1,703 matches
-
Shu. După legendă, într-o bună zi se devărsă un râu; oamenii, înfricoșați, încercară să aducă o ofrandă zeilor râului Lo (unul din cele devărsate) pentru a-i calma furia. Totuși, de fiecare dată cand făceau aceasta, apărea o broască țestoasă care încercuia ofrandele fără să le accepte, până când un băiat își dădu seama de marcajele speciale de pe carapacea ei și așa putură să ofere cantitatea cerută (15), și să mulțumească zeul, care readuse apele la nivelul lor. Au cunoscut și
Pătrat magic () [Corola-website/Science/299898_a_301227]
-
Animalele mai mari sunt: lupul, vulpea, viezurele, dihorul de stepă, dihorul pătat. Dintre păsări se întâlnesc: ciocârlia de câmp, ciocârlia mare, prepelița, graurul, dumbrăveanca, cioara, stăncuța ș.a.m.d. Dintre reptile apar: năpârcile, șerpii de casă, șopârlele agile, gușterii, broaștele țestoase. Este de remarcat prezența unor insecte caracteristice, cum sunt rădașca sau călugărița. Deși s-au descoperit mici filoane de minereuri de metale, substanțele minerale metalifere nu pot fi exploatate din pricina nerentabilității, ceeace salvează zonele respective de poluarea cu metale grele
Geografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298793_a_300122]
-
încălzire, cu flitru de aer, cu geamuri pentru manipularea copilului și sisteme de monitorizare cardiacă, respiratorie, al activității cerebrale și a controlului greutății. Incubația la păsări se realizează prin clocire sau prin incubatoare (clocitori) artificiale. Cel mai adesea, reptilele (broaște țestoase, șerpi) își îngroapă ouăle sub pământ, acestea incubându-se prin căldura primită de la soare. În lumea animală există două specii de animale care incubează ouăle în propriile lor corpuri, ornitorincii și echidnele.
Incubație () [Corola-website/Science/297848_a_299177]
-
lunile decembrie și ianuarie, cu o temperatură medie anuală de 26,5°C. Zanzibarul este unicul loc de pe glob unde trăiește maimuța "Piliocolobs kirkii" ; la fel țărmul nisipos al insulei este vizitat ca loc de depunere a ouălor de broasca țestoasă de mare (Cheloniidae).
Zanzibar () [Corola-website/Science/306632_a_307961]
-
insulei are multe nevertebrate endemice, reptile unice, specii de păsări și mamifere. Fauna din Tenerife include 400 de specii de pești, 56 de păsări, 5 reptile, 2 amfibieni, 13 mamifere terestre și câteva mii de nevertebrate, pe lângă câteva specii de țestoase marine, balene și delfini. Înainte de venirea aborigenilor Tenerife și Canarele erau locuite de specii endemice de animale acum dispărute că șăpârla gigantică (Gallotia goliath) sau șobolanul gigant (Canariomys bravoi). Aproape jumătate din teritoriul insulei (46,6%) se află sub protecția
Tenerife () [Corola-website/Science/306785_a_308114]
-
România cât și pentru Europa. Specia "Tulipa hungarica" (laleaua cazanelor) este endemică, crescând pe abrupturile din zona Ciucaru Mare (Cazanele Dunării), fapt pentru care este specie strict protejată de lege. Dintre celelalte specii strict protejate, mai amintim: "Testudo hermanni boettgeri" (țestoasă de uscat), "Vipera ammodytes" (vipera cu corn), "Canis lupus" (lupul), "Lacerta viridis" (gușterul), "Ruscus aculeatus" (ghimpele), "Campanula crassipes" (clopoțeii Cazanelor), "Daphne laureola", "Taxus baccata" etc. Flora Parcului Natural Porțile de Fier este reprezentată printr-un amestec de flore boreale, montane
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
nu lipsesc ierbivorele, fiind reprezentate prin cerb ("Cervus elaphus"), căprior ("Capreolus capreolus"), porcul mistreț ("Sus scrofa"). În Parcul Natural Porțile de Fier au fost semnalate 14 specii de amfibieni și 17 specii de reptile dintre care emblematică pentru parc este Țestoasa lui Hermann ("Testudo hermanni boettgeri"). Dintre speciile de reptile amintim șopârla de pădure ("Darevskia pontica"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), șopârla de camp ("Podarcis taurica"), gușterul ("Lacerta viridis"), balaurul ("Dolychophis jugularis") și vipera cu corn ("Vipera ammodytes"). De asemenea au
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
este cel care înconjoară lumea oamenilor, Midgard, trăind în ocean, și devorându-și coada, din cauza dimensiunilor sale uriașe. Jormungand va fi unul din giganții care vor aduce sfârșitul lumii, Ragnarok. În religia hindusă, un dragon uroborus încolăcește cu trupul lui țestoasa gigantică, care îi susține pe cei patru elefanți, care la rândul lor suportă lumea. În mitologia aztecă, zeul suprem Quetzalcoatl este înfățișat uneori sub forma unui uroborus. Șerpii sunt animale sacre în religiile vest-africane, cum este Ashanti. Divinitatea Aidophedo are
Uroborus () [Corola-website/Science/303047_a_304376]
-
de bălegar, iar ulterior sunt împinse cu picioarele din spate spre locuri adăpostite. Batracienii sunt reprezentați prin broasca râioasă verde ("Bufo viridis") și cele două broaște "Pelobates fuscus", comună în toată țara și "Pelobates syriacus balcanicus", localizată în Dobrogea. Broaștele țestoase de uscat sunt reprezentate prin "Testudo graeca iber" din Dobrogea și T"estudo hermanni hermanni" din Banat și vestul Olteniei , iar "lacertinienii" prin șopârlele de stepă ("Lacerta taurica" și "Lacerta agilis chersonensis") și șopârla cu picioare scurte ("Ablepharus kitaibelli"). Dintre
Stepă () [Corola-website/Science/303177_a_304506]
-
Și mai spune legenda că însuși Zeul cerului, uimit de atâta ingeniozitate, ar fi făcut să cadă grâne din cer, în semn de admirație pentru lucrul omenesc înfăptuit. Și azi în China, acele inscripții de pe scoici sau carapace de broască țestoasă, picturi simplificate, interpretate ca reprezentări ale unor voci divine, sunt considerate obiecte de venerație, potire pline de magie și putere, ideea acestor pictograme sacralizate și rezervate pentru oracole devenind fundamentală atât în dezvoltarea ulterioară a caracterelor chinezești folosite pentru scris
Caligrafie () [Corola-website/Science/302277_a_303606]
-
o ispiti pe Eva. În mitologia nordică, șarpele uriaș Jormungand, care înconjoară întreaga lume a oamenilor cu trupul său, se va ridica din ape în ziua de Ragnarok și va contribui, alături de giganți, la sfârșitul lumii. În mitologia greacă, broasca țestoasă este atribuită zeului Hermes, cel care s-a folosit primul de carapacea ei pentru a alcătui un instrument muzical numit țiteră. În China, acest animal simboliza nordul și iarna. În mitologia indiană, lumea este alcătuită dintr-o piramidă, având la
Animale (mitologie) () [Corola-website/Science/302338_a_303667]
-
zeului Hermes, cel care s-a folosit primul de carapacea ei pentru a alcătui un instrument muzical numit țiteră. În China, acest animal simboliza nordul și iarna. În mitologia indiană, lumea este alcătuită dintr-o piramidă, având la bază o țestoasă care susține pe carapacea ei un elefant, ce ține cu trompa lui lumea. În civilizația Maya, zeul lunii, deține o platoșă făcută din carapacea unei broaște țestoase. Longevitatea acestui animal este asociată la foarte multe popoare cu ideea de nemurire
Animale (mitologie) () [Corola-website/Science/302338_a_303667]
-
În mitologia indiană, lumea este alcătuită dintr-o piramidă, având la bază o țestoasă care susține pe carapacea ei un elefant, ce ține cu trompa lui lumea. În civilizația Maya, zeul lunii, deține o platoșă făcută din carapacea unei broaște țestoase. Longevitatea acestui animal este asociată la foarte multe popoare cu ideea de nemurire. În mitologia tibetană, dar și în concepția unor populații din Bengal, broasca țestoasă a fost aleasă de zeul creator pentru a aduce pământ de pe fundul Oceanului Primordial
Animale (mitologie) () [Corola-website/Science/302338_a_303667]
-
lumea. În civilizația Maya, zeul lunii, deține o platoșă făcută din carapacea unei broaște țestoase. Longevitatea acestui animal este asociată la foarte multe popoare cu ideea de nemurire. În mitologia tibetană, dar și în concepția unor populații din Bengal, broasca țestoasă a fost aleasă de zeul creator pentru a aduce pământ de pe fundul Oceanului Primordial. Astfel, țestoasa are un rol important în geneza lumii.
Animale (mitologie) () [Corola-website/Science/302338_a_303667]
-
acestui animal este asociată la foarte multe popoare cu ideea de nemurire. În mitologia tibetană, dar și în concepția unor populații din Bengal, broasca țestoasă a fost aleasă de zeul creator pentru a aduce pământ de pe fundul Oceanului Primordial. Astfel, țestoasa are un rol important în geneza lumii.
Animale (mitologie) () [Corola-website/Science/302338_a_303667]
-
I e.n astfel: ”fenghuang are cioc de cocoș, gușă de rândunică, gât de șarpe, pe trup desene ca de dragon, coadă de pește; din față arată ca o lebădă, din spate ca un unicorn, iar spinarea pare de broască țestoasă.” Aparițiile acestei păsări sunt foarte rare, iar orice apariție a acesteia este semnul instaurării unei păci magnifice în lumea subcelestă. În afară de Hesiod și Herodot, pasărea Phoenix este evocată și în alte opere. O tăbliță cretană indică o pasăre solară asemănătoare
Pasărea Phoenix () [Corola-website/Science/302402_a_303731]
-
erupție vulcanică de mari proporții, un meteorit care a lovit Terra... Însă, la o analiză atentă, nici una dintre aceste teorii nu lămurește pe deplin misterul. Nu se poate explica de ce au dispărut dinozaurii, în timp ce alte animale, contemporane lor (rechini, broaște țestoase, crocodili) au supraviețuit. Așa că dispariția acestor animale care au stăpânit cândva planeta noastră rămâne în continuare o enigmă. Unele rase de dinozauri erau carnivore - teribile animale de pradă, ca, de exemplu, fiorosul Tyranosaurus rex - alții erau erbivori. Variau foarte mult
Dinozaur () [Corola-website/Science/302210_a_303539]
-
apărând la orizonturi târzii și a fost puse în legătură recent cu apariția tell-urilor și începutul neoliticului dezvoltat în regiune. Economia așezărilor se bazează în mare măsură pe resursele acvatice, o resursă importantă în hrană fiind peștele, scoicile sau broaștele țestoase. În unele așezări, ca de exemplu Marosele sau Gyálarét, conform lui Sándor Bökönyi aproximativ 15% din totalul oaselor animale sunt oase de pește. Au fost identificate câteva specii printre care Silurus glanis (somn) sau Exos Lucius (știucă), unele exemplare fiind
Cultura Starčevo-Criș () [Corola-website/Science/302737_a_304066]
-
mici, păsări și mamifere din Cretacicul timpuriu. Dinozaurii "coelurosauria" găsiți acolo reprezintă tipuri din grupul Maniraptora, care este tranziția între dinozauri și păsări și sunt notabile pentru prezența penelor. Amfibienii sunt reprezentați doar de broaște și salamandre. Dintre reptile distingem țestoasele, unele forme marine ale acestora atingând chiar și 3 metri lungime; de asemenea, șopârlele și șerpii abundă. Insectele s-au diversificat în timpul Cretacicului, au apărut cele mai vechi furnici, termite și unele lepidoptere asemănătoare cu fluturii și moliile. De asemenea
Cretacic () [Corola-website/Science/304552_a_305881]
-
le păștea acolo fratele său, Apollo. Nimeni nu l-a văzut în afară de un cioban, pe nume "Battus". După ce a ascuns animalele, Mercurius s-a întors înapoi în peștera în care s-a născut. Acolo, la intrare, a găsit o broască țestoasă și, cu ingeniozitatea-i caracteristică, a întocmit din carapacea ei o "liră". Între timp Apollo a luat urma hoțului și, ajuns la peștera cu pricina, l-a silit pe Mercurius să-i înapoieze vitele. Auzind însă sunetul minunat al lirei
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
ființe cu trup de dragon, despre care se spune că ar fi frate și soră și care erau reprezentate în iconografie cu cozile înlănțuite. După potop, Nu Wa reface cerul albastru cu pietre de cinci culori diferite, taie picioarele unei țestoase uriașe și înalță patru stâlpi în cei patru poli ai lumii. De asemenea zeița-dragon îl ucide pe Kong Kong (Dragonul Negru). Nu Wa adună cenușă de trestie pentru a opri apele revărsate, apoi modelează oamenii: din noroi pe oamenii săraci
Geneză (mitologie) () [Corola-website/Science/303819_a_305148]
-
mlaștinile. La mongoli, un mit al genezei îi descrie pe Ocirvani și Tsagan-Sukurty, doi zei ce coboară din cer în Marea Primordială. Ocirvani îi cere tovarășului său să aducă niște nămol din ocean. După ce întind nămolul pe spinarea unei broaște țestoase, adorm amândoi. Sosește mai târziu diavolul Sulmus, care încercând să îi arunce în apă pe cei doi, rostogolește din greșeală bucata de nămol, bucată care crescând formează Pământul. Un alt mit asemănător este cel în care Ocurman, care trăiește în
Geneză (mitologie) () [Corola-website/Science/303819_a_305148]
-
vizuine deja formate pe care păsările le ocupă pentru a depune ouăle și de a le cloci, acest caz este al unei specii de cucuvele americane (Athene cunicularia) care ocupă vizuinele câinilor de prerie, taxonilor, veverițelor terestre și a broaștelor țestoase. Pescărușul albastru ocupă vizuinele iepurilor sălbatici. Între speciile care își fac cuiburi săpate în pământ se găsesc: cele din familiile Procellariidae, Momotidae, Todidae, Alcedines, Geositta, Sclerurus, etc. Majoritatea cuiburilor săpate sunt construite pe malul unei râpe abrupte, nisipoase sau argiloase
Cuib () [Corola-website/Science/312012_a_313341]
-
sa și a discipolilor săi. Traseul are 65 de km, începe în Nazaret și se termină la Capernaum. În lacul Tiberiada trăiesc diferite specii de pește iar pe maluri se află de asemenea păsări și animale precum cufundari, pelicani, broaște țestoase și răci de apă dulce. Sistemul complex de canale de irigații face posibilă cultivarea bananierilor, a curmalilor și a vitei de vie. În regiunea lacului, clima este subtropicala, cu temperaturi medii multianuale de +14 °C în luna ianuarie și de
Marea Galileei () [Corola-website/Science/311766_a_313095]
-
apus a Hispaniolei. Francezii au început să se intereseze de partea occidentală a insulei. Hispaniola a fost foarte curând poftită de către bandiții francezi, care se stabiliseră, de la începutul secolului al XVII-lea, în mica insulă vecină din nord, a "Broaștei Țestoase", de unde porneau atacurile de pradă asupra galioanelor spaniole, care se întorceau spre Spania, iar jumătatea occidentală a insulei devenea, puțin câte puțin, începând cu sfârșitul secolului al XVI-lea, a corsarilor care îi aprovizionau cu carne și piei pe bandiții
Hispaniola () [Corola-website/Science/311838_a_313167]