3,543 matches
-
eu. Vorbesc ca un copil de patru ani. Lipsește doar să bat din picioare. —Rebecca, lasă-mă. Nu, nu vreau. —Bine, se dă Davey bătut. Răsuflu ușurată. —De ce nu stăm jos să discutăm despre asta? întreabă el, arătând spre fotografiile așezate pretutindeni, pe masă, pe rafturi și pe birou. Am cumpărat o cutie întreagă de rame pentru toate aceste fotografii cu mine și cu Patrick: în Portugalia, îmbrățișați și zâmbind timid către aparat. Sau Patrick în costum, arătând ca James Bond
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
există cu adevărat vreun motiv”. „Pim”, Îmi spusese Lia, „ți-am văzut fișele, pentru că eu trebuie să le repun În ordine. Orice lucru descoperă diabolicii tăi este deja aici, uită-te bine” - și-și bătea pântecele, șoldurile, coapsele și fruntea. Așezată așa, cu picioarele depărtate Întinzându-i fusta, din față părea o doică solidă și Înfloritoare - ea, atât de fină și de elastică -, fiindcă o Înțelepciune calmă o ilumina cu o autoritate matriarhală.. „Pim”, nu există arhetipuri, există trupul. Înăuntru, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
capitală, simțeam că ieșisem dintr-o grădină zoologică: agitație, transpirație, înjurături, veșnicele picamere care spărgeau trotuarele, spărgeau creierii, puneau borduri noi, iar le spărgeau, apoi alte borduri... Până și Adelina avea alt aer în orașul din bătaia brizei - era mai așezată, mai femeie. Constănțenii au două muchii: una liniștită, elegantă, provincială și alta tropăitoare, agresivă, bucureșteană. Îmi aduc aminte de o colegă de facultate, fată de dentist constănțean. Adora îmbulzeala din București: ah! aici e atâta viață! ce-mi place să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
cerceii pe care-i primise la botez. Într-o zi Teofana se juca de-a coloratul. Când s-a dus să golească paharul în care tot muiase pensula spălând-o de diferitele culori, ajungând lângă un scaun pe care era așezată una din bluzele Floricăi la care ea ținea foarte mult, s-a împiedicat și în cădere a vărsat paharul pe bluză care s-a îmbibat cu toate culorile apei din pahar. Când Florica a văzut, a cuprins-o furia. — Ia
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Sau să mori! Sau să visezi... Sau să ceri niște bani cu împrumut. Deci..., cam asta-i, constată Dănuț, cu năduf, în direcția Avocatului, fost procuror obscur, retras la țanc la pensie, pe caz de boală, supranumit și Fratele, care, așezat imediat în dreapta și scutit de povara de a asuda, privea și el cu obidă și cu oleacă de scârbă, în fundul gol al paharului propriu. Încă un tur și terminăm resursele! Lefteri-lefteri-lefteri, nu? Sportivi! Ei? Și nici n-avem pe cine
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Ce mai are tot al lor va fi, parte dreaptă, dar numai după moartea lui. "Mult n-au să mai aștepte, că am bătut șaptezeci", a adăugat zâmbind fără regrete. Numai de nu s-ar săvârși înainte de a-i vedea așezați. Mai frică i-e de Gogu, că atâta a amânat însurătoarea până ce i-a cam trecut vremea. Despre Nadina n-are nici o grijă; o fată ca ea nu poate rămâne nemăritată, pentru că n-ar lăsa-o pețitorii. Miron Iuga s-
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
întreg și fruntaș în sat. De altfel, fata de la stânga lui, Gherghina lui Chirilă Păun, arăta că și în privința asta e înțelept. Gherghina era singură la părinți și frumușică picătură. Chirilă avea casă și câteva petice de pământ și gospodărie așezată aici, în Amara, dar de un an se mutase în Gliganu, unde îl chemase ca logofăt arendașul grec, cu contract și cu leafă bună, lăsîndu-și averea în grija tatălui său care, deși bătuse de mult șaptezeci, era încă zdravăn și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
a spus Jenică numai mie, că nu vrea să întristeze pe părinții lui, săracii. Se poate, domnu Titu? Să abuzezi de un îngeraș nevinovat?... Nu m-am așteptat, îți jur, la una ca asta! Eu credeam că ardelenii sunt oameni așezați, cuminți și când colo... Te-am introdus în casa oamenilor cu gânduri frumoase, să nu ne batem joc de biata fată neștiutoare. Acum ce vrei să faci? Că de s-ar întîmpla să afle bătrânul, cât e dânsul de sensibil
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
țâfnă, și semeție! Lasă, că te-am păscut de când te-ai întors de la oaste! Parcă numai tu ești om în sat!... Stai, băiete, că ești tinerel! Lasă-ne și pe noi să trăim și să mai spunem câte o vorbă așezată! Petre, cu cât îi ațineau drumul oamenii și-l opreau și cu cât Busuioc își înmuia glasul, cu atât se înverșuna și răcnea: ― Dă-te la o parte, nea Leonte! Lasă-mă, nea Toadere, n-ai auzit cum m-a
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ascultat. Încerca el Toader Strîmbu să ridice glasul, dar oamenii nu-l luau în seamă când era vorba de o treabă așa de însemnată. El și Trifon erau buni la sfadă, unde trebuie numai gură și obrăznicie. Acum trebuiau oameni așezați, gospodari și cuminți, care știu să cântărească și să judece înțelept. Dacă popa Nicodim ar fi fost mai tânăr și mai sprinten, el ar fi fost chemat să facă dreptate, sau și mai bun învățătorul Dragoș, dacă nu I-ar
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
-l cu coada ochiului pe Jones motanul care se juca cu axiometrul clipitor. V-ați dat seama; a extrage tot echipajul din hipersomn nu se face cu una cu două. E riscant. ― Cui i-o spui, mormăi Parker. Numai Brett, așezat alături, captă remarca malițioasă. ― Veți fi fericiți să aflați, continuă Dallas, că alerta nu se referă la Nostromo. Mama a confirmat că avem un profil perfect. Un "amin" murmurat se auzi în camera strâmtă. ― Alerta este în altă parte... și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
un colț al barului. Suntem imediat observați și o barmaniță desprinsă parcă dintr-o revistă de modă vine la noi și ne oferă un catalog al specialităților de băuturi. - Când vă hotărâți, faceți semn și vin să vă iau comanda. Așezați confortabil în fotoliile barului, ne uităm unul la altul răsfoind catalogul. - Dumneavoastră, domnule profesor?... - Eu aș vrea o bere blondă și nimic mai mult. - Eu voi comanda o cafea și un suc. Nu pot servi altceva, fiindcă sunt venit cu
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
și una dintre cele mai importante „tehnici ale corpului”, aceea a acuplării : față de desenele rupestre care arată totdeauna bărbatul în spatele femeii, ușor aplecată în față, cam din această perioadă ce a urmat glaciațiunii Würm apar și primele reprezentări ale cuplului așezat și față în față. „Această poziție, cu femeia lungită pe spate și bărbatul deasupra, va fi considerată de atunci, și cel puțin pînă prin secolul al XVIII-lea, ca fiind singura «naturală»”, constată Pascal Dibie în fascinanta sa Ethnologie de la
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
care fac parte : n-o fi dracu’ așa de negru, merge și așa !... Ce liniștitor ! Dar dacă și această înțelepciune ancestrală este pe punctul să cedeze în fața asaltului experților în cultura fricii ? De curînd, o tînără cît se poate de așezată m-a privit ca pe un criminal de drept comun și era cît p aci să-mi răstoarne farfuria în cap cînd, într-o seară, la un restaurant, am comandat un ciolan cu fasole... Ea comandase o salată cu un
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
ne culcam, ca să fim în formă a doua zi la muncă. — Mda, recunosc că vă invidiez deja ! am șoptit eu, cu ochii deja în zare. Peste o zi, am avut o discuție similară cu o cunoștință din Tîrgu Mureș, om așezat și „winner” după toate criteriile noastre curente. De vreo doi ani își propune să lase totul baltă, iar acum găsise o oportunitate pe gustul lui în zona depopulată a fostei Germanii Democratice, în jurul Leipzig-ului. „Cu mai puțin de un sfert
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
pentru a găsi unul comme il faut, adică nici prea snob, dar nici prea popular. „Ce zgîrciob !”, mi-am zis eu atunci în sinea mea. De-abia mai tîrziu am înțeles că aceasta era doar expresia banală a unei societăți așezate, în care indivizii nu mai sînt bîntuiți de nevoia de a arăta mai mult decît sînt, de a-și demonstra reușita și de a cheltui în consecință mai mult decît e cazul. Cei care reușiseră să „parvină” cunoșteau deja „modul
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Mioriței”, nu s-a despărțit, de fapt, de spiritul protector al Țăranului Român. Ar fi trebuit să o facă, ar fi fost posibil, ar fi avut rost ? Acestea sînt întrebări la care ar fi trebuit să răspundem, poate, de mult, așezat și chibzuit... Ambivalență, deci. O situație aproape oedipiană, exprimată colocvial prin dualitatea semantică a țăranului, oscilînd între venerația romantică pentru țăranul mioritic, țăranul tradițiilor perene și al muzeelor, țăranul nostalgiilor și proiectelor spirituale și acel băi țărane ! al disprețului și
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
în care vom fi înghițiți de către Europa, cu atît această pierdere pare mai iminentă și mai iremediabilă. Este firesc astfel ca anul acesta corul bocitoarelor să fi atins apogeul. Valul său a luat pe sus pe mai toată lumea, inclusiv persoane așezate, care nu se lamentaseră pînă acum de acest flagel al rămasului fără tradiții. Pe de altă parte și direct proporțional cu această pierdere, fiecare dintre noi are parte de tot mai multe tîrguri tradiționale, colinde tradiționale, mîncăruri tradiționale și alte
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
nici atemporală, nici epocală, ci doar complexă, dramatică, inteligibilă. Era un sentiment aproape estetic... Era însă și o confirmare secretă a unor convingeri profunde. Or, aici se ascunde ceva ușor pervers, ceva ce nu își găsește locul într-o gîndire așezată : bucuria mea era triumfătoare, un fel de „le-am zis-o !”. Împărtășind viziunea autoarei, mă răzbunam parcă, prin delegație, împotriva tuturor acelora care nu înțeleg aceste lucruri, dărîmam prin ea temporalizările acreditate care ne fac vraiște istoria. Pe scurt, eram
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
orbito-palpabrală trebuie să îndeplinească mai multe deziderate. Utilizarea bisturiului electric este indispensabilă în tratamentul tumorilor: Abordul direct al feței pacientului, întinderea leziunilor de tratat și poziția foarte variată impusă unui pacient, necesită o anestezie la distanță, tuburile și aparatele trebuie așezate și fixate în așa fel încât să nu jeneze operatorul; Durata intervenției chirurgicale nu e previzibilă întotdeauna și planul operator nu e realizabil întotdeauna; Posibilitatea sângerării la nivelul căilor aeriene impun un packing; Se pot utiliza diferite tipuri de anestezie
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
capul oaselor pe patul său și rămase o vreme așa, cu privirea în gol. Până nu s-a întins pe pat și nu am fost siguri că doarme, nu am îndrăznit să mergem și noi în paturile noastre. Fiecare avea așezată o pătură pe tăblia de țeava de la capătîiul patului, ca să ne apere de lună. Bineînțeles că n-am mai dormit în noaptea aceea. Și nopțile următoare am vegheat cu schimbul, ca să vedem ce mai are de gând Traian, dar nu
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
mașini de scris, când mersesem cu mama la notariat, dar acelea erau negre, de metal, și făceau un zgomot asurzitor. Cea pe care o priveam acum era mult mai mică, de plastic albăstrui, lustruit, iar pe o plăcuță de metal așezată în stânga scria cu litere negre "Erika". Tânărul scosese capacul albastru mai închis al mașinii, așa că se vedeau acum bine cele două role negre, evantaiul metalic de la mijloc, din care mereu se ridicau litere ca să izbească în hârtia de pe tambur, și
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
și mai departe, până la jumătatea distanței dintre capătul străzii și foișor, în câmp, un cartier de blocuri. Am fost pe-acolo, într-o zi de iulie, acum câțiva ani. M-am orientat destul de greu printre blocurile identice, de patru etaje, așezate doar la o palmă unul de celălalt, cu balcoanele înțesate de rufe multicolore și cu treptele de beton de la intrare pline de copilași în maieuri, dar am găsit până la urmă locul unde fusese casa mătușii mele. Numele străzii rămăsese același
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Monroe. E director, sau altceva important la Laboratorul de gerontologie din New York... Îl recunoscu imediat. Îl văzuse de mai multe ori la bibliotecă, apoi, cu puține zile mai înainte, la cafenea. Ceruse voie să se așeze la masă și, abia așezat, îl întrebase dacă l-a cunoscut pe profesorul Bernard. - L-am cunoscut foarte bine, răspunse. Dar mi-am făgăduit să nu discut niciodată istoria și semnificația amiciției noastre... - Iertați-mă dacă am fost nevoit să recurg la această stratagemă, începu
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
și atmosfera sa globală asigură continuitatea mundaneității glisată pe fluxul neoprit al timpului. Omul evocat anterior ca parte, ca fascicol al erupției umanității ce-și aleargă destinul prin labirintul imanentului, poartă, prin urmare, stigmatul totalității de care aparține. Această reflexie-pecete așezată profund în viața sa individuală către ce modalități și imperative existențiale îi îndrumă ființa? Ce dorește, în esență, cotidianul de la cel a cărui soartă a izbucnit în mijlocul său? Un posibil răspuns ar putea fi aici: integrarea în uniformitatea relaționărilor umane
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]