475,786 matches
-
creștine și împotriva țării"; de tot interesul este felul în care sunt redate în cronică obiecțiile "occidentalilor" la "pohtirea pururea să fie domnii în Țara Muntenească din neamul Cantacuzinilor. [...] să fie domnii singuri stăpânitori, cum va vrea să facă cu țara și cu ai țării și de nimeni opreală să n-aibă". Răspunsul ar fi fost "că nu este obiceiul creștinilor să puie tot dintr-un neam domni, sau crai, sau împărați, ci din alegerea țării să se puie, că pot
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
de tot interesul este felul în care sunt redate în cronică obiecțiile "occidentalilor" la "pohtirea pururea să fie domnii în Țara Muntenească din neamul Cantacuzinilor. [...] să fie domnii singuri stăpânitori, cum va vrea să facă cu țara și cu ai țării și de nimeni opreală să n-aibă". Răspunsul ar fi fost "că nu este obiceiul creștinilor să puie tot dintr-un neam domni, sau crai, sau împărați, ci din alegerea țării să se puie, că pot fi și oameni răi
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
va vrea să facă cu țara și cu ai țării și de nimeni opreală să n-aibă". Răspunsul ar fi fost "că nu este obiceiul creștinilor să puie tot dintr-un neam domni, sau crai, sau împărați, ci din alegerea țării să se puie, că pot fi și oameni răi dintr-un neam, pe care obștea nu-i va pohti [...] că ar fi domni samavolnici, să facă ce vor vrea sau rău sau bine și nimeni să nu-i oprească, aceasta
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
va reacționa la fel și spre sfârșitul domniei, când Dimitrie Cantemir trece de partea rușilor: "...au făcut multe meșteșuguri Costandin-vodă, mai vârtos cu bani au împăcat pe turci ca să nu meargă la ei, văzând pe moscali că au întrat în Țara Moldovei, nădăjduind în oarece chip izbândă creștinilor. Însă el nu vrea să meargă nici spre o parte, nici spre alta, ca să nu i se întâmple vreo greșală, măcar că mulți îl îndemna să meargă la moscali, iar el nicicum nu vrea
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
nu mai putem vorbi de prudență, ci de duplicitate, acuză pe care "Haizler, carele era mai mare peste nemții din Ardeal", i-o va arunca în față domnului român. Intenția acestuia, împreună cu un grup de boieri "disidenți", de a elibera Țara Românească, este privită de anonim ca un "ficleșug asupra țării și domnului", și prezentată ca o dorință de evidențiere personală lipsită de responsabilitate. Pentru prima dată, cred, apare într-o cronică dezbătută problema salvării "patriei" în strânsă legătură cu "folosul
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
pe care "Haizler, carele era mai mare peste nemții din Ardeal", i-o va arunca în față domnului român. Intenția acestuia, împreună cu un grup de boieri "disidenți", de a elibera Țara Românească, este privită de anonim ca un "ficleșug asupra țării și domnului", și prezentată ca o dorință de evidențiere personală lipsită de responsabilitate. Pentru prima dată, cred, apare într-o cronică dezbătută problema salvării "patriei" în strânsă legătură cu "folosul cel de obște": "că cel ce gândește să-și răscumpere
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
și nu de obște, cum acești scriși mai sus căuta, pe urmă ocară și alte rele se întâmplă". O delegație este trimisă pentru a-l opri pe Haizler - orice mișcare de trupe ar atrage invazia turcilor și tătarilor și pustiirea țării. "Neamțul" însă vede în altă lumină situația, așa cum o vor vedea "occidentalii" până în ziua de azi: "c-ați trimis soli la împăratul nostru ca să vă așăzați cu pace și să vă supuneți creștinescului împărat, carii făcând legătură precum s-au
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
Orice mișcare sau poruncă turcească provoacă la București incertitudine și spaimă, "au mers la vizirul și cu groază", așteptându-se în orice moment mazilire: "ci au trimis împăratul, sultan Mustafa, pe imbrihorul cel mic al lui la Constandin-vodă Brâncoveanul, domnul Țării Rumânești, să-l ridice, să-l ducă la Odriiu, unde era împăratul, și pentru ce pricină nu știia nimeni, căruia domnului mare întristăciune i-au venit, atâta cât s-au bolnăvit. De-abia s-au îndreptat în câtăva vreme și
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
întrebarea firească dacă această politică mai slujea "folosului de obște" sau nu. Dar ce anume voia să apere "clasa politică" prin această maleabilitate extremă care ducea compromisul până, sau chiar dincolo, de limita admisibilă? Concret, se urmărea "pacea" și "odihna" țării. Dar în ce scop, care era "proiectul ideal" de existență al populației acestor meleaguri, cu alte cuvinte, care era visul român cel mai fierbinte? Era el "propășirea și înălțarea patriei", sau cumva "împlinirea" individuală? Iată cum este prezentat el de
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
cu alte cuvinte, care era visul român cel mai fierbinte? Era el "propășirea și înălțarea patriei", sau cumva "împlinirea" individuală? Iată cum este prezentat el de anonim: "Și acea nădejde avea ca și vara toată să treacă cu pace în țară-și, cu plimbări, cu ospețe, privind numai ce vor face turcii cu nemții și cu muscalii [...] mersese la satul mării-sale, la Obilești, unde heleșteu mare este și plimbare foarte frumoasă de primăvară, unde nu o dată, ci de multe ori zicea
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
muzicii, doar zona s-a schimbat: dacă timp de zece ani în pribegia ei prin lume a dus o luptă în mare măsură singuratică, pentru propagarea creației românești (Enescu, Lipatti etc.) acum își continuă misiunea și în interiorul vieții muzicale din țară. Părăsind confortul locuinței sale din apropierea New-York-ului, revine mereu în locurile de care s-a despărțit acum mai bine de jumătate de veac, dar spre deosebire de atâția, nu vine ca să ceară, să "recupereze", ci ca să dea: nu a refuzat pe nici unul dintre
Tinerețe fără bătrânețe by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15116_a_16441]
-
nuanțele. Mai trist e fenomenul dezertării, al "tranzacționismului" ce a cuprins pătura intelectuală. Oameni fini, ce până ieri păreau dușmani neînduplecați ai iliescianismului, se înghesuie să se pună la dispoziția echipei care a nenorocit, pentru multe decenii de aici înainte, țara. Nu sunt singurul care constată alterarea fibrei morale a națiunii. Trăind dezastrele în serie, cei mai mulți români și-au anihilat orice reflex de normalitate. N-am auzit ca vreunul dintre pensionarii miluiți cu două sute de mii de lei să tresară de
Viața ca o indexare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15124_a_16449]
-
miluiți cu două sute de mii de lei să tresară de indignare când ministrul de resort anunța, ritos, "substanțiala majorare". Două sute de mii de lei, adică cinci dolari și nouăzeci și șapte de cenți. Adică două-trei drumuri cu metroul într-o țară occidentală. Iată ce înțelege o putere nesimțită și rapace prin "majorare substanțială". Secondați de aliații întru ticăloșie, adică partidele din restul spectrului politic, politicienii își cumpără sedii, călătoresc în draci și își dotează birourile cu aparaturi de neimaginat. Pentru fandacsiile
Viața ca o indexare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15124_a_16449]
-
Piatra-Neamț, pentru scenografii lui Helmuth Stürmer și Lia Manțoc, pentru spectatori, pentru toți cei care l-au cunoscut și l-au prețuit. Mulți am visat să adunăm în același loc, într-un interval anume, spectacolele lui Vlad Mugur din toată țara. Cîte se mai joacă. Mincinosul de la Teatrul Odeon, prima montare a Meșterului în România, la întoarcerea lui de la începutul anilor '90 - Vlad Mugur a părăsit țara în 1972, după "celebrele" teze din iulie și s-a stabilit în Germania, la
Loialitate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15115_a_16440]
-
adunăm în același loc, într-un interval anume, spectacolele lui Vlad Mugur din toată țara. Cîte se mai joacă. Mincinosul de la Teatrul Odeon, prima montare a Meșterului în România, la întoarcerea lui de la începutul anilor '90 - Vlad Mugur a părăsit țara în 1972, după "celebrele" teze din iulie și s-a stabilit în Germania, la München - Mincinosul așadar, Sfîrșitul Troiei de la Teatrul Mic, Crima din Strada Lourcine de la Piatra Neamț, toate acestea nu se mai joacă. Din păcate. Cel care a transformat
Loialitate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15115_a_16440]
-
Am ajuns chiar în situația neverosimilă ca persoane care au votat pentru forma cea mai dură a legii acum fac piruete din care presa să înțeleagă că alta era în cugetul lor. Cred că nici cel mai naiv ziarist din țara asta nu se lasă păcălit de subterfugiile la care s-a ajuns cu această lege. Și am toate motivele să mă îndoiesc că parlamentarii PSD, ca și cei ai UDMR, vor mai fi priviți cu ochi de cumătru de presă
Presa a fost păcălită by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15121_a_16446]
-
deveni beton armat după apariția legii lui I.M. Pașcu. Însă orbiți de resentimentele lor față de presă, parlamentarii nu s-au gîndit la asemenea consecințe. Dorința lor era să strîngă presa de gît și să o învețe cine are puterea în țara asta. Majoritatea parlamentară de la noi a crezut că a găsit o formulă "europeană" de a băga pumnul în gura presei. De altfel avocatul-parlamentar G. Frunda a și spus în Senat că legea dreptului la replică e alcătuită în spirit european
Presa a fost păcălită by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15121_a_16446]
-
parlamentarii care l-au susținut despre rolul presei într-o democrație ca în România. Tu, ziarist, spui ce vrei, dar ultimul cuvînt îl are replicantul care, după aceea îți ia și banii cu legea în mînă. Nici o lege europeană, din țările U.E., nu prevede asemenea absurdități. Poate că în Republica Transnistreană funcționează asemenea subtilități totalitare. Democrația din România are însă o nebănuită elasticitate pentru parlamentarii puterii, care sînt europeni la Bruxelles și șefi de tarla în București. Soluția găsită pentru ca această
Presa a fost păcălită by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15121_a_16446]
-
a ieșit puterea, care a găsit o formulă prin care nu anulează votul resentimentar al parlamentarilor săi și nici nu-i scapă pe ziariști de posibilitatea ca această lege să fie dusă pînă la capăt. Dacă România ar fi o țară în care primează europenismul, aș zice că s-a ajuns la o înțelegere între gentlemeni între reprezentanții presei și cei ai puterii. La noi însă contează cine păcălește pe cine, și de această dată cred că presa a fost cea
Presa a fost păcălită by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15121_a_16446]
-
Și nu veți avea ce regreta. Reproșurile pe care le avem de făcut trebuie să respecte spiritul cărții - un clin d'oeil complice: aici m-am prins, aici mi-a plăcut foarte mult, aici mai puțin... Pentru că trebuie precizat pentru țara bîrfelor literare: Cărtărescu nu este inamicul public nr. 1. Și încă ceva ! După ce citiți și acest volum din Orbitor puneți-vă o întrebare-test: de cît timp n-ați mai citit cu atîta interes un roman publicat de un scriitor român
Complexul "Mendebilul" by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15108_a_16433]
-
că "victima" nu s-a grăbit să dezmintă știrea, ci a lăsat mass-media să fabuleze pe seama lui pînă tîrziu în noapte. * Acest fals accident s-a produs la o zi după ce presa anunțase că SOV se pregătește să fugă din țară. Vîntu n-a dezmințit în nici un fel această știre. Să ne reamintim însă că, de fiecare dată cînd mass-media l-au luat la ochi, el a ieșit în prim plan pentru a da contra-lovituri de un tip sau altul. De
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15100_a_16425]
-
Gheorghe Ceaușescu Timp de patruzeci și cinci de ani România a fost o țară în care, asemenea tuturor țărilor foste socialiste, s-a așternut tăcerea. O tăcere aproape absolută, întreruptă numai de scurte clipe de relativă libertate, când au putut fi auzite câteva voci exprimând în public gânduri proprii, discordante față de linia trasată și
Tăcerea by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15125_a_16450]
-
Gheorghe Ceaușescu Timp de patruzeci și cinci de ani România a fost o țară în care, asemenea tuturor țărilor foste socialiste, s-a așternut tăcerea. O tăcere aproape absolută, întreruptă numai de scurte clipe de relativă libertate, când au putut fi auzite câteva voci exprimând în public gânduri proprii, discordante față de linia trasată și aprobată de partidul comunist. Nici un
Tăcerea by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15125_a_16450]
-
și cimentul ne îndepărtează de visul grădinii interzise, iar cetatea își pierde sufletul: "harșt/ se aude la marginea cimitirului de sus/ harșt/ se aude la marginea cimitirului de jos/ și orașul se împarte între ele ca-n jocul de-a țările". Nici transcendența nu iartă, îngerul (numit și "Marele Travestit", cel care "te hrănește cu lucruri secundare"), pîndește "cu gheare ascuțite" "să nu strîngi mîna vreunui necunoscut în întuneric/ să nu scrii prescurtat numele Domnului/ să nu te adăpostești în umbra
Poezia și asfaltul by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15128_a_16453]
-
stătute, Alexandru Mușina și-a cîștigat într-o anumită parte a literaților tineri faimă de dur, de "supărat", de om care spune lucrurilor pe nume. în Sinapse, noua carte publicată la editura proprie, sînt adunate articolele, interviurile, sentințele, rețetele trimise țării dinspre oaza Brașov. Plus cîteva articole publicate cel puțin a treia oară, (unele sigur a cincea oară), dar de a căror receptare autorul nu e mulțumit: Postmodernismul la Porțile Orientului, S-avem și noi postmoderniștii noștri, Paradisul din tomberon. Declarația
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]