16,607 matches
-
pe drumul Chetroșelului, spre Șioptele lui Boghian. Fiind oameni înstăriți, oieri cuprinși, au putut să-și poarte copiii pe la școli și să se situeze între fruntașii satului. Pe lângă familia lui Ștefan Iacobeanu era familia Bucșa, despre care se spune de către învățătorul Dumitru Bucșa că era din Gura Humorului. Trebuie spus că nu departe de Gura Humorului se află satul Bucșoaia din comuna Frasin și este posibil ca din acest sat să vină familia Bucșa. în comuna Filipeni, familia Bucșa este cunoscută
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe moșia boierului Rosetti. Au avut 8 copii: Ileana, Vasile, Gheorghe, Floarea, Dumitru, Costică, Zamfirița și Ion. Au fost știutori de carte: Gheorghe care a urmat școala agricolă din Bârlad și a devenit agronom; Costică a urmat școala normală ajungând învățător; Vasile a urmat școala primară din sat și a lucrat un timp ca fecior boierescă la moșia Rosetti (atenție: a fost mobilizat în anul 1907 în legătură cu răscoalele țărănești) și apoi a fost factor poștal până la vârsta pensiei. Ion a urmat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
satul Lunca. Atunci s-a format Obștea Sfânta Treime dintre oamenii demobilizați, văduve de război și alți oameni din sat. Obștea a fost formată cu un număr de 200 familii ca membri și au ales în funcția de președinte pe învățătorul Dumitru Ștefan Iacobeanu. Obștea a făcut împrumut la cooperativa din Bacău și a licitat la cumpărarea moșiei scoase la licitație de Banca Filotti din Galați. După cumpărare au procedat la împărțirea moșiei pe loturi după numărul de membri. Au făcut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au perindat 3 președinți și anume: Dumitru Iacobeanu care a fost la înființarea Obștii, apoi Iacobeanu a dat demisia de la Obște din cauză că l-a mutat cu învățământul în comuna Letea Veche, județul Bacău; ca președinte al Obștii a fost ales învățătorul Teodor Căpraru din satul Mărăști și dup câțiva ani a plecat și Căpraru de la conducerea Obștii; în locul lui a fost ales Andrei Boca, care mai înainte fusese mandatar. Andrei Boca a condus Obștea ca președinte până la lichidare. Pământul moșiei Dobreana
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
I. Pușcuță și alții ai căror nume nu le mai știu. în al doilea război mondial au luat parte și mai mulți oameni din satul Lunca. Dintre cei care nu s-au mai întors: Niculai I. Curteanu, Vasile C. Cucu, învățător Dumitru V. Boghean, învățător Vasile Gh. Știrbu și mulți alții de care nu-mi mai aducă aminte din cauză că eu sunt plecat din sat și stabilit în București din anul 1929. Din satul Lunca au fost judecați și condamnați la diferite
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ai căror nume nu le mai știu. în al doilea război mondial au luat parte și mai mulți oameni din satul Lunca. Dintre cei care nu s-au mai întors: Niculai I. Curteanu, Vasile C. Cucu, învățător Dumitru V. Boghean, învățător Vasile Gh. Știrbu și mulți alții de care nu-mi mai aducă aminte din cauză că eu sunt plecat din sat și stabilit în București din anul 1929. Din satul Lunca au fost judecați și condamnați la diferite pedepse pentru crime și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a familiilor lor și cei mai buni prin ei înșiși (burse) au fost trimeși la școli devenind: Gheorghe Grigore Bârgăuanu magistrat Curtea de Casație, Ion N. Boca inginer mine, Ghiță Gr. Borcea și Dumitru Gr. Borcea avocați, primul lot de învățători de care îmi amintesc: Dumitru Șt. Iacobeanu ajuns și deputat, Dumitru Vraciu, Gheorghe D.Romedea, Ghiță D. Iacobeanu, Costică N. Boca, Vasile Nițu Boca, Cristea Boca, Ilie Sănduț, Gheorghe V. Trandafir, Gheorghe V. Pintilescu, etc. învățătorii, aproape toți, au fost
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
avocați, primul lot de învățători de care îmi amintesc: Dumitru Șt. Iacobeanu ajuns și deputat, Dumitru Vraciu, Gheorghe D.Romedea, Ghiță D. Iacobeanu, Costică N. Boca, Vasile Nițu Boca, Cristea Boca, Ilie Sănduț, Gheorghe V. Trandafir, Gheorghe V. Pintilescu, etc. învățătorii, aproape toți, au fost ofițeri de rezervă și au luat parte la toate războaiele. Ridicarea acestor oameni din rândul clăcașilor din satul Lunca se datorește foarte mult învățătorului Gheorghe Postoiu, om de ispravă, cu idei sociale, care a învățat și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Boca, Cristea Boca, Ilie Sănduț, Gheorghe V. Trandafir, Gheorghe V. Pintilescu, etc. învățătorii, aproape toți, au fost ofițeri de rezervă și au luat parte la toate războaiele. Ridicarea acestor oameni din rândul clăcașilor din satul Lunca se datorește foarte mult învățătorului Gheorghe Postoiu, om de ispravă, cu idei sociale, care a învățat și a îndrumat copiii satului pe făgașul învățăturii și al muncii. Viața politică - înaintea primului război mondial, oamenii satului făceau politica boierilor, conservatori și liberali. Atunci nu votau toți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Sterian moare la Viena, în 1891. A fost adus în țară și înmormântat în grădina curții, alături de fratele său, acolo unde era, sau mai târziu a fost înălțată, o capelă. Carul mortuar a fost întâmpinat de elevii școlii, organizați de învățătorul Gheorghe Postoi și de oamenii din sat, la poarta țărnii dinspre nord. Toată averea - moșiile cu tot inventarul, banii depuși în bănci, construcțiile, anexele, morile, hanul, toate au rămas unicului moștenitor, Jorj Sterian, care poate fi considerat un răsfățat al
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
România. Ajutorul dat școlii din Lunca și elevilor ei de către Jorj Sterian s-a dat prin intermediul lui Daniel Justet, deși, credem că a fost și inițiatorul unor forme de ajutoare (cărți, caiete, rechizite, alimente). De asemenea, tot de la „Curte” primea învățătorul Gheorghe Postoi o parte din alimentele necesare traiului zilnic. Însă cel mai important dar primit de Gh. Postoi de la Daniel Justet a fost de ordin spiritual cultural: discuții, cărți, îndemnuri, sfaturi în urma cărora prestigiul lui Gh. Postoi ca învățător a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
primea învățătorul Gheorghe Postoi o parte din alimentele necesare traiului zilnic. Însă cel mai important dar primit de Gh. Postoi de la Daniel Justet a fost de ordin spiritual cultural: discuții, cărți, îndemnuri, sfaturi în urma cărora prestigiul lui Gh. Postoi ca învățător a crescut, trecând granițele satului. La curte avea și obligații precise: supraveghea via, grădina, crama și tot ce inea de casă, având în subordine două îngrijitoare și câte 4-5 bărbați pentru lucrări de întreținere pe cele 12 ha de grădină
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
muri imediat. „Mănăstirea” n-a mai fost terminată și treptat s-a ruinat. În legătură cu școala din Slobozia - Filipeni, Vasile Vasilaș ținea minte că a fost deschisă după războiul din 1916-1918. În realitate, școala s-a deschis în 1914, având ca învățător pe Săndulică Hacighean, apoi pe Lizuca Boteanu și din 1925 pe Virgil Cernat. Școala din Slobozia a fost construită prin anii 1928-1930. Anii construcției școlii din Slobozia mi-au fost confirmați de bătrânul Aurel Chireacă (n.1922) din Slobozia, dar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
locul numit „Siliștea țiganilor”, în sus, pe Dobreana, dar țiganii nu s-au stabilit acolo, au părăsit pământul care, dupăă primul război mondial, a fost dat pentru practica agricolă a elevilor Școlii primare din satul Lunca, la cererea insistentă a învățătorului Gh. Postoiu. Legislația veche, care reglementează raporturile dintre clăcași și proprietari, prevedea pentru fiecare cap de familie înzestrarea atât cu pământ de arătură, cât și cu loc de pășunat și cosit. Legea rurală din 1864 a avut în vedere ca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
așa că în obștile sătești au intrat țăranii mai înstăriți. Și țăranii din Lunca - Filipeni s-au constituit, în 1912, într-o obște de arendare, numită „Domenii”, care a arendat o parte din moșia Eufrosinei Rosetti, al cărei președinte a fost învățătorul Gh. Postoiu. Măsurile legislative luate de partidul liberal au dus la stratificarea și diferențierea clasei țărănești; apare o burghezie a satelor - numită mai târziu chiaburime - căreia, cu toate păcatele ei, nu și se poate nega hărnicia, chibzuința și capacitatea de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu toții la școală, neam sfătuit cum să putem face cumpărătura și s-a hotărât: prin obști. Atunci s-au propus trei persoane: Dl. D. Iacobeanu, Toader Pintilescu și fratele meu Toader Miron Boca. Dl. Th. Pintilescu a cedat în favoarea Dlui. Învățător Theodor Capraru - din Mărăști - care era venit în sat la noi pentru că în ziua aceea era și cercă cultural la coală. S-a hotărât să se meargă la Iași - la Casa Centrală, să se vorbească cu directorul general al Casei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
august 1960, că „un an de zile s-a ținut moșia fără parcelare. A semănat fiecare cum a putut. Parcelarea s-a făcut după un an.” Spre sfârșitul vieții, agronomul Toader Boca a încredințat documentul în stare avansată de degradare învățătorului Luca Boghian. Documentul a fost renovat la Muzeul Central al Armatei prin grija colonelului Gheorghe Cernat; a fost copiat pe calcă și heliografiat în cinci exemplare prin grija colonelului Mihai N. Bădăluță, amândoi foști elevi ai Școlii generale din satul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Decretului - lege din 1918, aveau dreptul la împroprietărire și instituțiile statului: școlile, bisericile, serviciile tehnice etc. Școala mixtă din Lunca avea dreptul la împroprietărire din rezervele comunei, conform art.5 din Regulamentul Legii instituțiilor din 28 martie 1909. Directorul școlii, învățătorul Gh. Pastoiu, a solicita timp de 15 ani un lot experimental pentru școală și, numai după mari insistențe, după ce s-a cumpărat moșia „Dobreana” prin obștea „Sfânta Treime”, cele 120 de prăjini cu care, în 1864, fuseseră împroprietăriți țiganii lingurari
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ploioși, când porumbul ud, ținut în grămezi, se „aprindea”, prindea mucegai și, dacă era consumat de oameni, producea boala numită pelagră, boala satelor românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, despre care amintește, în memoriile sale și învățătorul Gheorghe Postoi. Ici și acolo, pelagra mai făcea victime la jumătatea secolului XX, mai mult din nepăsarea, neștiința și sărăcia unora. Din satul Slobozia - Filipeni, a fost prinsă de această boală, ieșită din consumul porumbului stricat, unul numit după poreclă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
brad, cireș, tei, dar și păr și nuc. în comuna Filipeni au lucrat și trei absolvenți ai Gimnaziului Industrial din Bacău: Ion Borcea, Gavril Rusu și Grigore Bârgăoanu care făcea și sculptură. Introducerea tâmplăriei în Lunca este legată de numele învățătorului Gh. Postoiu, care a organizat pentru elevii cursului complementar un atelier școlar de tâmplărie condusă de tâmplarul Gavril Rusu. Tot la școală, s-a organizat și un atelier de esătorie, condusă de către Irodia Iacobeanu. Acești meșteri făceau și unelte necesare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la reînnoirea bisericii, în condițiile de atunci, când nu se primea niciun fel de sprijin, nici moral, nici material din partea statului și partidului unică ateu. Dintre cei care au sprijinit material reconstrucția și repararea bisericii îl amintim aici pe tatăl învățătorului Sandu Gheorghe din Valea Boțului. Nu că n-ar fi și alți credincioși cu dare de mână, dar lui și s-a întâmplat ceva de tot hazul cu niște lucruri sfinte. A dat o comandă la un pictor din Bacău
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
oprea și pe la alte porți pentru oarecari treburi necurate și altele, povestite de cei care l-au cunoscut, amplificate de urmași, cărora nu trebuie să li se acorde mai multă importanță decât necesită, însă „povestea” despre „îmblânzirea” hoților, povestită de învățătorul Gh. Postoiu, atunci când a mersă cu popa Chirilă la Bacău, are miez și haz. Popa Gh. Chirilă s-a petrecut din această lume în 1915 și parohia a fost cerută de popa Nourescu Constantin care era prea pretențios: nu-i
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
parohii catolice din Ardeal. Trecerea de la romanocatolici la ortodocși a preotului Cadar s-a făcut din motive sentimentale, după cum mi-a spusă tatăl meu. El a vrut să se căsătorească, ceea ce la catolici era și este interzis, și, pentru fata învățătorului Iacobeanu lasă catolicismul și ajunge în parohia ortodoxă din Lunca - Filipeni. După arestarea preotului Păvăluță, rămâne singur în toată parohia și mil amintesc, că, atât cât a putut și a fost mai tânăr, străbătea prin nămeți toată parohia, iar când
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
devine general, obligatoriu și gratuit, învățământul secundar, liceul și învățământul superior realizat în cadrul Universității din Iași (1860) și București (1864). Aplicarea legii în toate satele și comunele României s-a lovit de obstacole greu de trecut: lipsa școlilor și a învățătorilor, dezinteresul organelor locale care trebuiau să asigure spațiul, încălzirea, curățenia și salariul învățătorului. Asemenea obstacole a întâmpinat și școala și învățământul din satele comunei Filipeni, depășite numai prin interesul și abnegația învățătorilor. Proprietarii moșiei Filipeni - boierii din familia Rosetti - nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Universității din Iași (1860) și București (1864). Aplicarea legii în toate satele și comunele României s-a lovit de obstacole greu de trecut: lipsa școlilor și a învățătorilor, dezinteresul organelor locale care trebuiau să asigure spațiul, încălzirea, curățenia și salariul învățătorului. Asemenea obstacole a întâmpinat și școala și învățământul din satele comunei Filipeni, depășite numai prin interesul și abnegația învățătorilor. Proprietarii moșiei Filipeni - boierii din familia Rosetti - nu s-au gândit la copiii clăcașilor, să le facă coală, să arunce o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]