1,530 matches
-
repede) S-a dus?... Ai văzut, Fănică? Ai auzit? Și Ghiță nu mai vine... Fănică, Fănică, ne amenință o nenorocire grozavă... Tipătescu: Taci! Vine cineva. E Ghiță desigur. (se repede la ușa din fund prin care apare Cetățeanul turmentat.) Cetățeanul: (șovăind) Sluga! (în tot jocul sughite și șovăie.) Zoe: Cine e ăsta? Tipătescu: Ce poftești d ta? Cetățeanul: Eu?... (sughite.) Eu sunt alegător... Tipătescu: (nervos) Cum te cheamă? Cetățeanul: Cum mă cheamă? Ce trebuie să spui cum mă cheamă... vorba e
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Ai auzit? Și Ghiță nu mai vine... Fănică, Fănică, ne amenință o nenorocire grozavă... Tipătescu: Taci! Vine cineva. E Ghiță desigur. (se repede la ușa din fund prin care apare Cetățeanul turmentat.) Cetățeanul: (șovăind) Sluga! (în tot jocul sughite și șovăie.) Zoe: Cine e ăsta? Tipătescu: Ce poftești d ta? Cetățeanul: Eu?... (sughite.) Eu sunt alegător... Tipătescu: (nervos) Cum te cheamă? Cetățeanul: Cum mă cheamă? Ce trebuie să spui cum mă cheamă... vorba e, sunt alegător? (șovăie.) Zoe: E turmentat? Tipătescu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
tot jocul sughite și șovăie.) Zoe: Cine e ăsta? Tipătescu: Ce poftești d ta? Cetățeanul: Eu?... (sughite.) Eu sunt alegător... Tipătescu: (nervos) Cum te cheamă? Cetățeanul: Cum mă cheamă? Ce trebuie să spui cum mă cheamă... vorba e, sunt alegător? (șovăie.) Zoe: E turmentat? Tipătescu: Dracul să-l ia! Nu e nimeni afară: lasă să-mi intre aici toți nebunii, toți bețivii... Aide, ieși! Cetățeanul: Nu sunt turmentat... (zâmbind) coană Joițico... Las' că ne cunoaștem... Mă cunoaște conul Zaharia de la 11
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Joițico... Las' că ne cunoaștem... Mă cunoaște conul Zaharia de la 11 fevruarie... Nu e vorba, ținem de d. Nae Cațavencu... e din Soțietate... dar vorba e, eu alegător... eu... (sughite) apropritar, eu pentru cine votez? (sughite) D-aia am venit. (șovăie.) Zoe: Trimite-l, Fănică, dă-i drumul... e amețit de tot... Tipătescu: (luându-l cu binișorul) Fii bun, cetățene, du-te. Aldată mai vorbim. Cetățeanul: Dar ce să vorbim aldată? Zoe: A! Cetățeanul: Acu ce treabă avem?... Nu vă uitați
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
să vorbesc... pentru că ești... Cetățeanul: Alegător... Tipătescu: Nu... bețiv... vițios... păcătos. Zoe: Fănică!... Tipătescu: Da, bețiv... uite și acuma ești turmentat, ești băut... (Cațavencu râde.) Cetățeanul: Aș! Tipătescu: (cu dezgust) Uite, nenorocitule! Miroși cale d-o poștă... (îl împinge.) Cetățeanul: (șovăind) Ăsta este mirosul meu naturel... Tipătescu: Miroși a rom... Cetățeanul: Ei bravos! Vrei să miros a gaz? Tipătescu: Ei! Pentru toate astea trebuie să ți dai votul lui onorabilul d. Cațavencu... Pentru așa alegător, mai bun ales nici că se
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
frenetice. Pauză. Oratorul soarbe din pahar și aruncă iar priviri scânteietoare în adunare. În momentul acesta mai mulți inși se mișcă în fund, pe unde apare Cetățeanul turmentat și Ghiță în țivil.) SCENA VI Aceiași Ghiță Pristanda și Cetățeanul forate șovăind. Zgomot la intrarea acestora. Trahanache: (clopoțind) Faceți puțintică tăcere... Cațavencu: (care, în timpul scurt al rumorii provocate de intrarea lui Pristanda și a Cetățeanului turmentat, și-a consultat hârtiuțele, cu ton predomnitor) Fraților, iată ce spun statutele soțietății noastre la art.
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
statutele soțietății noastre la art. I iu: "Se formează în urbea noastră o soțietate enciclopedică-cooperativă cu numele de "Aurora Economică Română". Scopul societății este ca România să fie bine și tot românul să prospere!" Cetățeanul: (care, de la intrare, a venit șovăind până la mijloc și s-a turnat pe un scaun în fața tribunii, se scoală și ridică mâna) Și eu! (sughite) și eu sunt! (șovăie și iar se toarnă pe scaun. Râsete în fund, rumoare în față.) Cațavencu: (cătră Trahanache, întorcându-se
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
este ca România să fie bine și tot românul să prospere!" Cetățeanul: (care, de la intrare, a venit șovăind până la mijloc și s-a turnat pe un scaun în fața tribunii, se scoală și ridică mâna) Și eu! (sughite) și eu sunt! (șovăie și iar se toarnă pe scaun. Râsete în fund, rumoare în față.) Cațavencu: (cătră Trahanache, întorcându-se spre masa prezidențială) Domnule președinte, rog să nu fiu întrerupt... Trahanache: Parcă ziceai, stimabile, că întreruperile... Cațavencu: Da (cu dignitate) dar... Trahanache: În
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
nu fiu întrerupt... Trahanache: Parcă ziceai, stimabile, că întreruperile... Cațavencu: Da (cu dignitate) dar... Trahanache: În sfârșit... (clopoțind.) Nu întrerupeți, mă rog... Cațavencu: (căutând șirul) Ziceam dar: "... ca România să fie bine și tot românul să prospere"... Cetățeanul: (se scoală șovăind și ridică mâna) Și eu sunt! (sughite rău; râsete, rumoare.) Trahanache: A! (sculându-se peste masă.) Ce? Ce ești d-ta, stimabile?... Cetățeanul: (sughițând) Mă cunoaște d. Nae... (arată spre Cațavencu.) Cioclopedică... (râsete, rumoare.) Cațavencu: (nervos) Ce? Cetățeanul: Română!... (râsete
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Cetățeanul: (sughițând) Mă cunoaște d. Nae... (arată spre Cațavencu.) Cioclopedică... (râsete, rumoare.) Cațavencu: (nervos) Ce? Cetățeanul: Română!... (râsete; sughite.) Aurora!... (sughite; râsete, rumoare din ce în ce mai mare.) Trahanache: (nervos și el, cătră adunare, clopoțind) Faceți tăcere, stimabile!... (cătră Cetățeanul turmentat.) Cum? Cetățeanul: (șovăind) Cioclopedică! (sughite.) Comportativă! (sughite.) Iconomie! (sughite.) Soțietate care va să zică... (râsete și rumoare mare.) Ionescu: E turmentat!... Popescu: E tun! (grupul se mișcă; unii se scoală.) Cetățeanul: (sughițând și strigând) Sunt nembru! Trahanache: (agitând clopoțelul cu putere, cătră Ionescu și Popescu) Stimabile
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Tipătescu mișcare.) Acest onorabil cetățean, (arată pe Trahanache) acest om venerabil, d. Zaharia Trahanache... Trahanache: (cu pofidă) Ei? Eu... Cațavencu: Este atât de naiv, încât crede că e plastografie un document olograf... (Zoe și Tipătescu mișcare de groază.) Zoe: Fănică!... (șovăie.) Tipătescu: (susținând-o și răcnind cu o supremă putere) Ghiță! (se repede la portița grilajului... Zoe se agață de el și-l oprește. Rumoare mare.) Pristanda: (punând mâinile amândouă lângă gură ca o portvoce și strigând asemenea spre partea de unde
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
un principiu, viclenia și ipocrizia o regulă pentru guvernele care nu vor să-și lase coroana în mâinile slujbașilor unei noi puteri. Acest rău este singurul mijloc de a ajunge la scopul dorit, binele. De aceea noi nu trebuie să șovăim în fața corupției, a înșelătoriei și a trădării, ori de câte ori ne poate servi pentru a ne ajunge scopul, în politică trebuie să știi să iei proprietatea altuia fără ezitare, dacă putem obține în felul acesta supunerea și puterea. Statul nostru, în această
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
se cunoască - eroii se întâlnesc din nou, are un aer ireal: cuvintele și faptele lor par să se plieze unui scenariu pe care ei nu-l cunosc, dar căruia trebuie să i se conformeze. Tatăl fetei, țăranul, invocă tradiția atunci când șovăie să-și dea fata după un necunoscut; fata o citează pe mamă, alt depozitar al tradiției ("Știi ce zice mama, tocmeala dintâi n-o mai găsești în urmă"). De fapt, la târg, fata îl recunoaște, fără să-și dea seama
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
arme, fixându-i cu privirea pe subordonați în momentele în care aceștia își apleacă politicos ochii și întorcându-și capul în momentele în care subordonații îl privesc cu atenție. Nu este repezit, nu are ticuri, nu se foiește și nu șovăie". (Morris, 2010, pp. 60-6) Desmond Morris ne oferă un repertoriu al elementelor asociate în mod inerent cu poziția de autoritate, ceea ce înseamnă că el ar trebui regăsit și în cazul în care purtătorul autorității este profesorul; acesta are catalogul în
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
muri" (23, 13). O formulă din Ecclesiastic răspunde bine acestor proverbe: "Cât e necopt, gâdilă-i coastele pleacă-i spinarea, ca nu cumva, scăpat din frâu, să nu te mai asculte și să suferi" (30, 12). Totuși primii creștini au șovăit în alegerile pedagogice, Evanghelia fiind mai blândă. Luând literal mesajul lui Christos, ei încearcă o primă sacralizare a copilului. Copilul este o întruchipare a inocenței. El nu e însemnat de păcatul originar; astfel, nu copilul trebuie să primească botezul, căci
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
anxioase: când copilul nu este sigur de sentimentele părinților, situație alimentată de comportamentul ambivalent, contradictoriu, incert, șovăielnic, al părinților față de proprii copii. Copilul este îngrijorat de fiecare dată când părinții pleacă de acasă, în fața inconsecvenței reacțiilor acestora la semnalele lui, șovăie și el în explorarea lumii din jur și resimte ca pe o amenințare orice absență părintească, orice parțială indisponibilitate a unuia dintre părinți la exigențele pe care le impune. c. foarte nesigure sau ambivalente: datorită lipsei unei relații normale între
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
științelor și strîngerii cărților aduse de pretutindeni, a ținut mult ca legile precum și deciziile ce decurg din ele, luate de statul nostru să fie tra-duse în limba greacă; iar Eleazar, cu nimic mai prejos decît oricare arhipăstorii noștri, n-a șovăit să slujească interesul acestui rege, pe care l-ar fi respins din capul locului dacă la noi n-ar fi existat strămoșescul obicei de a nu ascunde faptele bune și frumoase... Au rămas pe dinafară numeroase alte lucruri aflate în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
-l ghideze într-o manieră decentă: „Voi mume și voi tați așijderea,/ Copii, chiar și o droaie de-ați avea,/ Să-i privegheați cu grijă veșnic trează,/ Atâta vreme cât vă sunt în pază./ Luați seama ca prin pilda voastră rea/ Sau șovăind pedeapsă a le da/ Pierzării să-i sortiți... Altfel socot/ Că v ați plătit greșeala scump de tot.”133 Decameronul și Povestirile din Canterbury sunt nu doar o simplă galerie de portrete, diverse și remarcabile în felul lor, unice în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și de conștientizare permanentă a propriei origini, fără pretenții de parvenire sau de orgoliu nefiresc, Grizilda eșuează în a ne impresiona ca mamă, nu este deloc umană, nu putem fi de acord cu învoirea ei la sacrificare copiilor („Fără să șovăi mă supun cuminte”799) numai pe criteriul autorității despotice a soțului, care joacă un scenariu al unei patriarhalități greu de privit ca fiind îndreptățită. Ironia naratorului este subtil inserată în text („La fel rămase inima din ea/ și pe măsură ce îmbătrânea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
când a eșuat în demersurile sale. Lucrurile au ajuns atât de departe, încât au început să circule o serie de pamflete în care se cerea asasinarea Lordului Protector. În istorie a rămas răspunsul apocrif oferit de Cromwell soldaților săi care șovăiau tot mai mult în fața mulțimii nemulțumite:„Credeți în Dumnezeu și păstrați vă praful de pușcă uscat“ Regaliștii s-au retras după moartea lui Carol întâiul în Scoția și Irlanda. Între timp, fiul regelui, viitorul Carol al II-lea, se zbătea
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
dorința și necesitatea celuilalt de a fi așa cum crede el că este firesc să fie. În această situație foarte frecventă în relațiil interpersonale în care terorismul relațional "are o mare putere de a ne dezechilibra, de a ne face să șovăim, de a trezi în noi, dintr-o mișcare, îndoieli asupra propriilor noastre comportamente, cuvinte și angajamente", se recomandă "nu o atitudine defensivă sau de respingere, ci dimpotrivă, un comportament de afirmare, de adoptare senină a unei poziții" (idem, p. 119
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
democrații și din acest motiv erau sensibile la principiile libertății, egalității, autoguvernării. Atunci când liderii luptelor de independență argumentau pornind de la aceste valori, era greu să demonstrezi că nu au dreptate. Unul din cele mai bune moduri de a face să șovăie o putere este să o determini să aibă mustrări de conștiință. Descurajarea constă în a împiedica adversarul să spună ceva sau să facă o acțiune, dându-i de înțeles că acțiunea sau inițiativele sale au consecințe dăunătoare. Ea poate lua
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
În după-amiaza aceea eram pe șoseaua care duce la Borovo Naselje. Când am auzit explozia, m-am gândit la unul de-ai noștri. În fugă, te-am văzut În genunchi În șanț, lângă trupul ei. Se codise o clipă, ca și cum, șovăind Între „cadavru” și „trup”, ar fi optat pentru ultima vorbă. Era pitoresc, a hotărât Faulques, modul, Între cuviincios și Învechit, În care Își căuta cu grijă unele cuvinte, cu pauze În căutarea termenului precis. Musafirul a dus, În fine, paharul
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
proces personal, profesional și artistic. - Eu aveam douăzeci și șapte de ani, a spus musafirul, netezind foaia cu palma. A spus-o pe un ton neutru, fără nostalgie și melancolie, dar Faulques nu i-a dat atenție. Vorba „artistic” Îi șovăia În memorie, trezindu-i o nemulțumire retrospectivă. În meseria noastră, spusese cândva Olvido (stând Într-un fotoliu cu mațele ieșite afară și rebobinând un rollfilm, cu aparatele În poală, În fața hoitului unui bărbat fără cap, căruia Îi fotografiase doar pantofii
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
că m-aș putea apăra? Celălalt a clipit. Părea să-l deranjeze faptul că interlocutorul nu luase În considerare acest fapt. — Sigur că da, a replicat. Tuturor ni se cuvine o șansă. Și dumitale, desigur. - Ori că pot - Faulques a șovăit un moment, căci vorba i se părea absurdă - să fug? Musafirul n-a răspuns imediat. Ridicase ambele mâini, vrând parcă să-i arate că nu ascundea nimic ori că nu avea de gând să lupte pentru nimic Înainte de a se
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]