34,291 matches
-
ca anexă trebuincioasă cantinei. Bugetul era dat de conducerea de la centru și consta în bani pentru lemne, burse și chirie. Celelalte cheltuieli erau asigurate din veniturile realizate în atelierele Centrului. Unitatea dispunea de un atelier de lucru de mână și țesut și unul de gospodărie (bucătărie), avea două posturi de maistre : pentru lucrul de mână pe Viorica Țulucescu, care a fost și directoare pe tot timpul funcționării acestui centru și o maistră de țesut, Maria Vasiliu. Din cadrul școlii de fete mai
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356414_a_357743]
-
un atelier de lucru de mână și țesut și unul de gospodărie (bucătărie), avea două posturi de maistre : pentru lucrul de mână pe Viorica Țulucescu, care a fost și directoare pe tot timpul funcționării acestui centru și o maistră de țesut, Maria Vasiliu. Din cadrul școlii de fete mai funcționau la acest centru trei învățătoare, plătite de către școala primară de fete : Filofteia Ștefănescu, care preda cunoștințe de cultură generală - partea umanistă, Maria Gh. Constantin responsabilă cu partea științifică și Elena Olteanu, maistră
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356414_a_357743]
-
Olteanu, maistră, absolventă a școlii normale de gospodărie. Cele două maistre se schimbau anual, rămânând permanent doar V. Țulucescu și Elena Olteanu. Spre sfârșitul ultimilor doi ani de război avem încadrate la lucrul de mână pe Nicoleta Rădulescu, iar pentru țesut pe Niculina Fălcescu., ultima stând doi ani, în timp ce în anul anterior 1942-1043 o găsim în acest sector pe Maria Mândrici. Au mai funcționat ca învățătoare care preda partea de cultură generală, Lucia Lixăndroiu, Lucia Bălan, Paul Alexandrescu (agronom). Ca obiecte
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356414_a_357743]
-
alcătuit prin comasarea orelor în zile de predare teoretică, câte două pe săptămână cu 5-6 ore pe zi și patru zile de activități practice, tot cu câte 5-6 ore pe zi având ca obiecte practice lucrul de mână (6 ore), țesut (6 ore), gospodărie (6ore). Clasele treceau prin rotație la fiecare din aceste ateliere, câte o zi pe săptămână. Întregul program avea un caracter practic deosebit de concret. Elevele înscrise la acest centru - pe bază de benevolenție dar și în urma unei selecții
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356414_a_357743]
-
El a privit-o surprins, în tăcere, preț de câteva secunde. Nu a știut cum să reacționeze. Gestul ei l-a impresionat pentru moment. Nu se așteptase. - Vino să dezinfectez rana și să te pansez puțin, să intre unguentul în țesut. - Lasă... nu-i nevoie, a bătut el în retragere. Trece până dimineață. Nu a curs decât puțin sânge. S-a închegat. E pielea zdrelită și atât. - Vino, când îți spun. Se poate agrava dacă se infectează. Stai aici cu piciorul
ISPITA (17) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355832_a_357161]
-
Nu trebuie să ne standardizăm. Poți să fii și femeie de succes și soție, și mamă, în același timp, ce-i drept, cu un efort fizic mai mare, cu mai multe nopți nedormite, cu vreo câțiva centimetri în plus de țesut adipos, dar cu un tip bucurii unice pe care doar o familie le poate oferi. Dacă ești de succes și nu ai cu cine împărtăși bucuriile, atunci la ce-ți folosesc? La ego, da!? - Doar teatru, Oltița? Și ... filmul? - Nu
FILMUL E... AMANTUL MEU ! de MAURA ANGHEL în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/355303_a_356632]
-
încercat fără success să-și termine sarcina în fel și chip și care au sfârșit născând copii sănătoși. Cea mai critică perioadă în dezvoltarea sarcinii este cea dintre primele patru și nouă săptămâni de dezvoltare embrionara. Atunci se formează toate țesuturile și organele și atunci un potențial teratogen ar putea strică jocul normal al naturii. Prematuritatea rămâne una din cele mai cele mai frecvente complicații, cel puțin în America. Cauzele sunt multiple, iar consecințele prematurității sunt cu atât mai grave cu
CÂTEVA NOŢIUNI DE BAZĂ DESPRE VENIREA PE LUME de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355367_a_356696]
-
se mențină și să se perpetueze deprinderea de a lucra aici cusături naționale și covoare cu specific local. Este de reținut că mai înainte, între 1927-1933, Aurelia Simionescu înființase la Rucăr un centru de gospodărie rurală și un atelier de țesut covoare, conduse pe rând de Filofteia Simionescu-Bălăceanu și Ecaterina Simionescu-Popescu. Absolventele cursurilor acestui atelier-școala obțineau atestat de meseriaș și erau reapartizate în învățământ ca maestre. Referință Bibliografică: Școala din Rucăr în secolul al XX-lea (XI) / George Nicolae Podișor : Confluențe
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356652_a_357981]
-
niște gogoși de mătase albe sau galbene, ca aurul. Ei se închideau în aceste gogoși. Apoi, din gogoși se extrăgeau firele de borangic, foarte fine iar mama mea- străbunica ta- țesea ștergare și marame din aceste fire în razboiul de țesut. Ești prea mică să îți explic totul pe îndelete, eu stăteam pe lângă mama și mă uitam cum țese. Odată, când ea a ieșit afară cu treburi, din curiozitate am vrut să țes și am încurcat suveica prin ițe, ba s-
INSECTARUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356664_a_357993]
-
cicatrizaseră și erau înconjurate de vânătăi accentuate. Altele, mai adânci, supurau ușor și evidențiau, la o examinare atentă, profesionistă, forma aproximativă a danturii care le provocase. Aici erau ațintite privirile lui în încercarea de a înțelege câți dinți au pătruns țesutul și de a compara formele cu cele ce i bântuiau amintirile proaspăt trezite. Era încordat. Maxilarele se strânseseră atât de puternic încât fața lui era parcă sculptată în piatră. A tresărit puternic când telefonul a sunat strident, pe ritmul unei
CHEMAREA DESTINULUI (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356705_a_358034]
-
află un car și o fântână cu roată și cu acoperiș de șindrilă. O altă casă tradițională, veche de peste 100 de ani, aparține doamnei Țăran Leontina, în vârstă de 90 de ani, care și-a dedicat toată viața cusutului și țesutului realizate în cea mai mare parte la lumina lămpii. Privită din exterior impresionează prin arhitectură, privită din interior pare o căsuță de poveste sau de vis în care o bătrână plină de viață își îngrijește cu mare dragoste propriile creații
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
deschise, alb, galben, crem). Pe piept sunt cusute rânduri cu umbreajă și pe spate rânduri fără umbreajă. Catrința țesută din lână de oaie toarsă foarte subțire cu fir de beteală, are aplicate pe ea figuri geometrice din fir de lame țesut, brăduți cu bordură grena, sarad (bentiță lucrată cu acul în partea de jos). Pe sub catrință se află poalele (o fustă) din pânză albă, tivită cu găurele de culoare albă, lucrate cu acul. Brâul este țesut din bumbac năvădit în mai
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
Obiceiurilor de Iarnă, au fost înființate din inițiativa fostului primar Gheorghe Tomoiagă, în anul 2007. Pe măsură ce înaintăm în sălile Muzeului avem impresia că ne afundăm într-o arhivă pe care ale cărei file sunt scrise ocupațiile de bază ale localității: țesutul, torsul, fierăritul, butinăritul, plutăritul, încondeiatul ouălor sau sunt imprimate chipuri de oameni care au marcat istoria acestei așezări. O sală găzduiește o expoziție de ouă încondeiate, cu vânzare, din toată Bucovina, o alta, ouă premiate la Festivalul Național al Ouălor
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
cele cinci zile ale Congresului Mondial al Jurnaliștilor pe probleme de turism și au fost încântați de plimbarea cu plutele pe Bistrița. În muzeu sunt amenajate spații dedicate și celorlalte ocupații ale localnicilor, precum fierăritul, păstoritul și butinăritul, torsul și țesutul. Butinăritul este reprezentat prin obiecte de uz casnic și gospodăresc precum: cofă, doniță, budârlău (untar, vas din lemn în care se obține untul), berghezeu (obiect de lemn cu palete la capăt pentru strânsul cașului), sculpturi în lemn, rame pentru icoane
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
delegație din Ciocănești a fost invitată la Viena și a refăcut traseul din 1907. O sală găzduiește un atelier de țesătorie, unde câteva angajate ale muzeului au realizat o mică expoziție de țesături pentru muzeu și fac și demonstrații de țesut pentru turiști. Într-o altă sală se află o expoziție de țesături vechi de peste 100 de ani, dar și noi realizate în acest atelier: portretul lui Ștefan cel Mare, oul cu motive geometrice, țăranul și țăruncuța dansând, țărăncuța torcând, multe
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
spune în popor că femeile, care nu țineau ziua de Ignat, erau pedepsite de o ființă lacomă și rea, numită Inătoarea, în zona Teleormanului. Această reprezentare mitică a Panteonului românesc susține existența unei femei, care pedepsește gospodinele surprinse la tors, țesut, cusut sau la o altă activitate, care nu intra în procesul de pregătire a sacrificiului porcului, în ziua de 20 decembrie. Hidoasa apariție reprezenta femininul de la Ignat. Un semn al împotrivirii, dar și al pedepsei divine pentru uciderea unui animal
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
care îi era vecină. Sărbătorile, între alte funcții, o au și pe aceea de a ritma munca și amintesc aici faptul, că în zilele de peste an, obiceiurile, diversificate, alăturate dorinței omului, au înscris în calendar un timp al torsului, al țesutului etc., despre care femeile de la țară cunosc aceste lucruri. Ritualul sacrificării acestui animal s-a împământenit atât de puternic în obiceiurile românilor încât a devenit tradiție, ce au sanctificat-o prin ceremonii domestice, ridicate la nivelul unui sacru ritual. 14
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
doar era fiu de primar! Îmi aduc aminte cum doamna preoteasă le învăța pe fete lucru manual, gospodărie și multe lucruri folositoare în viață. Era o femeie de excepție, care punea mult suflet în profesia ei. A adus războiul de țesut la școală ca să le învețe pe fete să țeasă. Ieșeau din mâna fetelor, sub îndrumarea doamnei Eudochia, niște lucrușoare minunate, de la prosoape cu motive naționale, la tot felul de covorașe și perdele, pe care le vindeau, iar cu bănuții adunați
TEMNIŢĂ PENTRU SPOVEDANIE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355682_a_357011]
-
magiun și la fabricat țuică. Erau adevărați prieteni, nedespărțiți cât ținea ziua de mare. Cu ei se juca, uneori, și fratele mai mare cu doi ani, Dimitrie. Iar mai rar sora Caterina, căreia îi plăcea să stea pe lângă războaiele de țesut. - Hai să ne jucăm la gropițe! - Continuăm jocul de ieri... 25 - Bine! Tu aveai zece pietricele, Marin unsprezece..., a subliniat Alexandru. Descuți, au alergat lângă gardul din spatele grajdurilor, unde făcuseră trei gropițe cu câteva zile mai înainte. Din interior se
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
ieri, azi realități magice! Mă bucur că azi îmi poți reda Din a vieții tale experiență, Imagini ce le-am putut vedea Doar în poze, nu în existență! Vuncanii sunt o necunoscută Ce dau pământului energia, Din magma lor sa țesut o cută, Prin frumusețe a sprit magia! Referință Bibliografică: LUI CONSTANTIN / Marilena Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1759, Anul V, 25 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Marilena Dumitrescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
LUI CONSTANTIN de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369847_a_371176]
-
cânepă, costume populare din Oltenia, păpuși îmbrăcate în costume populare din zonă, suporturi de flori făcute din împletituri, batiste cusute pe pânză și etamină. Micii meșteșugari le oferă vizitatorilor și demonstrații de lucru la roata olarului și la ghergheful de țesut. Din partea de vest a țării vin meșteșugari din județele Hunedoara și Mehedinți. Piesele expuse de Borza Mircea și Borza Petru, Tomești, județul Hunedoara, se remarcă printr-o foarte mare simplitate. Sunt realizate după model roman, fondul de smalț, cu ornamente
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
din lână Țigaie sau Țigaie în amestec cu Țurcană, în culori naturale: gri, alb, negru, combinate cu bejuri în nuanțe de flori de tei, ceapă, cafea etc. Culorile sunt alese în funcție de starea sufletească a creatoarei căreia lucrul în războiul de țesut îi aduce relaxarea după munca zilnică. Maria Neamțu din Măldărești, județul Vâlcea, lucrează covoare oltenești, țesute în gherghef din lână de oaie Țigaie, în culori naturale: alb, gri, negru sau vopsite în război: roșu, bleumarin, roz, bleu. Niculescu Cristina, Stoenești
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
război: roșu, bleumarin, roz, bleu. Niculescu Cristina, Stoenești, județul Vâlcea, creează obiecte de îmbrăcăminte și costume populare din borangic obținut de la viermii de mătase din crescătoriile proprii. Nicoară Raveca, meșter popular de pe Valea Someșului Mare, a practicat de mică meșteșugul țesutului, când jucăriile dumneaei erau acul, ața, războiul de țesut, țevile, suveica, sucala. Când avea vârsta de 9-10 ani și-a câștigat primii bănuți din vânzarea de gulere de cămașă cusute cu modele populare. Deși a devenit învățătoare, nu a uitat
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
Vâlcea, creează obiecte de îmbrăcăminte și costume populare din borangic obținut de la viermii de mătase din crescătoriile proprii. Nicoară Raveca, meșter popular de pe Valea Someșului Mare, a practicat de mică meșteșugul țesutului, când jucăriile dumneaei erau acul, ața, războiul de țesut, țevile, suveica, sucala. Când avea vârsta de 9-10 ani și-a câștigat primii bănuți din vânzarea de gulere de cămașă cusute cu modele populare. Deși a devenit învățătoare, nu a uitat meșteșugul țesutului și cusutului pe care l-a practicat
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
jucăriile dumneaei erau acul, ața, războiul de țesut, țevile, suveica, sucala. Când avea vârsta de 9-10 ani și-a câștigat primii bănuți din vânzarea de gulere de cămașă cusute cu modele populare. Deși a devenit învățătoare, nu a uitat meșteșugul țesutului și cusutului pe care l-a practicat în timpul liber, iar după 1990 l-a transformat într-o mică afacere de familie. Expune la târg fețe de masă, prosoape, sacoșe, din pânză de bumbac țesută în război, în cinci ițe, de
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]