2,363 matches
-
găsească un loc, sau mai bine zis nu a reușit să se găsească un scriitor bun care să o redea. Sigur, poate a fost de vină țărănimea sau nu s-a găsit încă scriitorul care să înțeleagă această transformare a țărănimii"73. Concluzii La sfârșitul anilor '80, lumea literară, ca de altfel întreaga societate, a fost sufocată de cultul personalității lui N. Ceaușescu. Scrisorile de adeziune trimise la comanda aparatului de propagandă către "iubitul conducător" ascundeau nemulțumiri, frustrări, furii, dismulări și
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de rigoare și umanism este dublată de codificarea proprietății socialiste. Muncitorul este citit, până la căpătul anului 1989, ca depozitarul bunului simț vizionar care îl deosebește de intelectual. Clasă conducătoare, muncitorimea este plasată pe o poziție privilegiată în lanțul evolutiv, aproape de țărănimea muncitoare prin originea socială, ea este stăpâna tainelor universului, o dată cu avansul cunoașterii. Logosul stalinist este cel ce fecundează întregul univers. Întreprinderea anului 1953 este confruntată cu riscurile, previzibile, ale stagnării. Inventatorul și stahanovistul sunt figurile emblematice ale acestui salt spre
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
față cu Reacțiunea Ceea ce asigură dinamismul romanului realismului socialist, din categoria căruia face parte și Facerea lumii a lui Eugen Barbu, este structura conflictuală a acestuia ca expresie a luptei de clasă: burghezia versus proletariatul sau, în contextul societății țărănești, țărănimea săracă versus burghezia rurală, chiaburii. În mod simbolic, facerea lumii noi, în concepție marxistă, vizează această adversitate recuperabilă în fiecare perioadă istorică sau "orânduire". Există forțe "progresiste" cu o conștiință ideologică mai mult sau mai puțin evoluată și forțe "reacționare
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
pot crea o cultură nouă. Graiul lor sună fals, chiar și într-o perioadă de tranziție. [...] Scriitorii care au trădat cauza poporului vor fi recunoscuți sub masca lor de cotoi călugăriți peste noapte [...] Va trebui să așteptăm pe scriitorii noi. [...] Țărănimea, muncitorii și viitorul tineret studios își vor crea scriitorii așa cum și-au creat exponenții lor politici. Ca și artiștii sovietici răsăriți din viața cea nouă a kolhozului, a uzinelor"29. Era clar: vechii scriitori nu aveau nicio șansă în noua
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
vechii intelectuali conservatori, care încercau să se pună deasupra claselor și care de fapt serveau în masa lor moșierilor și capitaliștilor. Intelectualii noștri sovietici sunt niște intelectuali cu desăvârșire noi, legați prin toate rădăcinile lor cu clasa muncitoare și cu țărănimea. S-a schimbat mai întâi compoziția socială a intelectualilor. Elementele ieșite din sânul nobilimii și al burgheziei alcătuiesc un procent mic în rândurile intelectualilor noștri sovietici. Într-un procent de 80-90% din intelectualii sovietici sunt elemente ieșite din clasa muncitoare
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
a schimbat mai întâi compoziția socială a intelectualilor. Elementele ieșite din sânul nobilimii și al burgheziei alcătuiesc un procent mic în rândurile intelectualilor noștri sovietici. Într-un procent de 80-90% din intelectualii sovietici sunt elemente ieșite din clasa muncitoare, din țărănime și din celelalte pături ale celor ce muncesc. Înainte vreme ei trebuiau să servească claselor bogate, deoarece altă ieșire nu aveau. Acuma ei trebuie să servească poporului, deoarece nu mai există clasa exploatatoare". Și Lăzăreanu vine iar cu exemple: "vedem
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
și un al treilea și anume mișcările țărănești din anumite părți ale Europei de Est și ale Balcanilor, din perioada celor două războaie mondiale (Ionescu, 1969). Punctul comun al tuturor acestor mișcări ține de promovarea unui program agrarian în care țărănimea era văzută drept pilon principal al societății și economiei (Mudde, 2002: 219). Odată cu Marea Criză din 1930, populismul a început să apară și în America Latină. Aceasta este regiunea în care populismul a dobândit cea mai mare vizibilitate, de-a lungul
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
din Mexic erau favorabile apariției unui lider populist. Așa cum notează Freidenberg, "marginalizarea și excluderea socio-economică reprezintă scenariile ideale pentru emergența populismului" (2007: 45). În ciuda unei revoluții, a existenței unui partid hegemonic care clama că reprezintă interesele clasei muncitoare și ale țărănimii, în ciuda a 30 de ani de dezvoltare economică semnificativă (1940-1970), Mexicul a rămas o societate marcată de inegalități profunde. Potrivit unor estimări, în 1984, 20% dintre cei mai bogați cetățeni dispuneau de jumătate din produsul intern brut, în timp ce 20% dintre
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
termenul direct folosit de primarul Constanței, la Congresul PSD de vineri, la adresa procurorului care îl ancheta, cu referire directă la hipsterii de azi, iubitori ai comunismului de bistro) era implacabilă: "clasa muncitoare - clasa cea mai înaintată a societății -, brava noastră țărănime și intelectualitatea". Așa era pe vremea aceea. Dar astăzi? Ce s-a ales din prestigiul, demnitatea și recunoașterea socială a profesorului? "Se sparie gândul!" Cei 2190 de lei ai mei, de profesor debutant, au fost reduși la o treime; neobrăzarea
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
rând, militare și apoi dregătorii prin ocoale și ținuturi sau în sfatul domnesc . Aceștia, formând nobilimea- boierimea de funcții și privilegii s-a suprapus nobilimii gentilice, cnezi și juzi, care treptat au început să desemneze, în limbajul cărților de istorie, țărănimea liberă românească. În calitatea lor de apropiați ai domnului, participanți la făurirea statului medieval, slujind cu dreaptă și credincioasă slujbă, au primit sate care până atunci fuseseră libere, iar acolo unde nu erau sate, pe pământul primit, declarat slobozie, au
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
în domeniul domnesc sunt supuse domniei-statului și au obligații de pază a hotarelor, militare și dări în natură mai mici decât cele plătite de țăranii dependenți de boieri și mănăstiri. Aceste sate din domeniul domnesc și locuitorii lor au format țărănimea liberă, unele sate revendicând pentru sine calitatea de sate răzeșești. Oricât vom căuta în documente satele răzeșești pe sub munte, la munte sau în oricare altă regiune a țării, nu le vom găsi, fiindcă acestea sunt în realitate, sate din
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
răzeși , stăpâni de sate, în indiviziune, care au părți din părți de sate, au țărani dependenți (vecini-rumâni) și care îndeplinesc anumite funcții administrativ judecă torești și militare. Ei sunt boierii de rang inferior care sunt asemănători cavalerilor apuseni, formând, împreună cu țărănimea din domeniile domnești, cavaleria ușoară în războaiele de apărare purtate de domnii români. Țăranii dependenți de pe moșiile boierești mergeau la oaste cu ceata boierească, între aceștia fiind și țărani liberi, așezați cu învoială pe moșia boierească, fiind lipsiți de pământ
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și sfera noțiunii țăran, s-a putut face confuzia între locuitorii satelor, între țăranul-țăran provenit din obștea țărănească liberă - o particularitate a feudalismului românesc - dependent, vecin- rumân, pe moșia titularului proprietății și alți locuitori ai satelor, răzeși - moșneni, numită impropriu țărănimea liberă; dar care, în fond, sunt purtători ai titlurilor colective de proprietate (stăpâni în indiviziune care puteau să-și lucreze singuri moșiile), care constituie la noi mica boierime. În decursul timpului, această răzeșime-moșnenime a putut, prin împărțirea succesivă a părților
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
că ăă în voi este încă vie scânteia libertății române” . Satele răzeșești s-au menținut (au fost prea multe ca să dispară toate) până la jumătatea secolului al XX-lea sub numele de mazili, care exprimă situația decăderii foștilor răzeși-boieri în rândurile țărănimii, pentru că mazil , a mazili, nu înseamnă altceva decât scos din funcție, din rangul, din situația avută anterior. Acești răzeși-mazili nu voiau în ruptul capului să se înrudească cu țăranii clăcași, păstrând cu sfințenie o situație de mult apusă, care nu
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
boierimea românească militară, de ranguri și funcții, a putut crea la cronicarii străini și români ideea că armata lui Ștefan era formată din țărani. Justificarea pentru cronicarii străini (Dlugusz, de exemplu) vine din situația din țara sau țările lor, unde țărănimea era îndepărtată de la portul armelor, numai nobilimea fiind chemată de rege la război și, din această cauză, armatele apusene erau neînsemnate numeric. Cronicarii români, cunoscători mai atenți ai situației interne, îi aseamănă pe nemeșii din Moldova cu șleahta poloneză, deci
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de aservire a obștii țărănești libere. De fapt și de drept răzeșii alcătuiau mica boierime de țară, care stăpânea moșia în comun, având un act de stăpânire colectiv, care le conferea stăpânirea în indiviziune . Acești răzeși, boieri mici, confundați cu țărănimea feudală de toate categoriile, au format oastea cea mare, care reprezenta, după aprecierea lui Nicolae Iorga „cea mai veche alcătuire obștească a românilor care se razimă pe datoria de a lupta a tuturor”, reprezentanții ei cei mai destoinici intrând în
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
puțini oameni, despre lunca Bârladului ca să-i amăgească cu bucine și cu trâmbițe dând semne de ră zboi” . Fie că i-a scăpat din vedre, fie dintr-o cunoaștere mai de aproape a evenimentelor, Ureche Vornicul nu vorbește de rolul țărănimii în victoria memorabilă de la Vaslui, așa cum fac autorii contemporani: „au întâlnit rezistența țăranilor moldoveni care deși se aflau în luna ianuarie, cu mânecile suflecate băteau cu nădejde în oastea învălmășită a lui Solyman Pașa ca în mijlocul 204 verii (aici autorul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
am ară tat deja, poziția adoptată de cronicarii străini, care nu cunoșteau realitățile românești din secolul al XV-lea, contemporanii noștri s-au lăsat influențați de diferite școli ideologice anterioare regimului comunist și preluate și amplificate de acesta despre rolul țărănimii în istorie. Să ne amintim de curentele social-politice și culturale ale Semănătorismului și Paparonismului, de ideologia statului țărănesc al lui Iorga și Madgearu, de teoria lansată în Programul P.C.R. în care țărănimea era privită ca purtătoare a progresului social și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și preluate și amplificate de acesta despre rolul țărănimii în istorie. Să ne amintim de curentele social-politice și culturale ale Semănătorismului și Paparonismului, de ideologia statului țărănesc al lui Iorga și Madgearu, de teoria lansată în Programul P.C.R. în care țărănimea era privită ca purtătoare a progresului social și singura forță socială capabilă să răspundă cerințelor istoriei. Am văzut deja că aprecierile asupra „oastei de țărani” vin din partea cronicarilor apuseni, niciodată din partea cronicarilor turci, care ar fi putut, din motive propagandistice
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
adus la deznădejde”. Se vede clar că ilustrul istoric și om politic, care în discursurile din Parlamentul României a făcut dovada cunoașterii perfecte a situației sociale la români, face o confuzie între război și răscoala țărănească determinată de deznădejde, când țărănimea pune mâna pe uneltele din gospodărie. Se știe că Ștefan cel Mare cumpăra arme de la armurierii sași din Ardeal, dădea arme vitejilor și cavalerilor săi, inspecta, în cadrul ceremoniilor militare, armele celor care participau la oaste și nu se poate crede
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Cuvintelor potrivite” dă semne că și-ar fi regăsit un anumit echilibru prin reîntoarcerea la brazda strămoșilor săi. Versurile cioplite cu dalta În stânca rezistentă a materii verbale, realizează prima oară o viziunea lirică a celui mai mare poet al țărănimii noastre, trăitor o viață Întreagă la oraș, dar aspirând mereu spre universul moral al spațiului etnic oltenesc, Întrucât ipostazele lui sufletești nu se puteau mai bine regăsi altundeva. Și dacă opera În totalitate Îngăduie și alte interpretări, ca acelea al
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
publice etc). Privită din perspectiva integralitărții operei lui Rebreanu, „Răscoala” e un roman ale cărui file Înseamnă o prelungire a prezenței lor În tot ceea ce scrisese până atunci: „Proștii”, „Ion” etc. În toate acestea, aspectul tematic fundamental este raportul dintre țărănime și proprietatea asupra pământului, dintre masa de țărani și autoritatea feudalo-burgheză. Compoziția romanului are aceeași rotunjime, sfericitate, ca și romanul „Ion”. Conceput În două volume, constituind cele două părți: „Focurile” și „Se mișcă țara”, aproape egale ca Întindere; romanul are
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ale țăranilor, ducându-și traiul În lipsuri, cu nădejdea că puținul pământ, În posesia căruia intraseră În urma reformei agrare, Îi va scoate până la urmă din nevoi. Drama țăranilor mijlocași care cad rând pe rând În masa tot mai mare a țărănimii sărace, În urma unui proces acut de descompunere a gospodăriilor lor sub influența unor rânduieli specifice unei societăți bazate pe concurență și liberă inițiativă, este urmărită de către scriitor de-a lungul Întregului volum. Fără Îndoială, exponentul acestei categorii de țărani este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
finlandeză este totuși vital interesată în păstrarea și lărgirea legăturilor economice cu marea ei vecină - Uniunea Sovietică - și cu celelalte țări socialiste"261. Partidul de guvernământ existent în momentul scrierii acestui jurnal era Uniunea Agrară, partid care se sprijinea pe țărănimea înstărită. Alte partide amintite sunt cel social-democrat și al minorității suedeze. Principala forță politică îi aparține Uniunii democratice a poporului finlandez care grupează Partidul Comunist Finlandez și alte organizații cu caracter democratic. În ceea ce privește politica externă, Horia Stancu insistă asupra relațiilor
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
astfel prezervăm poporul de stricare și pieire, îl înăbușim ca pe o hoardă de țânci ai pământului, departe de viața bogată și complexă a vremii, de toată experiența uriașă prin care trece azi lumea... În numele unei stupide doctrine de ocrotire, țărănimea e condamnată la o veșnică existență mecanică, de plug rural. Țăranii să nu mai părăsească satele pentru munci care să le îngăduie o viață mai omenească. Puii de țărani să nu mai năzuiască spre lumina mare, cu superba năvală către
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]