13,876 matches
-
de bare scrijelit pe o cruce. Ce aștepți de la viață, copile? Te-ai izolat într-un prezent obscur surâsul chibritului aprinde felinare-n oglindă. Te ascunzi într-un trecut anost nimic mai comod decât confortul într-o fotografie zimțată. Te abandonezi a lehamete în neștire timpul învinețește unghiile, schimonosește maxilarul, lasă urmă de ghinturi, timpul se prăvale peste tine precum malurile unei galerii din care te încăpăținezi să scoți lumină. Te amăgești, copile, te amăgești! Îți închipui că duci soarele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
va sosi vremea spicului. Culege diminețile din cochiliile melcilor și îți fă colier de lumină în jurul sufletului doar așa întunericul, ca un lup ispășit, își va toci colții de porțile cimitirelor. Ești om credincios, Petre, roagă-te! Dumnezeu și-a abandonat în fotografie intențiile. Iov a pătimit pe marginea iluziei până când i s-a vestejit speranța, tu nu ai ce pierde. Petre, minunile vin când nu te aștepți. Eram copil, în noaptea de înviere, primul șotron viu l-am văzut pulsând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
îndrumat pașii spre noi, milostivul s-a îndurat de un suflet prigonit, năpăstuit, nevinovat. Îndelung Iubitorul ți-a scos în cale acest sfânt locaș, se vede că ești alesul lui, că te iubește ca pe propriul copil. Puteai să fii abandonat mai în vale sau mai în deal, să te fi aruncat în vreo prăpastie sau să te fi agățat de vreun ulm. Te-ar fi mâncat pustietatea, dar bunul Dumnezeu le-a dat în minte să te lepede aici, lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
valul și malul cu înstrăinare. În mănăstire, Petru își căuta piatra, inima ca o compensație a numelui îngrămădea nisipul. Prin vene, un fluid tulbure aluneca a secetă. Maică-sa l-a născut sub o brazdă înțelenită; Dumnezeu, ostenit, și-a abandonat plugul într-o intenție de primăvară; ursitoarele i-au semănat singurătate în scutece; lumea o burtă de cal mort, destinul un intestin putred. Copăcel, puiule, copăcel! Vei sfârși ca orice lehamete a cerului, copăcel! Iisus a dus în spate crucea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
păsări, cu spice de grâu împletite-n cosițe! Dumnezeul meu vatman, depoul cât un salon de reanimare, tramvaiul cu venele tăiate necesită o transfuzie: locomotivele, mereu incompatibile (Carul Mare are sânge hepatic, bicicletele sunt pentru îngeri). Mă închin apoi mă abandonez lumii ca o pătimire. Arlechinii târgului modelează Golgote din zahăr topit, apoi le dau foc. Doamne, cât este de dulce urcușul acesta spre tine: În fiecare dimineață, laudă îți aduc, Dumnezeul meu mult milostiv! Cu tine crucea este pătimire pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
intenției de a fi pom cu suflet de om, se desprind secundele și cad a întomnare din calendare. Nu mă căuta părinte! Astăzi este ultima mea zi din moarte, 18 ani m-a îngăduit Dumnezeu lumii, 18 ani m-a abandonat în afara ei. A înjumătățit Mântuitorul paharul preaplin, ceea ce nu am primit avea gustul însetărilor setea, precum o absență de mamă necunoscută. De mâine, nu voi mai fi strigată pe nume și nici după urmă sau după păcat nu o să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
memoria mării, memoria înecaților. Genia, părinte sunt pentru înstrăinare, zilnic înstrăinarea îmi trece pragul. Coboară înstrăinarea pe cărare din vârful muntelui, se închină, aprinde o lumânare, scrie acatiste și pleacă. Țipă ca din gură de șarpe înstrăinarea la mine, o abandonez la ușa bisericii numele meu în bilețele împăturite, cunosc înstrăinarea după cum înclină scrisul. Mă pândește de sub fereastră înstrăinarea, soarele îi umple buzunarele; dincoace de zid, opaițul picură umbre pe dușumele. Despre care timp vorbești? Mereu am împărțit pe din două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
nostru, și ceilalți istorici o spun fără încetare. Încercînd să apăr o cauză împotriva căreia s-au declarat toți istoricii, îmi iau poate o sarcină atît de dificilă, ori o povară atît de grea, încît voi fi obligat s-o abandonez neputincios, sau să-mi asum riscul de a fi copleșit de ea; dar orice ar fi, eu gîndesc și voi gîndi mereu că nu poate fi o greșeală să-ți aperi opiniile atunci cînd nu faci apel la altă autoritate
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
falsitatea și de reaua credință. În primul rînd, nu este adevărat, cum susține Machiavelli, că Agatocle s-a bucurat în pace de roadele crimelor sale; el a fost aproape continuu în război cu cartaginezii, odată fiind obligat chiar să-și abandoneze armata în Africa, armată care, după plecarea lui, îi masacra copiii. A murit el însuși dintr-o băutură otrăvită pe care i-a dat-o nepotul lui. Oliverotto da Fermo a pierit din cauza perfidiei lui Borgia, răsplată demnă de crimele
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
unei ingratitudini ce nu va întîrzia să-i vestejească memoria. William, prinț de Orania, a acordat, pînă la sfîrșitul vieții, prietenia și încrederea lui celor care-i puseseră în mîini conducerea Angliei, iar cei care-i erau ostili și-au abandonat patria și l-au urmat pe regele alungat. În regatele elective, în care majoritatea alegerilor se fac prin manevre, unde tronul este venal, cred, orice s-ar spune, că noul suveran va găsi mijloacele, după ce va fi ales, să-i
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
importantă care este asimilată unei mărfi oarecare. Valoarea muncă determină valoarea mărfurilor și pe cea a factorului muncă. Totuși, meritul autorilor este de a uni factorii demografici și economici pentru o descriere globală a dinamicii economice. Succesorii lor le vor abandona demografilor dinamica populațiilor ca să se concentreze asupra dinamicii economice admițând exogenitatea factorului demografic și va trebui să se aștepte Noua școală clasică a secolului al XX-lea pentru a regăsi unele din învățămintele lor. Modelele tradiționale de creștere după tranziție
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
toate familiile fără condiționarea resurselor, cu excepția Spaniei, care subordonează acordarea lor unei condiții de venit, a Italiei și a Greciei (sumă în funcție de venit). În Franța, alocațiile familiale au fost supuse unor condiționări de resurse în 1998, dar măsura a fost abandonată chiar din 1999. Sumele vărsate variază și ele de la o țară la alta. În Franța, suma alocațiilor crește cu vârsta copiilor, în timp ce în Danemarca este invers. În unele țări, alocațiile familiale sunt progresive, adică totalul lor crește odată cu numărul copiilor
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
august 1703. Începînd din aceeași vară, Rákóczi s-a bătut preț de opt ani cu soldații Împăratului Leopold, a supraviețuit unor capcane ingenioase, mai multor atentate și trădări, unei epidemii de ciumă, iar În 1711, generalul trupelor sale, Sándor Károlyi, abandonînd onoarea militară pentru a-și arunca În joc abilitățile de politician, a pus capăt războiului, depunînd armele pe cîmpia Moftinului, la est de Carei, și semnînd cu Habsburgii Pacea de la Sătmar. Împăratul a recunoscut meritele generalului În Încetarea rebeliunii, i-
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
principele ajunge la Petru, care-l ghidează în pelerinaj prin locurile sfinte din Palestina, arătându-i pe rând locurile nașterii, misiunii, răstignirii și învierii lui Isus. Pelerinajul durează doi ani. La întoarcere, corabia trece iarăși pe lângă insula unde principele își abandonase familia. Coborând, îl întâlnește pe copil jucându-se cu scoicile de pe țărm, iar când se apropie de cadavrul soției, aceasta se trezește ca din mrejele unui somn adânc. Rugăciunile Mariei Magdalena o susținuseră doi ani de zile, iar pruncul crescuse
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Îndată... În timp ce a pornit pe culoarul primului etaj, a auzit Întrebarea: ― Pe cine căutați? ― Pe domnul doctor Suiedeal. ― Veniți pe aici - l-a condus femeia care i-a aținut calea. A bătut cu discreție În ușa În fața căreia a fost abandonat. ― Da. Poftiți, vă rog - a fost răspunsul de dincolo de ușă. A intrat. În fața lui se afla medicul Suiedeal, care l-a Întâmpinat cu familiaritate: ― Bine ați venit, domnule doctor. Poftiți cu mine, să vedeți pe doamna și minunea de băiat
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
neagră. Nando traversă pe partea dreaptă a străzii și se apropie de poarta casei. Când îi mai rămaseră doar câțiva metri de străbătut, iuți brusc pasul, dar în aceeași clipă șoferul Fordului în pană și cu tânărul său ajutor își abandonară brusc îndeletnicirea de până atunci și se grăbiră să-i taie calea. Cu brațele larg deschise, șoferul Fordului, un zdrahon mustăcios și sașiu, se repezi să-l îmbrățișeze, imobilizându-l la numai un pas de poarta casei. A, ce bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
aflase o baterie antiaeriană germană, care încercase, fără prea mult succes, să țină piept nesfârșitelor valuri de avioane anglo-americane de bombardament, în primăvara și în vara anului 1944. Mai târziu, din apele lacului fusese recuperată o cantitate importantă de armament, abandonată de nemți în timpul retragerii precipitate care urmase fatidicului 23 august. Dată neagră pentru nemți, dar și pentru români, care în acea zi istorică nu reușiseră decât să schimbe o dictatură cu alta, în timp ce adevărata eliberare se petrecea ceva mai la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
interbelică a "Gazetei matematice", pe care o păstra cu sfințenie, sub lacăt, în sertarele biroului său (mai ales că, în câteva numere din anii 30, figurau și unele contribuții de-ale lui, din anii studenției politehnice). Mai mult decât atât, abandonându-și rezervele obișnuite, Sever își lăudă neofitul, în termeni direcți și neprotocolari, și în prezența soției sale, ceea ce era mare lucru: Ei, ai văzut, mă Norica, ce-am scos eu din băiatul ăsta?... N-am avut eu dreptate când ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
știu, am intervenit de câteva ori, iar ultima oară chiar azi la nervul IX... De ce n-aș încerca ?" Rațiunea care a îndepărtat până acum acest gând cu veșnicul răspuns "E prea târziu" se confruntă cu reproșul obsesiv că și-a abandonat copilul și nu a încercat pentru el chiar și imposibilul. Se refugiase în profesie și reușise să aducă atâtor pacienți o ușurare. Mâinile lui destoinice readuseseră din neant atâția bărbați, femei, copii... Numai pentru fiul lui nu încercase nimic, mulțumindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
pe el îl durea chiar mai tare decât pe mine certitudinea că va trebui să plece, că este așteptat de îndatoririle de soț și tată. În același timp, era conștient de faptul că era tatăl Minodorei pe care o va abandona pe un tărâm lipsit de orice speranță. Ciudățenia este că până la venirea lui o iubisem și ocrotisem pe Minodora mai mult instinctiv, așa cum orice femelă își ocrotește puiul. Abia prezența lui Simion, a tatălui, mi-a deschis cu adevărat ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
noua graniță și desigur știe mai mult ca noi ce se poate face. În cel mult un an vei avea un semn de la mine sau mai sigur va veni cineva să vă caute. Te rog să ai încredere, nu vă abandonez, ci mă duc să caut soluții care să vă poată aduce într-o lume normală." Ne-am despărțit cu încredere că viitorul ne va ajuta, dacă nu să fim împreună, cel puțin să ne ajutăm copilul să crească într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
diaree ; copii au avut porția lor de pâine. Seara, Ulitia mi-a propus să plecăm a doua zi, noi două, în Gherasimovka, zece kilometri dus, zece întors nu era mare lucru, urmând drumul pe care îl luase camionul după ce ne abandonase pe noi în acest loc uitat de lume. Ulitia a scos de la gât un săculeț plat din piele în care avea un teanc de ruble, toată economia familiei pe care reușise să o salveze folosind vicleșuguri doar de ea știute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
cum poate ajunge la el. Răspunsul la ultima întrebare o punea și mai mult pe gânduri: granița cu România era de netrecut. Amintirea oribilă ce o păstrase despre încercarea noastră de trecere ilegală a acestei granițe a făcut-o să abandoneze pista asta și să mă întrebe cum putem afla ceva despre soarta lui Gerhard, dacă mai era în Siberia sau ajunsese în Frankfurtul lui. Eram și eu dornică să știu ce curs a luat viața lui și am încercat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
De la Ropcea mai la deal,/ Cade leahu de pe cal./ De la Ropcea mai la vale,/ Îmblă moartea de-a călare,/ Leahu n-are de mâncare, clamau străjerii satului. Odată cu venirea cailor bine hrăniți și hodiniți ai coroanei, neînfricatul rege și-a abandonat oștirea și a dispărut într-un miez de noapte împreună cu o câtime de șleahtă apropiată, lăsând poruncă pentru cei rămași ca fiecare să se salveze după putință. Toate pușcile cele mari și tunurile să fie îngropate la locul ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
nu este exclusă deocamdată... Mă țineți și pe mine telefonic la curent cu evoluția parametrilor vitali ai pacientului! Voi doi studiați cu atenție datele problemei din dosar, urmăriți oră de oră efectul tratamentului administrat! Acestea fiind spuse, profesorul i-a abandonat și s-a alăturat unui grup de trei practicante care îl așteptau în fața salonului cu nr. 15 unde au intrat câteșipatru. * * * Să-l fi văzut pe domn' Cotescu ce țanțoș era și se umfla în pene la adunarea populară de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]