3,412 matches
-
dreptului familiei și sunt reglementate corespunzător de normele juridice cuprinse în capitolul II din Titlul II din C. fam. (Cap. I Filiația față de mamă, art.47-52 și Cap. II Filiația față de tată, art.53-61). Rudenia este creată ca urmare a întemeierii familiei, iar raporturile dintre membrii ei sunt în marea lor majoritate de rudenie. Categoria raportului de rudenie are o sferă de cuprindere mult mai mare decât cea privitoare la raporturile dintre soți, incluzând relațiile rezultate din rudenia de sânge, din
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
București, orașelor și comunelor 7) Atribuțiile ofițerului de stare civilă pot fi îndeplinite și de alte persoane și anume: a) viceprimari b) secretari c) alți funcționari ai aparatului propriu Titlul II CĂSĂTORIA CAPITOLUL I CĂSĂTORIA ACT JURIDIC ÎNCHEIAT ÎN SCOPUL ÎNTEMEIERII FAMILIEI Cunoașterea problemei căsătoriei Căsătoria este unirea liber consimțită dintre un bărbat și o femeie, încheiată potrivit dispozițiilor legale, în scopul întemeierii unei familii și reglementată de normele imperative ale legii 27. Legislația familiei nu definește acest concept, motiv pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
secretari c) alți funcționari ai aparatului propriu Titlul II CĂSĂTORIA CAPITOLUL I CĂSĂTORIA ACT JURIDIC ÎNCHEIAT ÎN SCOPUL ÎNTEMEIERII FAMILIEI Cunoașterea problemei căsătoriei Căsătoria este unirea liber consimțită dintre un bărbat și o femeie, încheiată potrivit dispozițiilor legale, în scopul întemeierii unei familii și reglementată de normele imperative ale legii 27. Legislația familiei nu definește acest concept, motiv pentru care doctrina juridică a rezolvat această problemă în mod diferit, de la un autor la altul 28. Actul căsătoriei se deosebește de contractul
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
motiv pentru care doctrina juridică a rezolvat această problemă în mod diferit, de la un autor la altul 28. Actul căsătoriei se deosebește de contractul civil, sub mai multe aspecte și prezintă trăsături distincte, cum ar fi: se încheie în scopul întemeierii unei familii se realizează numai între un bărbat și o femeie se bazează pe consimțământul liber exprimat al soților în prezența a doi martori are formă monogamă se întemeiază pe deplina egalitate dintre bărbat și femeie are caracter solemn și
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
condițiilor în care se încheie căsătoria, cât și sub aspectul relațiilor dintre soți sau dintre aceștia și copii lor. Egalitatea dintre bărbat și femeie depășește sfera relațiilor de familie, existând în toate domeniile vieții sociale; * Căsătoria se încheie în scopul întemeierii unei familii și este ocrotită de lege, deoarece constituie izvorul familiei. Întemeierea relației de familie constituie conținutul căsătoriei, cauza necesară și determinată a acesteia. Întemeierea unei căsătorii valabile presupune îndeplinirea condițiilor de fond și de formă prevăzută de lege, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
soți sau dintre aceștia și copii lor. Egalitatea dintre bărbat și femeie depășește sfera relațiilor de familie, existând în toate domeniile vieții sociale; * Căsătoria se încheie în scopul întemeierii unei familii și este ocrotită de lege, deoarece constituie izvorul familiei. Întemeierea relației de familie constituie conținutul căsătoriei, cauza necesară și determinată a acesteia. Întemeierea unei căsătorii valabile presupune îndeplinirea condițiilor de fond și de formă prevăzută de lege, precum și lipsa unor impedimente legale. Cerințele legale la căsătorie sunt reglementate în Capitolul
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
sfera relațiilor de familie, existând în toate domeniile vieții sociale; * Căsătoria se încheie în scopul întemeierii unei familii și este ocrotită de lege, deoarece constituie izvorul familiei. Întemeierea relației de familie constituie conținutul căsătoriei, cauza necesară și determinată a acesteia. Întemeierea unei căsătorii valabile presupune îndeplinirea condițiilor de fond și de formă prevăzută de lege, precum și lipsa unor impedimente legale. Cerințele legale la căsătorie sunt reglementate în Capitolul I, Titlul I al Codului familiei, sub denumirea "Încheierea căsătoriei" (art.3-18). Dispozițiile
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
În sensul de instituție juridică a Dreptului familiei, ce semnificație prezintă noțiunea de căsătorie? 7. Ce accepțiune acordă legea, cel mai frecvent, pentru termenul de căsătorie? b. Teste de autoevaluare 1. Actul căsătoriei se caracterizează prin: a) Încheierea în scopul întemeierii unei familii b) Solemnitate c) Publicitate 2. Termenul de căsătorie desemnează: a) Actul juridic, manifestarea de voință a viitorilor soți b) Instituția juridică (ansamblul normelor juridice care o reglementează) c) Starea juridică a persoanei care dobândește prin căsătorie un statut
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
a. Considerații generale 30 b. Forța probantă a actelor de stare civilă 30 III.10. Contravenții reglementate de Legea nr.119/1996 32 Întrebări și teste 33 TITLUL II. CĂSĂTORIA 35 Capitolul I CĂSĂTORIA ACT JURIDIC ÎNCHEIAT 35 ÎN SCOPUL ÎNTEMEIERII FAMILIEI 35 I.1. Noțiunea, scopul și caracterele căsătoriei 36 a). Noțiunea și scopul căsătoriei 36 b) Caracterele căsătoriei 37 I.2. Condițiile de fond ale căsătoriei 38 a. Diferența de sex 39 b. Vârsta legală la căsătorie (matrimonială) 39
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
cum ar fi - Sofia Dascălu, Maria Botezatu, Ion V. Vraciu, Maria Andonie au contribuit la construirea monumentului eroilor din satul Bărboasa. Oameni simpli, dar înțelepți, Ion Vraciu, Jenică Bertea și Constantin Georgescu povestesc cu însuflețire și îndreptățită mândrie despre legendele întemeierii satelor lor, despre faptele de vitejie ale oștenilor conduși de Ștefan cel Mare pe valea Berheciului și despre bărbăția cu care au luptat „curcanii” din satele lor la Plevna, despre eroismul fiilor acestora, demonstrat mai apoi la Mărășești și Oituz
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
unei victime a prejudecăților epocii, Virginia. Ca și în alte situații, nu avem de-a face cu o creație originală, ci cu o preluare, dar care se metamorfozează original în condeiul scriitorului englez. Povestirea apare la Tit Liviu în De la întemeierea Romei, însă Chaucer a cunoscut-o din Le Roman de la Rose, operă medievală pe care a tradus-o, pentru prima oară, în limba engleză. Virginia, fiica unui mare demnitar roman, Virginius, se distinge prin cumulul de calități fizice și morale
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cunoscute sub numele generic de Științele Complexității. 1.1. Precursorii (înainte de 1948) Unii termeni și multe idei care au constituit mai târziu limbajul cibernetic și cel sistemic apar cu mult înainte de momentul considerat de istoria științei ca fiind cel al întemeierii oficiale a științei ciberneticii. Se consemnează, astfel, faptul că termenul kybernetos înseamnă în limba greacă veche ,,cârmaci”, iar Platon utilizează într-unul dintre dialogurile sale (Legile) cuvântul Kibernetike în sensul abstract de ,,conducere a unei entități politice sau a unei
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
treptată a teoriei, dar și a sistemului în acord cu teoria perfecționată. Treptat, se ajunge la un nou sistem social care corespunde mai bine scopurilor urmărite. Definirea ciberneticii ca știință. Obiectul ciberneticii economice În cei peste șaizeci de ani de la întemeierea sa oficială, cibernetica a trecut, după cum am văzut, printr-un proces complicat de definire și construcție, de fuziune și de separare, de acceptare și de respingere. Acest proces, privit de unii ca fiind absolut normal în procesul de apariție și
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
în perioada în care se edita și revista Răzeșul - 1926 ‐ 1927. * Foaie populară pentru literatură, umoristică, informații și reclame (1904) Foaie populară pentru literatură, umoristică, informații și reclame apare cu acest nume de la 23 aprilie 1904, după ce mai înainte, la întemeiere, în 29 februarie 1904, purtase 63 numele de „Gura lumii", organ umoristic popular, având ca director și proprietar pe C.D. Grosu. Proprietarul foii în perioada 1894-1900 fusese proprietarul unei tipografii cu firmele „Noua tipografie" sau „Progresul", în strada Ștefan cel
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
literară a ziarelor: „Epoca”, „Evenimentul”, „Apărarea Națională”, „Conservatorul”, „Tribuna”... Autor al volumului „Albastru”; revistele i‐au anunțat și pe cel de al doilea volum: „Balade”. A întemeiat revista „Făt‐ Frumos”, iar acum lucrează în fruntea unui comitet de inițiativă, la întemeierea unei biblioteci publ ice în Bârlad.” În același anuar, dar pe anul următor, 1909, se acordă un spațiu și mai larg prezentării județului Tutova și orașului Bârlad, vieții culturale din Bârlad - cu bibliotecă publică, Cercul cultural „Tutova”, Societatea și Biblioteca
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Senatului, pentru „concursul moral și bănesc ce l‐ a dat liceului”, ca fost elev și în calitate de președinte al Comitetului și dlor P ârvan, secretar al Academiei, profesor universitar, și Nicu Simionescu, vice‐ președinte al Camerei, care au muncit în scopul întemeierii internatului. Un comentariu consistent despre Societatea literar‐ științifică „Stroe Beloescu” și activitatea ele vilor în 1923 - 1924 realizează profesorul de istorie Petre Constant inescu - Iași. 251 Anuarul școlii medii mixte nr. 1 Bârlad Cum se numea Liceul „Gheorghe Roșca Codreanu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
odinioară și astăzi, Oameni și fapte” volumul II, în editura și sub redacția lui Romulus Boteanu, din direcție făcând parte oameni de în altă cultură. Tomul acesta masiv de 900 de pagini, poartă blazonul nobleței celor 800 de ani de la întemeierea ora șului și, pe vechile așezări, faptele de astăzi de cultură materială și spirituală ale noii societăți”...(prof. Gheorghe Ioniță, membru al Academiei Bârlădene). ...” Ca unul dintre miile de fii ai Bârladului, ai fostului județ Tutova, adoptați cu generozitate de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a Capitalei n‐a primit... subiectele... ( a se vedea ziarul Adevărul din 15 octombrie 2003). * Miron Costin, revistă de cercetări și mărturii istorice Miron Costin revistă lunară de cercetări și mărturii istorice, animată de Tudor Pamfile, dar la a cărei întemeiere a contribuit substanțial și profesorul de religie de la Liceul Codreanu, preotul Ioan Antonovici. Apare în perioada 1913 ‐1919 și după cum se spune în „Cuvânt înainte” își propunea, ca și revista „Ion Creangă”, să strângă „felurite mărturii scrise ale trecutului nostru
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fost folosită abuziv pentru a sugruma gândirea, investigarea și libertatea de opinie și pentru a inocula supunerea oarbă față de decidenți. De prea multe ori s-a transformat de fapt În „educație imorală”. Dar fiecare dintre cei care au contribuit la Întemeierea și dezvoltarea sistemului instructiv educativ, de la Confucius la Thomas Arnold de Rugby au știut că nu poate exista proces instructiv educativ În afara valorilor morale. Lepădarea de valorile morale, așa cum Își propune educația modernă, cu contribuția unora din cei chemați la
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
puncte ale prelegerii Chestionarele de evaluare adresate studenților sunt cele mai cunoscute scale de evaluare și constituie unul din principalele instrumente prin care putem obține informații privind calitatea activității didactice. Aceste informații servesc atât autoperfecționării activității didactice cât și pentru Întemeierea deciziilor de personal. Inițial, În cele mai multe universități occidentale colectarea opiniilor studenților a fost o activitate organizată și condusă de studenții Înșiși În scopul obținerii de informații care să-i ajute pe aceștia În alegerea celor mai bune cursuri. În ultimul
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
cele sortite să rămână pentru vecie proba dorinței de comunicare a autorului, nu există. Pentru simplul motiv că intimitatea se construiește doar În raport cu ceva și Împotriva cuiva. Altfel spus, intimitatea nu e un datum, un cadou făcut scriitorului Încă de la Întemeierea lumii, ci un spațiu, o stare, o tensiune pe care acesta trebuie să le cucerească. Intrând pe această filieră, În care intimul se descoperă ca o realitate ireductibilă și ca un punct de răscruce dintre Înăuntru și În afară, e
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
antichității". În privința nobililor și a țăranilor din Evul mediu, autorul a optat pentru explicații terminologice, fără a se aventura în judecăți facile asupra rolurilor sociale și fără a teoretiza un feudalism românesc anterior feudalității occidentale 264. Lucrarea se încheia cu întemeierea statelor medievale românești, o certitudine politică văzută drept rezultat al unor acumulări, coabitări sau chiar întreprinderi aventuroase ("descălecările"). Acest final, care nu era neapărat și singurul probabil, a îngăduit autorului dezamorsarea altor reminescențe național-comuniste: de exemplu, victoriile românilor împotriva ungurilor
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
suport real "învățării prin descoperire", fără să omită însă nici tradiționala relatare expozitivă, a manualului-povestitor. În același stil era prezentată și tema dedicată "spațiului românesc între diplomație și conflict în Evul Mediu", având o parte special dedicată istoriei noastre "de la întemeierea statelor medievale până la Ștefan cel Mare" (Valentin Băluțoiu, Maria Grecu, Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2007, pp. 201-211). 150 Alexandru Barnea (coord.), Vasile Aurel Manea, Eugen Palade, Bogdan Teodorescu, Istorie. Manual pentru clasa
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
conducerea țării cu multă energie" (Francisc Lörinczi, op. cit., p. 3, 31), textul oscila între "strămoșii noștri" și "strămoșii românilor". Povestea dacilor și a romanilor era încununată de un portret absolut fantezist al lui Decebal (Ibidem, p. 6). Autorul vorbea despre întemeierea regatului ungar, dar nu și despre cucerirea Transilvaniei de către maghiari. Din galeria eroilor medievali, cei mai simpatizați erau "Ioan Corvin și Matei Corvin" (Ibidem, pp. 11-12). Se amintea ceva despre "ciuntirea Moldovei", în 1775 și 1812 (Ibidem, pp. 21-22), iar
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cuvintelor nu se descrie doar lumea (descriptive fallacy), ci se creează lumea (un mesaj publicitar, un ordin, etc. aduc o schimbare efectivă în starea lumii, astfel încît cuvintele "fac" lumea). T.Todorov (în Les genres du discours, 1978) a propus întemeierea unei tipologii a discursurilor pornind de la acte de limbaj specifice (a ruga, a invoca, a întreba ca mecanism generator al rugăciunii, invocației magice, ghicitoarei etc.). ACTANT Unitate sintactică anterioară investirii semantice; în interiorul discursului se disting:i) actanții comunicării (naratorul și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]