2,246 matches
-
din Sartori (1976). 22 Strom propune o noțiune de competiție cu două dimensiuni: "existența unui potențial de opoziție" și "competitivitatea referitoare la context". Pe scurt, prima dimensiune este dată de pragul pe care partidele trebuie să-l depășească pentru a accede în arena electorală; cea de-a doua dimensiune este dată de importanța strategiilor de partid, sau, mai precis, de variația câștigurilor dobândite de fiecare jucător din cadrul ansamblului de strategii (payoff variability) și de incertitudinea jucătorului, în funcție de distribuția câștigurilor între jucători
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
ți, Brunelleschi sparge tradi?io-nala solidaritate interprofesional?, �n folosul arhitectu-lui, care, sigur de competen?a sa cvasi-?tiin?ific?, risc? s?-?i asume personal ansamblul responsabilit??ilor con-struc?iei. Me?te?ugarii devin simpli executan?i, �n timp ce arhitectul accede la statutul de artist ?i de intelectual. �n ciuda conflictelor inevitabile, aceast? evolu?ie se impune; ea o �nt�lne?te de altfel pe cea a pictorilor ?i a sculptori-lor, care cer s? fie consideră?i �n spa?iul artelor
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
comunica un fel de reminiscența, o emoție care îi permite să supraviețuiască. Și, din suflet în suflet, ea trasează linia ce leagă un geniu de altul, prin intermediu discipolilor, spectatorilor or auditorilor.Ea prezintă geneză intuiției în inteligența. Dacă omul accede la o totalitate creatoare deschisă, el realizează acest lucru mai degrabă acționând, creând, decat contemplând 76. Nu altă pare să fie intenția poetului român, atunci când declară, într-un articol, "Cuvânt către poeți", în Pan, din 1-15 martie 1941: "Am vrut
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
abstragere din ea. "Poezia", susține Ion Barbu într-un interviu, "e autonomă [...] Nu prin voința poetului de a o sustrage accidentului, ci prin specialitatea universului ei"40. Ceea ce-i lipsește lui Edgar Poe este tocmai o formulă eficace de a accede la realitatea ideală (domeniul Frumosului), pentru că de fapt, procedeele imaginate de el, în "Filozofia compoziției", construcția în sine a poemului "Corbul" [The Raven], par să țină, eminamente de o logică obișnuită (spațială/ retorica!) și mențin, deci, poezia în contingent. Începută
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
fie privită, în aceste condiții, ca o extensie și o demonstrație a "planului lui Dumnezeu" [the plot of God], iar artistul, drept "un jucător divin" [a god-player]7. Singură, Știința (că forma supremă de cunoaștere utilă a lumii) nu poate accede la fondul de nostru de existență, care nu este decât o multiplicitate eterogena de fuziune, virtuală ("cer solidar"), pentru ca acest lucru implică, nici mai mult, nici mai putin, decat depășirea condiției umane. O poate face ("forțează") însă, doar în alianța
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
metafizica și știința se vor sprijini una pe alta, de lungul suprafeței comune, testând-se una pe alta, așteptând ca acest contact să fecundeze. (...) metafizica este, prin urmare, cunoaștere care depășește, în ceea ce privește obiectele intermediare, ecartul dintre cunoaștere și realitate și accede la absolut 11. În felul acesta, homo faber (artizanul, omul de acțiune) și homo contemplativus (visătorul) și se completează unul pe celălalt. Știință dobândește o semnificație metafizica (accesul la real), iar metafizica, o dimensiune științifică (un obiect determinat), dar și
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
mai curând, cunoaștere integratoare, menită să surprindă relațiile fundamentale ale omului cu universul, într-o viziune unitară, o topologie a ființei 85, o metafizica dinamică și genetică, ce explorează un mundus imaginalis, un mesocosmos, la care, "vizionarul", poet, ori savant, accede doar pe cai tainice, prin practicarea unei imaginații active, o experiență, la care, inteligență și memoria participa, de asemenea 86. Am definit, astfel, GNOZA! Încheiere " Scriitorul va încerca, cu toate acestea, să înfăptuiască irealizabilul." Henri Bergson Născut dintr-o lectură
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
dar practic inoportună în raport cu aspectele socioumane implicate) conform căreia, din moment ce copiii și tinerii cu deficiențe nu pot fi instruiți și educați eficient prin metode și forme de activitate școlară obișnuite, uzuale în școlile de masă și întrucât aceștia nu pot accede la standarde obișnuite de performanță și competențe cu caracter academic, ei trebuie atent diagnosticați, triați pe tipuri și grade de deficiență și educați în unități școlare instrumentate, sprijinite și specializate în consecință, adică în școli speciale. Aparent, se are în
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
atunci când discutăm despre justiție socială și despre cum poate fi implementat acest deziderat în societate, este cel al capitalului social. Fără un capital social bine dezvoltat, un individ sau un grup de indivizi care nu trăiesc perfect izolați nu pot accede decât accidental la o justă distribuire a altor resurse. Capitalul social, în opinia mea, este acea resursă care poate face posibilă accederea la aproape orice alt tip de capital și, deci, facilitează justiția socială. O primă abordare sistematică a tipurilor
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
conform legislației școlare în vigoare la acea dată. Lăcașul a fost creat cu fonduri lăsate prin testament de hatmanul Anastasie Bașotă, cu scopul de a conferi educație elevilor, fii de săteni săraci sau orfani, astfel încât, după absolvire, aceștia să poată accede la universitățile europene 118. Prezența unui liceu - creat, ce-i drept, din inițiativă privată și având ca beneficiari strict tinerii români și creștini - într-un mediu rural atât de modest ca cel din regiunea nord moldovenească a constituit, în mod
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
universal ca model al libertății Paradoxul libertății omului constă în faptul că ea îi depășește ființa. Iar asta nu numai în sensul că libertatea îi precedă și îi hotărăște ființa, ci și în sensul că libertatea maximă la care poate accede nu îi aparține. E libertatea infinită a Celui care eliberează persoana umană chiar de sine însăși, de propria realizare. Pentru om, libertatea maximă este libertate prin participare, ceea ce menține în sînul ei dinamica eliberării, depășirea de sine către/în Cel
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
un concept. Printr-o astfel de coexistență, Blaga pare să instituie o semantică aparte: prin metaforă (prin "a fi ca"), el reface sensurile originare și face legătura cu matca sensibilului. Prin concept, se poate trece în metafizic și se poate accede la idee. Prin toate acestea, Blaga atinge vrea să atingă o performanță greu de egalat: să folosească limba naturală în discursul filosofic, uneori ajungînd chiar să utilizeze o atare limbă ca limbă filosofică. El a ambiționat să ne dea, în
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
omului nu pentru a-și proteja identitatea, ci e folosită din pudoare sau "din dorința de a-și ascunde irealitatea"124. În raport cu timpul, am spune chiar cu sentimentul timpului (termenul subliniat avînd o încărcătură metafizică preponderent kantiană), Cioran vrea să acceadă la esențial printr-o angajare în acesta, dar nu prin analize sau cuvinte (aici e împotriva vreunui pact cu vocabula), cale care duce la o "știință metafizic superficială", cum notează undeva el însuși. Poate tocmai de aceea marea încercare a
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
practică planurile de industrializare "grandioasă", regimul Ceaușescu începe să revalorizeze familia, încercând să integreze ideologia tradiționalistă în ideologia oficială. Legislația divorțului este înăsprită în 1967 și persoanele divorțate sunt stigmatizate în spațiul public, de multe ori având dificultăți de a accede la anumite funcții sau beneficii. În urma acestei măsuri, cel mai mult au avut de suferit femeile, forțate astfel să rămână în căsătorii abuzive. Pentru a spori mărimea națiunii, atât din considerente economice (nevoia de forță de muncă pentru industrializarea forțată
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
17. Iată crezul teoretic exprimat practic în scriitura academică a celor doi. Impulsul de a spune povești, propriu ființei umane, al cărui potențial copleșitor îl vom discuta într-un moment ulterior al acestui periplu în care ne-am angajat împreună, accede, din poziția marginală în care l-au împins eforturile întru științificitate "adevărată" ale mai vechilor contribuabili la dezvoltarea domeniului Științelor comunicării, într-o poziție centrală, privilegiată, a scriiturii academice. González și Willis-Rivera au să ne spună o poveste personală, care
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
participant la oră renunță la o parte din libertatea sa (originalitatea sa) pentru a avea o parte din ceea ce societatea promite că oferă dacă-i dai ceea ce ea cere de la fiecare. (E discutabil ce cere societatea. Tinerii sunt primii care acced la cererea informală a societății. Ei percep orice răsturnare de valori, și se adaptează rapid la noile schimbări. Ei știu când nu competențele primează, ci privilegiile și semnalizează asta vehement.) Ora școlară rămâne deci un spațiu al întâlnirilor unde fiecare
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
sunt cei nepotriviți care au ales prost modalitățile de înfăptuire a ei. În tot acest răstimp el a scris, a argumentat propria sa poziție. Chiar dacă a subminat comunismul prin dezvăluirile sale despre Gulag, a trebuit să ajungă în Occident, să acceadă la surse bibliografice variate pentru a-și descoperi propria eroare pe care și-a recunoscut-o. Căutând adevărul, descoperi și falsitatea enunțurilor pe care le credeai adevărate. Și dacă fiecare intelectual ar ieși dintre stâlpii vanității, atunci ar înainta spre
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de Eden.” - John Steinbeck: „La răsărit de Eden” O carte despre viață și moarte, despre bine și rău. Personajele? Samuel Hamilton, irlandez care emigrează în Salinas-America, bunicul lui John Steinbeck, întemeietor de neam american; Adam Track, descendentul unui american care accede la bani și putere prin furt și minciună și care ajunge în Salinas cu acești bani moșteniți; Lee-un chinez care acceptă să fie servitor al familiei Track. Și alte personaje, care de care mai fascinante. Temele? Familia ca un creuzet
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
sofistica specifică anumitor cercuri intelectuale occidentale din anii '50256 sunt jaloanele acestui microunivers care proclamă moartea lui Dumnezeu (unul dintre reprezentanții acestei lumi desacralizate, cu un nume de o sonoritate evocatoare, Lucio, îi neagă lui Dumitru orice posibilitate de a accede la cultură - "cum să faci cultură cu interjecții arhaice și vocabular de parohie danubiană"257 - la mistere, pe care nu le poate exprima, chiar având acces la o limbă universală, iar în secvența finală îl proclamă, în derâdere, "un nou
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
vine"445. Cel cu memoria prodigioasă, Lixandru (acesta este motivul pentru care, dintre toți foștii săi elevi, Fărâmă îl caută pe Lixandru), visător, poet, chinuit de misterul dispariției lui Iozi, învață limba ebraică, limba sacră a Vechiului Testament, pentru a accede la acest tărâm dorit. Lixandru este un nume cu rol anamnetic în text; când îl aude prima dată, anchetatorul Dumitrescu tresare, "parcă s-ar fi trezit din somn"446 (poate pentru că Dumitrescu și Lixandru sunt una și aceeași persoană, dar
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
drept scop "cultul "Femeii unice" și inițierea în misterul "dragostei"", Eliade vorbește în Istoria 897 sa; caracteristica esoterică impunea folosirea unui limbaj secret, "ascuns" (parlar cruz), pentru ca, așa cum spunea un fedele, Francesco da Barberino, "la gente grossa" să nu poată accede la doctrina ei. Madonna Intelligenza din textele acestei oști secrete și spirituale simbolizează "intelectul transcendent, Înțelepciunea". În acest sens, un alt fedele d'amore, Jacques de Baisieux interpretează în poemul său C'est des fiez d'Amours (pe care-l
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
care rațiunea pură se afundă în mod necesar atunci când se străduiește să atingă adevăruri metafizice"258. Acesta devine unul dintre argumentele cele mai serioase împotriva pretențiilor de cunoaștere ale metafizicii tradiționale. Metafizica tradițională se baza pe supoziția că rațiunea poate accede la cunoașterea absolutului, a ceea ce este dincolo de limita fenomenelor, adică, la cunoaștere metafizică. Kant, însă, arată că rațiunea, în încercarea ei de a depăși totalitatea fenomenelor și a produce afirmații metafizice, ajunge la antinomii, adică în definiția sa la perechi
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
produce afirmații metafizice, ajunge la antinomii, adică în definiția sa la perechi de teze contradictorii ce sunt susținute de argumente la fel de valabile. Sursa antinomiilor, argumentează filosoful german, stă în tendința irezistibilă a rațiunii de a depăși sfera experienței și a accede la necondiționat, "pe care rațiunea îl reclamă în lucrurile în sine, în mod necesar și cu tot dreptul, pentru orice condiționat, pentru ca seria condițiilor să fie astfel încheiată". Rațiunea nu-și poate satisface această tendință, deoarece ea este doar formă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
piatră de poticnire a nomoteticii, pentru a face prin aceasta atentă rațiunea, care în speculația abstractă nu observă ușor pașii greșiți asupra momentelor în determinarea principiilor ei"268. Kant consideră că ele sunt dovada pretențiilor deșarte ale rațiunii de a accede la o cunoaștere metafizică. Pentru a scoate rațiunea din acest conflict al ei cu ea însăși, Kant încearcă să arate că antinomiile sunt rodul unei iluzii, al unei aparențe. Pentru acesta, propune drept cheie de soluționare doctrina pe care a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
interesează este statutul antinomiilor și finalitatea pe care întâlnirea cu antinomicul o are în gândirea filosofului german. Iar acest lucru este acum clar. În primul rând, antinomiile nu aparțin realului, lucrului în sine, ci numai rațiunii cunoscătoare, care vrea să acceadă la necondiționat, la absolut. Cu toate acestea, ele nu sunt erori de raționare, ci sunt inevitabile în acest demers al rațiunii. În al doilea rând, antinomiile sunt un argument negativ, pe care Immanuel Kant îl folosește pentru a nega legitimitatea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]