7,767 matches
-
Calgary, în perioada aceea, alături de președintele companiei Petrofina, inginerul Nițescu, nume marcant al petrochimiei mondiale și un recunoscut inventator. Dar vârfurile în materie de avere erau Prințul Șuțu, Negroponte și un moldovean, Mike Porojne. „Prințul Șuțu deținea în zonă terenuri întinse și ferme renumite - își amintește Mitică Sinu. Când treceai cu trenul prin acea zonă, se anunța: Acum trecem prin domeniul Prințului Șuțu!” Foarte bogat era și un alt român din Calgary, Mike Porojne. Făcuse bani mulți, pentru că madame Porojne avea
DR. TRAIAN STOICOIU, CHIRURGUL PREFERAT AL PACIENŢILOR DIN CALGARY, CANADA, LA MIJLOCUL SECOLULUI XX ( CAPITOLUL XIX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348465_a_349794]
-
Mergeam în lungul drumului de fier sărind febril traversă cu traversă într-un picior de stârc, prizonier acestui joc de-a pasărea inversă. Și mirosea a păcură încinsă și-a pietre sângerând sub roți de tren; spre orizont, pe linia întinsă săream din doi în doi în salt de ren. Mergeam locomotivă spre izvor și-n urma mea trăgeam în șir vagoane, și eram mie însumi călător șezând la geam pe două geamantane. Vedeam apoi poteca spre poiană și deraiam din
SPRE IZVOR de ION MIHAIU în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348620_a_349949]
-
Antonie cel Mare” Titan și al bisericii cu hramurile “Sf. Ier. Nicolae” și “Sf. Cuv. Antonie” de la Iezerul - Vâlcea La răsărit și la nord - est de fosta comună suburbana Dudești - Cioplea, până pe la începutul secolului al XX-lea, se aflau întinse livezi, vii, grădini de zarzavat, pășuni și terenuri agricole. Apoi, odată cu industrializarea zonei s-au creat diferite cartiere muncitorești - printre care Titan și Baltă Albă, cu un pronunțat caracter rural. Iar după anul 1970, întreaga zonă și-a schimbat, în
BISERICA “SFÂNTUL ANTONIE CEL MARE” TITAN – BUCUREŞTI – SCURTĂ PREZENTARE (MICROMONOGRAFIE) de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348584_a_349913]
-
camera cealaltă, acum goală, și m-am așezat. Ca și cum o fantezie stupidă m-ar fi purtat pe aripile ei, în minte mi se învârteau versurile citite mai devreme: “Așa ca o floare, ca un foc, ca un pas greșit,/ Pe întinsă, uitată zăpadă.” De ce nu oprise nimeni muzica? Aveam impresia că fiecare sunet se prefăcea în adâncul meu, într-un strigăt intens. Din penumbră, un bărbat s-a apropiat de mine. Era Fred. - Dansezi?, m-a întrebat el. - Da, i-am
LOGODNICUL MEU, FRED (ULTIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348677_a_350006]
-
a întrerupt la fel de neașteptat precum începuse. O voce, nu se știe de unde, i-a poruncit: „Oprește-te, omule!” Nevăzătorul s-a speriat A făcut un pas sau doi înapoi și a rămas pe loc, ca încremenit. Mâna cu bastonul rămăsese întinsă, tremurând. În acea clipă a simțit că i se smulge bastonul de o forță nevăzută. A auzit un pocnet sec și atât. Viziuni și gânduri s-au întrerupt. A avut senzația că intră într-un întuneric de nepătruns, rece, dens
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348661_a_349990]
-
contează care, oricum erau egale. Am descoperit Șirul lui Fibonacci, sărutându-ți lobul urechii! Proporția de aur îți este la nivelul buricului. Liniște! Vreau să aud cum răsare noaptea din mare! Te-am rugat să-ți închizi pleoapele cu arătătoarele întinse. Cu mâinile în isoscele întru nevedere, reușeam să rezolvăm ecuații grele, mirându-mă de profeția ta despre mine și lume: -știința va deveni un topor în brațele unui bolnav patologic -ne vom prinde iubirile plictisite sub cleme de haine -luptând
GEOMETRIA ŞI PROFEŢIA TA de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349256_a_350585]
-
o localitate rurală. Abia aștepta să sosească la Ciocănești în modesta locuință a iubitei, pentru a profita de liniștea oferită de serile cu lună plină într-o locuință răcoroasă construită din chirpici, cu tavanul pe care îl atingea cu mâna întinsă și de care atârna o lustră cu două brațe și becurile chioare. Aici parcă simțea cu adevărat cum seva pământului îi dădea viață. Auzea greierii țârâind lângă cuptorul de pâine și se desfăta privind licuricii cum strălucesc în paiele putrezite
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
încă comunism, Pe care-l știm cu toții, cu fața umană. Câte-aș avea să scriu, insă chiar nu mai are rost, Vă știe lumea, ce și cum sunteți, însă dacă citiți aici, Luați aminte și reflectați, Plapuma voastră e prea întinsă, iar sub ea, Nu mai încap ciorapii plini de bani, Iar multe conturi ale voastre, așteaptă ca să le goliți, Apoi în baie, cu toții, la spălat de bani...murdări". P.S.Am ales să lucrez în altă țară, ca patria-mi muma
IRONIA JUMĂTĂŢII DE SECOL de COSTI POP în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349315_a_350644]
-
-mă să mă aplec mai mult și să mă lipesc de el, am început să tremur. Am lăsat pleoapele să-mi acopere ochii știind că era rândul lui să mă privească. Clipe măsurate prin imperceptibila apăsare a degetelor pe pielea întinsă a spatelui curbat. Extrema lor tensiune, concentrată asupra locului unde se odihneau, făcea să izvorască din trupul meu o posibilitate inedită a cărnii, mai adâncă și mai fericită decât orice plăcere deja încercată. Mi-am deschis ochii și nu știu cât am
O HIMERĂ-N NOAPTEA TÂRZIE. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349291_a_350620]
-
înclinată deasupra canalului construit de-a lungul comunei, când s-au asanat bălțile pentru a reda agriculturii pământul ocupat cu balta. Încă mai creștea costreiul, iar smocuri de papură și stuf mai apăreau din loc în loc printre culturile de pe aceste întinse suprafețe. Folosea I.A.S.-ul erbicide pentru distrugerea lor, însă aceste toxine acționau negative asupra bobului de grâu, deci și asupra organismului uman. Cine ținea cont de om când așa era politica regimului comunist instaurat de peste douăzeci de ani în
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
Ediția nr. 1259 din 12 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Între noi este un vid, spuse Liviu livid, avea o biluță, o tărtăcuță, harem în amintiri te chem, mătăsuri parfumate, omoruri blestemate, herem, harem, blestem. O pânză de păianjen, pe-ntins deșert turanic, un înger negru-alb, un scalp, un rai în tot seraiul, privighetoare- vaier, nici Marea Odaliscă între ruini nu riscă, numai lili-lili-lililiecii eunucii, hiper-recii, ca ienicerii, robii, astfel e spusa cobei, ce mormăie el, duhul, semi- demi-eunucul. E propriul
ÎNTRE NOI ESTE UN VID, de BORIS MEHR în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349808_a_351137]
-
e mai mult ocupat de afacerile sale, a împânzit redacția cu rude din Caracal, iar Dan Constantin cu subiecte la comandă. Cum 90 % din mass-media este o cloacă, ca și țara de altfel, Viorel, a prins singura mâna de ajutor întinsă, e drept de fostul comerciant de cărămizi și schimbător de valută, Marian Băilă, ajuns patron la o gazetă de provincie printr-o tranzacție ce a permis foștilor tovarăși care n-au băgat un leu în afacere să plece spre destinații
POVEŞTILE LUI VIOREL ILIŞOI ŞI ALE PRESEI DE PROVINCIE ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349811_a_351140]
-
1357 din 18 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Copacii goi la ceruri se închină Cu ramuri triste, spălate-n stropii reci, Cercând să-nalțe podoabe deja seci În ultimă sforțare spre lumină. În amorțire, frunze se înclină Privind cu jale întinsele poteci, Ce le așteaptă, ca-n somnul cel de veci, Să intre-mbălsămate cu rugină. Grăbește seara asfințit de soare, Când vântul strânge frunzele-n ponoare, Presându-le în straturi, veștejite. Copacii plânși, cu ramuri dezgolite, Rămași de-acum în lungă
AMURG AUTUMNAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349922_a_351251]
-
nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Noaptea de smoala se-abate spre noi, Iubite, în brațe mă strânge ! Mi-e frică de vânturi, de fulger de ploi, Iar moartea ma-ncearca, mă prinde , mă frânge. O mâna întinsă spre tine ridic, Te rog, lângă mine rămâi ! Mi-e frică în noapte. Tu-mi zici:,,Nu-i nimic!" Și pernă mi-asezi căpătai. Sleit de putere trupul întins Stă agățat strâns de tine , La fel cum pe cruce Iisus
NOAPTEA DE SMOALA de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349989_a_351318]
-
ploi, Iar moartea ma-ncearca, mă prinde , mă frânge. O mâna întinsă spre tine ridic, Te rog, lângă mine rămâi ! Mi-e frică în noapte. Tu-mi zici:,,Nu-i nimic!" Și pernă mi-asezi căpătai. Sleit de putere trupul întins Stă agățat strâns de tine , La fel cum pe cruce Iisus este prins. În brațele tale mi-e cald și mi-e bine. Îți caut privirea, de ea m-ancorez, Caut răspuns la-ntrebare: În noaptea de smoala pot să
NOAPTEA DE SMOALA de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349989_a_351318]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > DOAR FUMUL Autor: Elena Buldum Publicat în: Ediția nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Se-așterne ceața pe câmpuri întinse, Copacii-s rămași cu crengile ninse, Uscați sunt de ger, au lacrimi de rouă, De o ploaie măruntă, despicându-se-n două- Și cerul e roșu, desface pământul- Tristețea de-aici îmi fuge cu gândul, La tine e noapte, oi
DOAR FUMUL de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349993_a_351322]
-
orele 10.00, în fiecare zi de 25 din lună, îl vezi trecând pe Silviu al lu’ Năcăjitu’, cu dormeza în cârcă, cu un zâmbet mare desenat pe față și cu buzunarul de la cămașă umflat de parale muncite. Se duce întins, acasă la Adriana lu’ Ridichie, către capătul celălalt al satului, că, tot de atâția ani, trăiește o ciudată poveste de dragoste cu ea. Poate fi greu de crezut, că duce în spinare o dormeză, dar dacă ții cont, că omul
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
lent Peștii emigrează în amont Ca un capriciu somnolent Muribunzii stau la colț de stradă Învârtind mecanic o flașnetă Că-ntreg orașul pare o șaradă Din care-a dispărut o siluetă Păsările s-au oprit din zbor Încremenind cu aripile-ntinse Și fragede ca după un omor De adevăruri neînvinse Toate ceasurile s-au oprit și nici Luciul străzilor plouat nu s-a mai șters Oamenii-s din ce în ce mai mici Ca văzuți printr-un ochean întors La noi nu s-a-ntâmplat
FEREASTRA de ION UNTARU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344487_a_345816]
-
și ale noastre, eleganța ta tăcută ne reprezintă și pe noi. Fără tine, lumea noastră românească ar fi fost mult mai săracă... În altă ordine de idei, în vremea Voievodului Mircea cel Bătrân (1386-1418), Țara Românească a cunoscut cea mai întinsă cuprindere teritorială din toata istoria sa medievală. Statul muntean se întindea de la Munții Carpați până la Dunăre, de la Banatul Severinului până la Marea Neagră, cu posesiunile transilvane și părțile tătărești și cu cetatea Dârstorului [1]. Vrednic gospodar al țării, Domnitorul Mircea cel Bătrân
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
pătrunse-n suflet și în gand. Și-acum Grațiile mă cheamă înspre Avalun. Doar în Eliseum redevin eon... Dulce status-qvo! Kyrie Eleison! Dar nu-i la fel Raiul pentru orișicare, Ci dup-a sa fire,tot altfel apare. Unul vede-ntinsă de-aur o câmpie, Asupra-i plutind o ceața-argintie Ce colo se leagă parca într-un nor, Colo se desface în râu plutitor.. Mii de gâze zboară in râuri fluide Către locu-n care cerul se deschide Dezlegând în arc a
DIN VĂI DE LUMINĂ de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344534_a_345863]
-
posturi sârbești, se putea sta la TV și după ora zece noaptea, nu ca în restul țării. De fapt, la Mangalia, mai prindeam și noi posturi turcești și bulgărești cu antene speciale. Între timp, Miruna s-a mutat pe pătura întinsă afară din mașină, așezându-și căpșorul ei blond și drăgălaș pe o pernuță adusă special pentru această destinație. Tânțarii dădeau târcoale, însă nu erau așa de agresivi cum ne așteptam, deoarece pătura întunecată a nopții era alungată de lumina zorilor
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
săltând bambinele pe nailonurile lansetelor, tocmai când nu trebuia și așteptam cu nerăbdare să aflu ce noutăți voi descoperi într-o partidă de amor, la firul ierbii verde, în mijlocul naturii. Când m-am așezat lânga ea, era numai în slip, întinsă comod și lasciv, ca o felină, pe pătura frumos aranjată la umbra pinilor. Parcă natura a creat acest platou în acea pantă abruptă a malului, special pentru dragostea în acest cadru, ferită de ochii curioșilor de ocazie. Îmi era dor
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
bovinelor, a ovinelor și pe urmă cea a porcilor. M-am născut în localitatea Bârsoiu, județul Vâlcea, așezată la o răspântie aproape egală ca distanță de Vâlcea, Drăgășani, Pitești și Curtea de Argeș, zonă de deal cu vii și livezi, cu păduri întinse, cu gârle multe... După retragerea apelor când ploua torențial de se cutremurau văile, rămurele de sălcii răsăreau și-și așezau corturile lor verzi și mărunte în nisipul afânat numai bun de rodire. Absența orelor de Religie din Școala Generală și
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
sub boltuita Cupolă de mănăstire, Când s-au stins pe la icoane, Lumânările de ceară. Și-am rămas în turnul gotic Turnul celor trei blazoane: Al Iubirii, Al Speranței, Și-al Credinței viitoare... Și-am rămas în turnul gotic Domn pe-ntinsele imperii Ale negrului haotic. Și-au trecut de-aseară clipe, Și-au trecut de-aseară ore, Și-ale zorilor aripe Fluturatu-mi-au grăbite, Ca și clipele trăite Pe-albul treptelor sonore. Și m-am coborât pe scară... Dar pe
SA NE AMINTIM DE MINULESCU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348069_a_349398]
-
am deslușit mesajul oceanelor(...).Descoperirea tainelor vieții,cunoașterea pătimașă a iubirii ce depășește frumusețea telurică,irupând spre spațiul invadat de lumină a ideii ,sunt tot atâtea elemente ale edenului poetului grec înțeles de poetul grec:Femeie cu trup de arc întins,încă te aștept/lângă vasul de-alabastru cu intrastate roze,/măcar că noaptea apropape a trecut.(Asfințit-a lunăă). Clipele așteptării,sunt momente ale timpului edenic:Mi te-nchipui simplu:într-un balcon/întoarsă spre o dalbă roză sau pe un
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348050_a_349379]