64,920 matches
-
pisifone". Și autorul nu se întreabă nici o clipă cum de acest animal ciudat vorbește. El trece la etimologie; ne oferă, bunăoară, explicații în privința denumirii științifice a "pisifonelui" (termenul provine din latină, "pisifonensis sonans"), justificâdu-se prin faptul că "pisifonele poate fi învățat să și cânte puțin"; aflăm, în plus, că el este și un bun confident, ascultând cu o încordată atenție cele mai intime gânduri ale lui v.înnopteanu și privindu-l fără să clipească. Totuși, în pofida caracterului absurd al celor mai multe situații
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
citesc (doar că se lasă greu, când i se cere să scrie). Pentru că are personalitate, dar nu ține s-o afirme în orice clipă, iar orgoliul ei e atât de potolit, încât poate că nici nu e. Pentru că de la ea înveți fără să-ți dai seama și fără să-și dea seama. Pentru că e pură și dură, harnică și darnică. Pentru prietenii ei și pentru că nu e mondenă și nu-i place cînd e multă lume, pentru că, la Cafeneaua Einstein din
Ada Bittel la aniversară () [Corola-journal/Imaginative/10578_a_11903]
-
blondele, era o blondă inteligentă, cultivată și cu bun-gust. Alături de Ada am trăit multe momente frumoase ale studenției. Și eu, și ea îl admiram pe tânărul nostru profesor Nicolae Manolescu (fiecare însă în alt fel!), care nu venea cu lecția învățată de acasă, ci gândea în fața noastră, numai pentru noi, studenții săi (sau așa ni se părea nouă). Și eu, și ea ne-am amuzat, când un coleg al nostru, simpatic-trăznitul George Arion s-a oferit, la un seminar de marxism-leninism
Ada Bittel la aniversară () [Corola-journal/Imaginative/10578_a_11903]
-
moment o surpriză...dar lasă, mai bine discutăm subiectul ăsta la o cafea împreună...Vrei să ne vedem la Da Vinci? Nu știi unde e? Lângă Piața Revoluției! Asta n-ai cum să n-o știi, Lety! Ei, trebuie măcar să înveți denumirile noi ale străzilor, dacă vrei să ții pasul cu noi! Hai, lasă, ți-am spus, despre proces mai bine vorbim când ne vedem! A luat și Caius Jr. ceva de la tatăl nostru comun: paranoia! Ca și când securiștii de ieri și
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]
-
a vândut bijuteriile mamei ei, alerga după hrană și medicamente pentru Paul Georgescu suferind de cancer pulmonar. Nici când, nemaiputând face față nevoilor cotidiene doar cu amărâta ei de pensie, s-a refugiat într-un cămin de bătrâni. N-a învățat meseria de a trăi fiindcă nu știa cum să despartă identitatea de demnitate. Vreau să spun că vexațiunile, înjosirile pe care a fost constrânsă să le înfrunte n-au clintit un îndreptățit orgoliu. Căci aparținea acelei aristocrații a inteligenței pe
Dina Georgescu, finalul by B. Elvin () [Corola-journal/Imaginative/10922_a_12247]
-
nu știa cum să despartă identitatea de demnitate. Vreau să spun că vexațiunile, înjosirile pe care a fost constrânsă să le înfrunte n-au clintit un îndreptățit orgoliu. Căci aparținea acelei aristocrații a inteligenței pe care nici viața n-o învață minte. Așa se face că deși terorizată de neliniști și griji, intimida la rândul ei fie (în tinerețe) printr-o frumusețe venită parcă din altă lume, fie la orice vârstă prin siguranța verdictelor literare, formulate autoritar. Iar adevărul este că
Dina Georgescu, finalul by B. Elvin () [Corola-journal/Imaginative/10922_a_12247]
-
nu să mă amâie, să-i întind piciorul fracturat. Vine moartea - cade în odaie cartea cea mai grea din raft. Dar n-o pun pe dânsa s-o ridice - Ea nu știe să citească pe această carte niciodată nu a învățat. Vine vestea amânării la lumina lumânării întunericul ca un călugăr întristat se roagă câtă stranie lumină a lăsat în mine moartea și ce dor de viitorul ei nemângâiat. Extazul Extazul fierbinte-al iubirii vestea rănirii în fire Iluminarea împărtășirii luminii
Poezii by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/10921_a_12246]
-
Emil Brumaru (Elegie pentru Pino) Cantoane, hălți, pavilioane C.F.R., Closete vechi de scînduri, oh, cotețe, Eterna Servitoare-o să ne-nvețe Ce are-ascunsă coapsa-n izuri crețe, Sînii boltiți cum nici un cer nu e, Gura-i adîncă, limba-n moi povețe, Saliva-n val, sărîndu-i buzele, Buricul scos pe pîntec din dulcețe Pentru păpat cu lingurița repede, Cantoane, hălți, pavilioane C.F.
Poem feroviar by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11604_a_12929]
-
Munți de așteptare și de voință, Un fel de viitor îmbătat de trecut, Un fel de freamăt robit de viitor, Semințele ca niște începuturi, Dincolo de care nu există moarte, Semințele ca niște sfârșituri, Dincolo de care e numai început; Când a învățat să facă semințe, Universul s-a culcat liniștit, Mașinăria pornise, Altcineva trebuie să învețe Cum să dezlege, Cum să șteargă, Cum să întoarcă-n risipă, Cum să uite, Toate câte s-au adunat din vecie; Și acest lucru E cu
Poezii by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/10960_a_12285]
-
fel de freamăt robit de viitor, Semințele ca niște începuturi, Dincolo de care nu există moarte, Semințele ca niște sfârșituri, Dincolo de care e numai început; Când a învățat să facă semințe, Universul s-a culcat liniștit, Mașinăria pornise, Altcineva trebuie să învețe Cum să dezlege, Cum să șteargă, Cum să întoarcă-n risipă, Cum să uite, Toate câte s-au adunat din vecie; Și acest lucru E cu mult mai greu Suntem doi Munții crapă în cascade, Gândul urcă, apa cade; Nu
Poezii by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/10960_a_12285]
-
smochini "...e aprilie nu mai..." pini și chiparoși. Și diamantul orbitor diamantul piscului Canigou. Razna printre ocru și violet miresme și nostalgii. Mi-e dor de tatăl meu copil, copil alergând printre vii sub razele Ceahlăului. Aplaudacul De ce primul gest învățat de copii de la părinți este ,făcutul cu mâna" la despărțire: bai-bai? Despărțirea de ce, de cine? De părinți? Prematură învățătură că viața e o suită de despărțiri, începând cu despărțirea de leagănul lăuntric al mamei, apoi de sânul ei, apoi... Următorul
Din Carnetul unui Pierde- Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/10990_a_12315]
-
bunicii și străbunicii lui au tot aplaudat vreme de aproape un secol, de la Apenini până la Urali și de aici mai departe până la Marea Galbenă și până în Kamciatka. Multe popoare au cântecéle și jocuri prin care proaspătul om e incitat să învețe acest exercițiu al admirației, al bucuriei, al entuziasmului. Sau, cum de atâtea ori a fost cazul, al fățărniciei, al umilinței și al supunerii. Și, de multe ori, înainte de a reuși să pronunțe sacrosanctele silabe: ma-ma, micul om reușește să
Din Carnetul unui Pierde- Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/10990_a_12315]
-
Rimbaud, Dumnezeul versului, și i-am spus: Sunt un înger strâmtorat dă-mi o mie de lei până la viața viitoare. Mi-a răspuns: N-am, nici eu nu am, dar îți voi dărui o luminare. Poem Aș putea să te învăț orice, poate chiar o toamnă ruginită ori sărutul pe ochii abia născutului. Aș putea să te învăț cum să te porți în pustiul frigului ori în vara rătăcită între palmele visătorului. Poate aș putea să te învăț valurile mării... Aș
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/11557_a_12882]
-
până la viața viitoare. Mi-a răspuns: N-am, nici eu nu am, dar îți voi dărui o luminare. Poem Aș putea să te învăț orice, poate chiar o toamnă ruginită ori sărutul pe ochii abia născutului. Aș putea să te învăț cum să te porți în pustiul frigului ori în vara rătăcită între palmele visătorului. Poate aș putea să te învăț valurile mării... Aș putea, desigur, să te învăț cum să prețuiești o lacrimă sau o picătură de sânge. Ce multe
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/11557_a_12882]
-
putea să te învăț orice, poate chiar o toamnă ruginită ori sărutul pe ochii abia născutului. Aș putea să te învăț cum să te porți în pustiul frigului ori în vara rătăcită între palmele visătorului. Poate aș putea să te învăț valurile mării... Aș putea, desigur, să te învăț cum să prețuiești o lacrimă sau o picătură de sânge. Ce multe aș fi putut să te învăț, dacă nu le-aș fi uitat pe toate. Un lucru însă n-am uitat
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/11557_a_12882]
-
toamnă ruginită ori sărutul pe ochii abia născutului. Aș putea să te învăț cum să te porți în pustiul frigului ori în vara rătăcită între palmele visătorului. Poate aș putea să te învăț valurile mării... Aș putea, desigur, să te învăț cum să prețuiești o lacrimă sau o picătură de sânge. Ce multe aș fi putut să te învăț, dacă nu le-aș fi uitat pe toate. Un lucru însă n-am uitat: Nostalgia pentru ziua de mâine care ar putea
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/11557_a_12882]
-
pustiul frigului ori în vara rătăcită între palmele visătorului. Poate aș putea să te învăț valurile mării... Aș putea, desigur, să te învăț cum să prețuiești o lacrimă sau o picătură de sânge. Ce multe aș fi putut să te învăț, dacă nu le-aș fi uitat pe toate. Un lucru însă n-am uitat: Nostalgia pentru ziua de mâine care ar putea să-ți aducă dragostea. Un copil în parc, au căzut zeci de mii de ochi de frunze ruginite
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/11557_a_12882]
-
zis. Văzută niciodată de la-nceput de sorți Coperta-ți iscălită ne-a-mbrățișat pe toți. O, Doamne, ține-o veșnic deschisă și pre noi Nu ne strivi, nevrednici, cu fila de apoi. Psalmul V Săpăm, uituci, morminte și lustruim statui, Dar nu-nvățăm din vina și slava nimănui. E bucuria lumii mai rece, prefăcută, Culoarea și lumina din ochii ei se mută. Ca huhurezii nopții ne învârtim vioi, Orbiți de jocul măștii din aur și noroi. Dar Tu ne ierți și-n zori
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
cei ce-mi vor gusta coliva. Hoaspe de cuvinte ți-am dat un fulg drept suflet și-un dram, sucit, de minte, Stafie-a vieții mele din hoaspe de cuvinte! Cu poala încărcată de păsări, flori și stele, Te-am învățat cu arcușul cum să vorbești cu ele. Mai sprinten între luștri, prin veacuri mai ghebos, Am fost însoțitoru-ți de foc, fără folos. Nu văd pe chipul tău cum se înnoadă anii, Sub pasul umbrei mele se surpă bolovanii. Ai vrut
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
mă dor și malul stâng sângerează Retorică înfometată de alb mai ascult un discurs despre decapitate nuanțe în vasul cu fluturi e un apus lăcuit străvechi idiom gata să-și năruie verva sora mea tăinuită o, nu dispera brațele tale învață să ningă Culori de seară Mozart și lumina galben-roșiatică a amurgului - e ora pe care o iubesc în care răbdătoare mă îngădui mobila tace tablouri veghează în nefaptele lor în nescrise încă destine singurătatea porii-și deschide până la roșu culoarea
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/11625_a_12950]
-
Roma. Nu în grădinile de pe Palatin unde înfloresc oleandri, iar lângă colțul casei Liviei perechile, cu masca unui zeu viclean pe față, scandează hexametri, între platani, vechile versuri ale lui Ovidiu, (tomitanul de nevoie) și, tot râzând de ele, le învață. Cum se învață și iubirea. În Criptoportico, în Uccelliera. Stupid sunt de tandri. Consul se crede libertul. Cum scrie-n cartea sa, expertul, în dragoste, care o păți apoi, el dezghețând bucăți de vin din amintirea Urbei, dintr-un sloi
Corbul sfântului Benedict by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/11273_a_12598]
-
grădinile de pe Palatin unde înfloresc oleandri, iar lângă colțul casei Liviei perechile, cu masca unui zeu viclean pe față, scandează hexametri, între platani, vechile versuri ale lui Ovidiu, (tomitanul de nevoie) și, tot râzând de ele, le învață. Cum se învață și iubirea. În Criptoportico, în Uccelliera. Stupid sunt de tandri. Consul se crede libertul. Cum scrie-n cartea sa, expertul, în dragoste, care o păți apoi, el dezghețând bucăți de vin din amintirea Urbei, dintr-un sloi. Printre tufișuri, rozmarin
Corbul sfântului Benedict by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/11273_a_12598]
-
radia de bucuria amintirii acelor ani: Am fost fericiți!" Îmi spunea în ultimul timp că bătrânețea își are partea ei bună, dacă știi să o deslușești. Începi să înțelegi multe din câte ți s-au întâmplat, regreți unele, accepți altele, înveți să ierți. Anul trecut, de Florii, mi-a telefonat pe neașteptate. Îmi propunea să ne ocupăm de scrisorile pe care le primise de-a lungul vieții de la soțul său. M-am bucurat, firește, considerându-le adevărata măsură a sufletului lui
Un destin împlinit by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11765_a_13090]
-
zi la program prelungit. -O să vezi, tanti Adina, că azi ne sună mama și ne zice că trimite niște bani, azi ne-a dat tocăniță, da' eu n-am mâncat, ce-avem acasă bun că mi-e foame, am învățat Greierașu', stai să ți-l zic acum, Silviu mi-a dat cu lopățica în cap și doamna ne-a luat de ureche pe amândoi, eu n-am făcut nimic, tanti Adina, diseară vine tanti Tanța la tine, îmi cumperi un
MAFALDA by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/11750_a_13075]
-
Steiner, despre asasinat ca formă de sinucidere (în anii 1900-1945, zeci de milioane de oameni au fost uciși), despre Golem, bătrânețe, despre "porcitudine" (cuvânt "inventat"), despre retorică "înghimpată", despre "cum să-ți organizezi posteritatea", despre profanarea mormintelor, despre cum să înveți să spui NU etc. Cele 551 de "note" ale lui Sever par a reconstitui un anumit gen cultivat în antichitate și în Evul Mediu timpuriu, dar au și o sursă talmudică, prin tendința de a defini și a îndruma anumite
Un înțelept contemporan by Boris Marian () [Corola-journal/Imaginative/11719_a_13044]