KorAP: Find »[drukola/base=întrebuința & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...58 59 60 ...215 >

5,364 matches

Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874

decât acele care sînt făcute din alte soiuri de lemn. Pentru lemne de ars este crinul mai bun decât toate celelante soiuri de brazi; cărbunii lui se protimisesc la vărsătorii și băi înaintea celor de fag ș.a. Coaja lui se întrebuințează la dubitul pieilor și la boit. Din floarea lui adună albinele clei și alte materii. Rășina cea limpede ca balsamul, cunoscută supt nume de "terpentin venețian", se capătă prin bortelire, iar cea mai fină, ce curge singură din coajă, se

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
nume de "terpentin venețian", se capătă prin bortelire, iar cea mai fină, ce curge singură din coajă, se numește bijon și adeseori se înfățoșează supt nume de balsam peruan. Bureții lungăreți sau rătunzi ce cresc pe crini (Agaricus Laricinus) se întrebuințează în spițerii ca mijloc de curățenie și pentru alte doftorii. Mobilile din lemn de crin nu sufăr ploșnițe și dacă se opăresc paturile și alte lucruri cu leșie de acest lemn, apoi se stirpesc ploșnițele. Să se taie o ocă

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
noiembrie pân la aprilie, pentru că peste iarnă să se învârtoșeze rășina de pe cucuruzi care, apoi, primăvara, la curățire, mai lesne se desface decât când se culeg cucuruzii îndată după a lor coacere. La strângerea cucuruzilor este mai bine a se întrebuința foarfeci mari sau, în lipsa acestora, pot sluji prăjini lungi, sau sămânța se poate căpăta prin scuturarea crengilor. Acii care doresc a-și cumpăra sămânță bună de crin să vor pute adresa la Viena, la dughenile de semințe, unde vor afla

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
este de însămnat ca sămânța să nu se aducă pe apă cu vase de vapor, ci mai bine pe uscat. Dacă s-ar strânge cucuruzii de crin de la Ceahlău, apoi sămânța, înainte de a se pune spre păstrare sau a se întrebuința, să se desfacă și să se scoată din cucuruzi. Scoaterea seminței din cucuruzi urmează mai bine prin căldura soarelui, în lunile april, mai și iunie; dar și într-o odaie bine încălzită lesne <i>ese sămânța cea bună; căci acea

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
neapărat de trebuință a înființa, în sfârșit, și aice în Moldova, după putință, manufăpturi de tot felul, spre a scăpa de întristătoarea nevoie de a aduce pân și cele mai neînsămnate producturi fabricate din țeri streine și, pe lângă aceste, a întrebuința cea mai mare îngrijâre pentru înflorirea mineriilor. În cea dintâi întâmplare, s-ar împuțina ieșirea banilor din țară, iar în a doua, ar spori capitalul țărei și s-ar înavuți statul; de asemine, foarte mult s-ar îndămâna și disvălirea

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
mijloace de agonisire, ce sînt siliți să petreacă numai din această primejdioasă îndeletnicire. Îndeobștie este de însămnat că lucrarea minelor nu să poate asămăna nici cu una din alte întreprinderi. Rezultatul fieșcăria alte în privirea capitalului ce are a se întrebuința și a folosului ce are a ieși este sigur dacă antreprenorul va lua înțălepte și iconomice măsuri; iar rezultatul lucrării minelor (afară de a celor de fier) în nici una din arătatele priviri nu este sigur, pentru că antreprenorul minelor, într-un noroc

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
de trebuință este ca proprietarii moșiilor muntenoase să aibă adevărate idei despre însușirile minelor și despre folosul ce pot aceste aduce atât lăcuitorilor, cât și statului. Și fiind că proprietarii de moșii muntenoase sînt <s>au mănăstiri <s>au boieri întrebuințați în dregătorii și, prin urmare, au înrâurire asupra administrației și poporul țărei, apoi vederat este câtă daună și perdere aduc neștiința și pregiudețele minerale. Dacă proprietarul se va încredința că lucrarea minelor înlesnește îmbunătățirea stărei sătenilor și că el, prin

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
răci. Așa Moisi 3, așa Licurg 4, Solon 5, așa Pitagora 6, Plinius 7, Seneca 8, așa poetul Horație 9 ș.a. Dar și de cătră vindecătorii cei mai vestiți ai tuturor veacurilor și ai tuturor neamurilor, scăldătoarea răce a fost întrebuințată nu numai spre întărirea trupului, dar și spre vindecarea feluritelor boale. <H>ipocrat 10, lumina cea nestinsă a vecinicului adevăr, întrebuința scăldătoarea răce la leșân, spasmuri, durere la închieturi și la alte boale. Lui Anton Muza11 i s-au rădicat

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
Dar și de cătră vindecătorii cei mai vestiți ai tuturor veacurilor și ai tuturor neamurilor, scăldătoarea răce a fost întrebuințată nu numai spre întărirea trupului, dar și spre vindecarea feluritelor boale. <H>ipocrat 10, lumina cea nestinsă a vecinicului adevăr, întrebuința scăldătoarea răce la leșân, spasmuri, durere la închieturi și la alte boale. Lui Anton Muza11 i s-au rădicat o statuie lungă, aceea a lui Esculap, drept răsplătire a minunatelor cure ce au făcut cu apă răce. Înțăleptelor sale pilde

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
răce. Înțăleptelor sale pilde au urmat Razek și Avicena, vestitul Cels<i>us, Galen, înființătorul alopatiei și alții, a cărora număr este așa de mare încât numai pentru numele lor ar trebui coale întregi. În veacul nostru găsim scăldătoarea răce întrebuințată de toți doftorii cari au știut să-și câștige un nume însămnat. Numai acelora care s-au îndulcit de dărnicia spițerilor li-i mai drag a ciunti omenirea prin argint viu decât a asculta ce ne învață înțăleptul Hufeland, carele

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
și alt folos de la scăldătoarea răce: mic și mare, tânăr și bătrân, bărbat și fimeie poate să se deprindă cu ea și să tragă cel mai deplin folos prin întrebuințarea ei. "La cei mai gingași copii, zice doctorul Ferro, putem întrebuința scăldătoarea răce fără cea mai mică îngrijire și folosul care-l vom vide aice îl vom aștepta în zadar de la orice altă doftorie". Și mai departe, iarăși zice: "Scăldătoarea răce este cel mai puternic și cel mai bun mijloc a

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
răce este cel mai puternic și cel mai bun mijloc a îndrepta greșala părinților și a crește oameni sănătoși și voinici pentru stat, iar nu doftoriile ce strică stomahul copiilor și cu care, deprinși odată, se găsesc sâliți a le întrebuința de-a pururi". Asemene și înțăleptul Tisso, care, prin scrierile sale pentru poporeni s-au făcut nemuritori, ne învață a deprinde copiii cu scăldătoare răce, îndată după nașterea lor. Vestitul Makenție ne încredințază că prin scăldătoarea răce trupul copiilor câștigă

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
tus-opt crivace, 20.000 ocă, când cu alt metod al mehanicei, în același timp, prin tot acest număr de cai, se poate scoate de patru ori mai multă sare și înlesnirea și economia ar spori dacă, în loc de cai, s-ar întrebuința puterea apei Trotușului, ce lesne s-ar pute conduce în apropierea și nivela (cumpăna) părăului Vâlcea, de unde s-ar porni galerii subpământene, adică un drum orizontal mult înlesnitor comunicației, scoaterii sării și sănătății lucrătorilor. Numărul întrebuințaților lucrători este de 106

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
suirea acestei stânci poncie, unde, mai ales în timp umedos și iarna, este suirea foarte grea, pe când, prin un încungiur, s-ar pute înturna această greutate. Alt transport se face în gios, spre Galați, la care mii de cară se întrebuințază, pe când acest transport s-ar expedui cu înadinse plute pe apa Siretiului, iar locuitorii și vitele lor s-ar întrebuința cu mai mare folos în lucrările agriculturei. Politia Ocna, pe râul cel repede Trotuș, fiind așezată la poalele munților, este

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
s-ar pute înturna această greutate. Alt transport se face în gios, spre Galați, la care mii de cară se întrebuințază, pe când acest transport s-ar expedui cu înadinse plute pe apa Siretiului, iar locuitorii și vitele lor s-ar întrebuința cu mai mare folos în lucrările agriculturei. Politia Ocna, pe râul cel repede Trotuș, fiind așezată la poalele munților, este pitorească și, apărată fiind de vânturile de nord, vegetația se face totdeauna timpurie, aerul cel bun înrâurează asupra sănătății locuitorilor

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
alte case au sporit această politioară, care este paveluită. Afară de apele minerale de la Slănic, depărtate patru mile (ceasuri), se află aice pe malul Trotușului apă minerală cu iod, unde d. cam<inar> Anast<asie> Mihalucă au informat băi, ce se întrebuințează cu bun rezultat. Stampa 14 înfățoșază o sțenă la gura ocnei arestanților, în care se vede operațiile scoaterii sării, căratul ei și, în față, un arestant scos, șezând pe un drob de sare, sub paza soldatului ce îndreaptă asupră-i

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
simțitoare. Toate aceste le înlăturează sacul sau rețeaua sus numită și înlesnește pe prisecari de a se îngriji nu de un roi, ci de o mie. Aflătoriul acestui sac-roi D. Ioan Fogt, paroh de la Helsdorf, zice că de 16 ani întrebuințază acel sac cu cel mai mare spor. Sacul, de formă țilindrică (ca un știubei), lung <de> 2 palme 6 palmace și lat <de> 6 palmace este țesut din tel galben, având rețele atât de rare încât să nu poată trece

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
garduri se înlăturează și, pe când un roi numai se nimerește a se prinde după metodul obicinuit, cu sacul se prind zece roiuri și, așezați în lăcașul lor cel răcoare, până în sară, încep a și lucra. Un asemene sac îl poate întrebuința o femeie sau și un copil de zece ani. Așadar, acei care doresc a cultiva cu folos priseci mai mari și voiesc a le întemeie în patrie, să întrebuințeze acest sac ca mijlocul cel mai nemerit pentru înmulțirea și statornicirea

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
până în sară, încep a și lucra. Un asemene sac îl poate întrebuința o femeie sau și un copil de zece ani. Așadar, acei care doresc a cultiva cu folos priseci mai mari și voiesc a le întemeie în patrie, să întrebuințeze acest sac ca mijlocul cel mai nemerit pentru înmulțirea și statornicirea roiurilor. Fabricantul țesător acestor saci este G. Klain în Heldsdorf, lângă Brașov; un sac costisește 9 două-zeceri argint și lesne se poate comisiona prin un neguțitor brașovean. Autorul acestui

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
compune din fer oxid, pământ și apă, cum și din acid fosforic; el se găsește în șirul munților Pângărăcioru, la piciorul muntelui Răchitiș, formează pături orizontale de întindere însemnată și grosime de mai mulți stânjini. El s-ar putea bine întrebuința la producerea a multor obiecte de fer vărsat în cea mai bună calitate, precum la: ceaune, tigăi, table de vetre, țevi pentru apă-duc, ba și chiar pentru producerea ferului de șini și de drugi, în calitatea ferului nemțesc, mai ales

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
pământ și apă, poate și ceva manganoxid, se află în mai multe punturi și cum se pare în straturi regulate și groase, în muntele Drumoxa, întru o formație de glimerșifer, și în valea Negrișoara, cuprinsul Dornei și se poate bine întrebuința pentru producerea ferului în șini și drugi, de o calitate deosebită, cum și la obiecte de fer vărsat. 3-le. Limonite: hydrous oxide of iron; brauneisenstein, glaskopf, se află lângă aceiași munți și este tot de aceiași calitate, numai mai

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
înavuțită în fer. 4-le. Fer-piatră roșie cremenoasă: haematite, kieselrotheisenstein, se compune din fer, oxid, silițium, argilă și iaspis și formează straturi groase pe muntele Rarăul, în formație văroasă veche, de pe moșia Broștenii, lângă satul Chirilo. Acest mineral se poate întrebuința la producerea unui fer foarte bun, moale și elastic vânjos. 5-le. Fer-piatră cremenoasă neagră, magnetică, formație veche: aimant, oxydulated of iron, magneteisenstein, se compune din fer oxid, hlei și silițium, cum și ceva mangal. Se află în straturi groase

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
din fer oxid, hlei și silițium, cum și ceva mangal. Se află în straturi groase în munți de formația primitivă de la Broșteni și anume pe muntele Ferul, în o învederată întindere foarte însămnată. Cum că acest bun mineral s-au întrebuințat asemene în învechime pentru producerea ferului se dovedește prin tradițiile poporene, prin părăsitele gropi vechi de pe muntele numit Ferul, prin locurile fabricei vechi și a<le> zgurei, ce se văd în apropietul sat Catergași și din împregiurare cum că, de

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
le> zgurei, ce se văd în apropietul sat Catergași și din împregiurare cum că, de vreo câțiva ani, s-au dezgropat un ciocan și un ilău, fiecare greu ca de 50-70 ocă, cum și din niște clești mari, după cum se întrebuințează în fabrici de fer; se dovedește că locuitorii vechi, numai în urmarea unei invazii dușmane, poate că a tatarilor, aceste obiecte grele, grabnic îngropându-le, au părăsit fabrica de fer. 6-le. Fer-piatră neagră humoasă de formație nouă, sphaerosiderit, schvarzer-thoneisenstein

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
de o mai bună calitate decât cii de mai nainte, se găsesc pe lângă Comănești în 4 straturi orizontale, în o grosime de la 4 palmace până la 4 palme și în o întindere ca de 2 ceasuri; acești cărbuni s-au și întrebuințat pentru vapoarele pe Dunăre. 16-le. Cărbune de pământ rășinos, de formația cea mai veche, houille coal, fasrig-harzige-steinkohle; acest adevărat și curat cărbune de pământ, de o calitate mult mai bună decât toate mai sus arătate, se găsește în apropierea

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]