întârziere sau mai deloc, așa cum s-a întâmplat în 1932, când după opt luni de neplată s-
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
maior dar, deși binemerita spre grade superioare, a fost scos pe motiv că avea rude chiaburi. Așa sunt vremurile. Strâmbe. Ca să păstrăm o frățietate permanentă, în lipsa unor surori de măritat ne-am prins să ne facem cumetri. Cine se va însura și va avea copil să aibă ca naș de botez pe celălalt. Dar, gata, măritișul domnișoarei Mavromatis cu locotenentul Țanu a micșorat spațiul locuibil, așa că, la revedere cucoană, că-mi iau sărăcia și plec! Unde dragoste? Am cunoscut multe fete
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
slăbuță, aproape brunetă și frumușică, chiar frumoasă. Avea un suflet de aur și dacă nu mi-ar fi spus că a fost logodită și apoi părăsită când, în realitate fusese ademenită de un plutonier de jandarmi, poate m-aș fi însurat cu ea. Dar cum să începi să-ți clădești viața pornind de la o minciună? Oricum a mai trecut un an și iată-mă iar la o altă gazdă doamna Gancev, pe strada Comercială. Despre Sașa am aflat că ar fi
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
în curtea bisericii de la Belaevca, în apropierea Odesei. Cine a crezut că va muri de glonț el care crescuse între țărani de diferite naționalități, el care era atât de iubit de toată suflarea satului. Nici n-a apucat să se însoare, să aibă cine să-i rostească și să-i pomenească numele. Mda. Soarta. Revizori, revizori Am lucrat la revizoratul școlar mulți ani, dar nu mulți tare. Trei înainte de armată și unul după. Am avut șefi de toate felurile și de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
masă indiferent ce companie simandicoasă s-ar fi întâmplat. Soră și fiică. În comună ne-am împrietenit și cu familia Calcev. El era gestionarul cooperativei iar soția era casnică. Aveau o fetiță, Ina, și un băiețel. Notarul comunei, Dragnev, era însurat cu sora doamnei Calcev, o femeie posacă, închisă și încrezută, însușiri taman pe dosul celor de care se bucura sora. Preot era un bătrân, Bandurovschi, un om liniștit, cumsecade, cu un băiat fără ocupație, așa zis “ziarist” și două fete
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
mereu acoperită cu hârtie albă. Compozitorul desena portative, poate noi cântece, acelea pe care aveam să le ascult în zilele următoare în parc. și îndrăznesc să miaduc aminte de povestea “Părăsitei”. Venit la Ismail ca șef al muzicii militare, se însurase cu o domnișoară din părțile locului și îi dăruise Dumnezeu un copil, o fetiță. Nu știu din care cauză dar soția lui Alexandru Marian a trecut la cele veșnice, moment pe care, durerea compozitorului l-a transformat într-un vals
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]