6,901 matches
-
18 septembrie 1885, a unei răscoale în orașul Plovdiv, capitala Rumeliei Orientale. Urmare a acesteia a fost alungat guvernatorul otoman, fiind proclamată unirea cu Bulgaria, sub conducerea lui Alexandru Battenberg 1573. Deranjat de influența crescândă a Puterilor Centrale în Bulgaria, țarul Rusiei, Alexandru al III-lea a ordonat retragerea ofițerilor ruși din armata bulgară și a inițiat o campanie vizând înlăturarea lui Alexandru Battenberg de la conducerea Bulgariei 1574. Aflat în Austro-Ungaria, Milan Obrenovic s-a întors, la 8 septembrie 1885, la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și scurte ciocniri cu trupe bulgare, efectivele armatei române se aflau la intrarea în trecătorile munților Balcani, fiind pregătite să pătrundă în podișul Sofiei 3219. La 11 iulie 1913, din înaltul ordin al regelui Carol I, ca urmare a solicitărilor țarului și noului guvern bulgar condus de către V. Radoslavov, înaintarea armatei române spre Sofia a fost oprită 3220. Regele Carol I a inspectat, la 3 iulie 1913, trupele române stabilite în sudul Dunării în localitatea Ghigheni. Pe durata campaniei din Bulgaria
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
am Învățat câte ceva despre curse tot mergând cu gașca și distracția era că făceam asta zilnic. Mi-aduc aminte când eram odată la St. Cloud. Era un derby cu mize de două sute de franci și șapte cai, și favorit era Țarul. M-am dus În padoc cu bătrânul ca să vedem caii și vă zic că n-ați văzut așa cai. Țarul era un cal grozav, mare și galben, făcut parcă numai ca să alerge. Nu mai văzusem cal ca acesta. Îl plimbau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
eram odată la St. Cloud. Era un derby cu mize de două sute de franci și șapte cai, și favorit era Țarul. M-am dus În padoc cu bătrânul ca să vedem caii și vă zic că n-ați văzut așa cai. Țarul era un cal grozav, mare și galben, făcut parcă numai ca să alerge. Nu mai văzusem cal ca acesta. Îl plimbau prin padoc și el Își ținea capul În jos, și când a trecut pe lângă mine am simțit un gol În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
ponturile mele. După aia am șters-o, făcându-ne loc prin mulțimea care privea, până am ajuns la ghișeul unde se Înregistrau pariurile de 100 de franci. Da’ eu mă prinsesem că se-ntâmplă ceva serios, pentru că George era jocheul Țarului. Taică-miu luă din drum o foaie din alea galbene cu cotele și Țarul era cotat cu 5 la 10, după el venea Cefisidote cu 8 la 1 și abia pe locul cinci era Kircubbin cu 8 la 1. Bătrânul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
până am ajuns la ghișeul unde se Înregistrau pariurile de 100 de franci. Da’ eu mă prinsesem că se-ntâmplă ceva serios, pentru că George era jocheul Țarului. Taică-miu luă din drum o foaie din alea galbene cu cotele și Țarul era cotat cu 5 la 10, după el venea Cefisidote cu 8 la 1 și abia pe locul cinci era Kircubbin cu 8 la 1. Bătrânul puse cinci mii pe Kircubbin, câștigător și o mie plasat și apoi ne-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Înfășurat pe mână și după el au Început să apară pe rând caii, cu jocheii În șa și cu câte un băiat de la grajduri ținând dârlogii de-o parte și de alta. Primul a ieșit calul acela mare și galben, Țarul. Nu părea așa mare când te uitai prima oară la el, asta până să-i observi lungimea picioarelor și felul În care era făcut și cum se mișca. Doamne, nu mai văzusem așa cal. George Gardner era călare pe el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
felul În care era făcut și cum se mișca. Doamne, nu mai văzusem așa cal. George Gardner era călare pe el și se mișcau Încet În spatele tipului bătrân cu jobenul gri, care se plimba de parcă era prezentator la circ. În spatele Țarului, care se mișca lent, galben În lumina soarelui, era un cal negru frumos, cu un cap drăguț, pe care-l călărea Tommy Archibald. Și după cel negru veneau la rând alți cinci cai, toți mișcându-se Încet, ca Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
mișcându-se Încet, ca Într-o procesiune, prin fața tribunei și a galantarului. Bătrânul meu Îmi zise că acela negru e Kircubbin, așa că mă uitai atent la el, și e adevărat că era un cal frumos, dar nu se compara cu Țarul. Toți Îl aplaudară pe Țar când trecu prin față, era cu siguranță un cal de zile mari. Făcură ocolul pistei până ajunseră de cealaltă parte a peluzei și apoi se Întoarseră, până aproape de linia de finiș, circarul le spuse grăjdarilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
o procesiune, prin fața tribunei și a galantarului. Bătrânul meu Îmi zise că acela negru e Kircubbin, așa că mă uitai atent la el, și e adevărat că era un cal frumos, dar nu se compara cu Țarul. Toți Îl aplaudară pe Țar când trecu prin față, era cu siguranță un cal de zile mari. Făcură ocolul pistei până ajunseră de cealaltă parte a peluzei și apoi se Întoarseră, până aproape de linia de finiș, circarul le spuse grăjdarilor să le dea drumul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
poată galopa spre linia de start, să-i vadă toată lumea. Abia ajunseseră la start, că și bătu gongul și Îi văzui dincolo de peluză, cum pornesc toți deodată la grămadă, de parcă erau niște căluți de jucărie. Îi urmăream cu binoclul și Țarul era mult În spate, ritmul fiind dat de un murg care era În frunte. Goniră prin fața noastră și apoi ocoliră pista; când trecură din nou prin fața noastră, Țarul era tot În spate și Kircubbin alerga lejer În față. Doamne, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
grămadă, de parcă erau niște căluți de jucărie. Îi urmăream cu binoclul și Țarul era mult În spate, ritmul fiind dat de un murg care era În frunte. Goniră prin fața noastră și apoi ocoliră pista; când trecură din nou prin fața noastră, Țarul era tot În spate și Kircubbin alerga lejer În față. Doamne, e superb să-i vezi cum trec prin fața ta și cum se-ndepărtează, se fac tot mai mici și apoi se-ngrămădesc la turnantă, iar când ajung În linie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
când ajung În linie dreaptă se-nșiră din nou și-ți vine tot mai tare să-njuri, să urli. În cele din urmă luară ultima curbă, cu Kircubbin ăsta conducând detașat. Toți spectatorii aveau niște fețe ciudate și strigau Întruna „Țarule“ cu niște voci de parcă ar fi fost bolnavi; caii galopau pe ultima parte a liniei drepte și deodată ceva ca o săgeată galbenă cu cap de cal se desprinse din pluton chiar În lentila binoclului meu și toți Începură să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
niște voci de parcă ar fi fost bolnavi; caii galopau pe ultima parte a liniei drepte și deodată ceva ca o săgeată galbenă cu cap de cal se desprinse din pluton chiar În lentila binoclului meu și toți Începură să urle „Țarule“, de parcă erau nebuni. Țarul galopa mai repede decât orice-am văzut În viața mea și-l ajunse pe Kircubbin, care alerga cât de repede poarte alerga un cal negru pe care jocheul Îl biciuie cu cravașa ca un dement, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
fi fost bolnavi; caii galopau pe ultima parte a liniei drepte și deodată ceva ca o săgeată galbenă cu cap de cal se desprinse din pluton chiar În lentila binoclului meu și toți Începură să urle „Țarule“, de parcă erau nebuni. Țarul galopa mai repede decât orice-am văzut În viața mea și-l ajunse pe Kircubbin, care alerga cât de repede poarte alerga un cal negru pe care jocheul Îl biciuie cu cravașa ca un dement, și timp de o secundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
-am văzut În viața mea și-l ajunse pe Kircubbin, care alerga cât de repede poarte alerga un cal negru pe care jocheul Îl biciuie cu cravașa ca un dement, și timp de o secundă fură cap la cap, deși Țarul părea să alerge de două ori mai repede, cu salturile alea uriașe și cu capul Împins Înainte - dar exact când erau cap la cap trecură linia de sosire și pe tabelă numărul care apăru În prima căsuță fu doi, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
coborau spre tabela ce trebuia să arate cât câștigaseră cei care pariaseră pe Kircubbin. Ca să fiu sincer, fusesem atât de prins de cursă că uitasem cât a pariat tata pe Kircubbin. Al dracu’ de tare aș fi vrut să câștige Țarul. Da’ acum se terminase totul și eram tare bucuros să știu că pariaserăm pe câștigător. — Frumoasă cursă, nu, tata? l-am Întrebat, privindu-l. S-a uitat la mine cu o expresie ciudată, cu pălăria dată pe spate: — Da’ știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
privindu-l. S-a uitat la mine cu o expresie ciudată, cu pălăria dată pe spate: — Da’ știu că George Gardner e un jocheu al dracu’ de bun. Chiar că-i nevoie de un jocheu tare ca să-l țină pe Țar să nu câștige. Sigur că mă prinsesem de la Început că ceva nu-i În regulă. Da’ să mi-o spună așa, În față, asta chiar că mi-a luat tot cheful și nu m-am mai bucurat cu-adevărat nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
asta chiar că mi-a luat tot cheful și nu m-am mai bucurat cu-adevărat nici când au afișat rezultatele și am văzut că pentru Kircubbin se câștigau 67,50 la 10. Toți oamenii din jur ziceau Întruna „Bietul Țar, bietul Țar!“ și mi-aș fi dorit să-l fi călărit eu În locul scârbei ăleia. Și asta era ciudat, să mă gândesc că George Gardner era o scârbă, pentru că-mi plăcuse mereu de el și-n plus, el ne vânduse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
că mi-a luat tot cheful și nu m-am mai bucurat cu-adevărat nici când au afișat rezultatele și am văzut că pentru Kircubbin se câștigau 67,50 la 10. Toți oamenii din jur ziceau Întruna „Bietul Țar, bietul Țar!“ și mi-aș fi dorit să-l fi călărit eu În locul scârbei ăleia. Și asta era ciudat, să mă gândesc că George Gardner era o scârbă, pentru că-mi plăcuse mereu de el și-n plus, el ne vânduse pontul, da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Bătrânul se gândise că-i o investiție bună să-și ia un cal pe care să-l pregătească și pe care să-l călărească chiar el. Eram mândru de Întorsătura lucrurilor și mă gândeam că Gilford e la fel de bun ca Țarul. Era un murg pe care te puteai baza la sărituri, avea destulă viteză și pe teren plat, dacă Îi cereai asta, și mai era și drăguț. Doamne, așa mi-era drag de el. Când alergă prima oară cu bătrânul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
gara centrală a Lisabonei. Sidonio refuză și acest ultim sfat. La 9 seara, se îndreaptă în automobilul său spre Rossio. Văzând forțele desfășurate pentru pază - poliție, agenți, infanterie din Garda Republicană - exclamă, întunecîndu-se: "Asta nu-mi place! Parcă aș fi Țarul Rusiei!" Coboară în sunetele Portughezei și în aclamațiile mulțimii care se adunase, ca de obicei, să-și zărească idolul. Când se pregătea să treacă pragul ușii de la intrare, se auzi un foc de armă. Sidonio încercă să bage mâna în
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
că doar trăim În România, nu În URSS? se ofuscă Mașa. - Trăiți În România, dar gândul și sufletul vă zboară mereu spre Mama Rusia, nu-i așa? Și aici Extraterestrul pusese degetul pe rană. În urmă cu trei veacuri, În timpul țarului Alexei Mihailovici, Începuse marea prigoană Împotriva dreptei credințe. Atunci Își arătase pentru prima oară Anticristul fața În lume. Venise Înveșmântat În odăjdii scumpe, luând Înfățișarea unui patriarh. Chipul său lumina ca soarele, iar În mâna sa avea Însemnele puterii dumnezeiești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
și limbi tăiate. Unii s-au ascuns În păduri, alții au plecat să-și găsească adăpost și liniște pe alte meleaguri. Puterea lui Anticrist era Însă imensă. Patria Mumă Își Întindea mereu hotarele. Pe unde ajungeau pribegii, ajungea și mâna țarului. Era ca un blestem. În cele din urmă, blestemul s-a Întors Împotriva prigonitorilor. Și Patria Mumă a fost pedepsită pentru fărădelegile ei. Venirea a doua a lui Anticrist a scăldat Rusia În sânge. Icoanele au fost arse, clopotele topite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
pe cer ca un bulgăre de foc, vagoanele fierb, iar oamenii turbează de sete. În grabă, cică, ostașii au uitat să le distribuie prizonierilor rația de apă. În vagonul de protocol, căptușit cu catifea roșie, care fusese cândva În serviciul țarului, ostașii se apucă de băut votcă și șampanie adusă de pe front și o țin tot așa Într-o petrecere până la destinație, lăsându-i pe deținuți În voia Domnului. Între timp, pe aceștia Îi apucă disperarea. Prizonierii bat cu picioarele, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]