10,464 matches
-
urmei, mica burghezie urbană avea de ales între explicația că nu se pricepe (fiind, deci nefuncțională) și aceea că politicienii sunt de vină - și, deloc surprinzător, a ales-o pe a doua. Cealaltă variantă ideologică, mai puțin credibilă, dar la fel de acceptabilă, consta în promovarea unei paradigme a „complotului anticapitalist”, conceput și purtat de cele mai negative părți ale fostei societăți socialiste, adică nomenklatura Partidului Comunist în cooperare cu fosta poliție politică - în România, fiind vorba de Securitate, iar în Rusia de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
probabilă a extraterestrului, transformarea personalității omului în viitor. Însă H., care a studiat și teoretizat specificitatea literaturii de anticipație, nu uită nici un moment că există anumite convenții proprii artei literare și, mai ales, că în substanța oricărei scrieri „singura preponderență acceptabilă este aceea a problematicii umane”, iar țelul esențial al genului SF rămâne tot „cunoașterea artistică a lumii”. Interesul teoretic deosebit arătat domeniului SF l-a condus la cunoașterea aproape integrală a bibliografiei de specialitate românești și internaționale, el recuperând, prin
HOBANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287436_a_288765]
-
același document și cu aceleași categorii și indicatori, fie prin compararea rezultatelor unuia și aceluiași analist obținute la intervale de timp mai mari. O valoare a indicelui de corelație a interversiunilor analitice mai mare de 0,70 poate fi considerată acceptabilă. În ceea ce privește validitatea, deși e imaginabilă și utilizarea validității de predicție sau criteriale (concurențiale), în cazul analizei de conținut, mai legitimă este cercetarea validității de construct și mai ales a celei logice (de conținut), adică determinarea legăturii logico-semantice dintre ipoteze, categorii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
acestora într-o strategie metodologică asigură apropierea corectă și nuanțată de obiectul cercetării. În vederea optimizării eficienței unora dintre procedee, a eliminării sau diminuării inconvenientelor lor, este posibilă combinarea acestora. De exemplu: pentru a ajunge mai rapid la o scară cumulativ acceptabilă, consultăm un lot de experți asupra caracterului ierarhic al itemilor; construim o scară ierarhică pe baza drumurilor de viață; trecem drumurile de viață - rezumate în propoziții - printr-o grilă de adjective. Urmărind relevarea temelor dominante ale vieții și biografiei de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pe ceilalți bărbați interesați. Dacă „nevestele” din Nayar nu pot dovedi că eventualii copii pe care îi au provin de la soțul de ritual sau de la unul dintre soții vizitatori (ori, în anumite împrejurări, de la alt bărbat cu statut de castă acceptabil), ele sunt pedepsite. Cazul Nayar ne arată instituționalizarea culturală a situației de (posibilă) diferență dintre tatăl biologic și tatăl social, precum și nevoia ca acesta din urmă să existe; ritualul de căsătorie are loc tocmai în vederea acreditării sociale a unui tată
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sau băiat) care le-a fost desemnat înainte de a împlini 18 luni. Odată ce i-a fost atribuit un anumit gen (masculin sau feminin) și a fost crescut în acord cu cerințele legate de el, individul a și devenit, la cote acceptabile, ceea ce a fost „programat” să fie. c) Așteptările și etichetările ce privesc rolurile de sex au serioase consecințe, directe și indirecte, asupra vieții de familie. Caracterizată ca fiind mai afectivă, înțelegătoare, grijulie, mama - indiferent dacă lucrează sau nu - va trebui
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de regulă, ocazionale și mai puțin stabile. De reținut că acești oameni nu s-ar fi căsătorit oricum. Însă și dacă am avea în vedere coabitările ca alternativă permanentă la căsătorie, cele în care „a trăi împreună este o alternativă acceptabilă pentru cei ce resping mariajul tradițional” (Strong, DeVault, Sayad, 1998, p. 194) sunt produsul unui ansamblu societal mai larg, ce a făcut posibilă și creșterea ratei divorțialității și a celibatului. Într-un asemenea spirit am afirmat la început că nu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ea crescuse la 27%60. În 2000, procentul canadienilor urcase la 14%, pe când al americanilor ajunsese la 31%, aproape o treime din populația americană 61. Chiar mai Îngrijorătoare au fost răspunsurile, atunci când canadienii și americanii au fost Întrebați dacă „este acceptabilă folosirea violenței pentru a obține ceea ce vrem”. În 1992, 9% dintre canadieni și numai 10% dintre americani au răspuns afirmativ 62. În 1996, Însă, 18% au crezut că este bine să folosească violența pentru a-și realiza dorințele, În timp ce doar
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
printre cele mai ridicate din lumea dezvoltată. Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) definește sărăcia astfel: oamenii săraci sunt aceia ale căror „resurse (materiale, culturale și sociale) sunt atât de limitate Încât Îi exclud de la un nivel de viață minim acceptabil În statele membre În care trăiesc”79. Uniunea Europeană definește sărăcia mai specific ca „acei ale căror venituri sunt mai puțin decât jumătate din venitul mediu pentru națiunea În care trăiesc”80. Conform acestor standarde, 22% dintre toți copiii din Statele Unite
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
că a exploatat Întregul potențial al ființei sale, devenind astfel mai liber? Comerțul de rețea are consecințe care se extind dincolo de modelul de afaceri. Presupunerile sale cu privire la optimizarea bunăstării individuale sunt Într-o contradicție profundă cu definiția noastră dată comportamentului acceptabil și vieții bune, În era modernă. Piețele sunt bazate pe neîncredere, rețelele pe Încredere. Piețele sunt bazate pe urmărirea interesului personal, rețelele pe interese comune. Tranzacțiile pe piață se realizează prin relații distante, rețelele se bazează pe intimitate. Piețele sunt
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de asemenea noi puteri bugetare și legislative. Majoritatea legislației Uniunea Europeană votată de Consiliul de Miniștri va fi supusă aprobării parlamentului. Prima mea impresie, după ce am citit Constituția Europeană, a fost că porțiuni mari din ea nu ar fi fost niciodată acceptabile pentru majoritatea poporului american, În cazul În care ar fi fost supusă ratificării În Statele Unite ale Americii. Cu toate există destule pasaje care ar rezona pozitiv cu mulți americani - incluzând sentimente copiate În mare măsură din Declarația de Independență și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de NATO; noua organizație militară nu trebuie să dubleze capacitățile NATO; și forța de reacție-rapidă europeană nu trebuie să discrimineze țările membre NATO care nu aparțin Uniunii Europene 91. Realitatea este că pentru guvernul american, orice operaține militară europeană este acceptabilă numai dacă este parte a NATO. Subsecretarul de stat din acea vreme, Stuart Eizenstein, a clarificat poziția americană pentru aliații europeni. El le-a spus că Statele Unite ale Americii vor „continua să celebreze visul unui continent unit prin Uniunea Europeană, dar
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
schimbare sunt însă implicațiile poziției propuse de sursă asupra subiectului-receptor. Și aceasta înseamnă, în primul rând, cum și cât afectează interesele și valorile de bază ale individului problema discutată. Este evident că pozițiile care contravin acestor interese sunt mai greu acceptabile. Ele determină o mai mare concentrare a indivizilor-țintă asupra argumentării logice, dar, în același timp, produc mai multe și puternice contraargumente. Subiecții expuși informațiilor persuasive procesează informația și elaborează răspunsuri cognitive în funcție de interesele lor, de atitudinile prealabile, de grupurile dereferință
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
putem afirma că oamenii din regiunile respective sunt în general mai agresivi. R. Baumeister și T. Heatherton (1996) avertizează, pe baza unor studii, că subculturile numite ale violenței nu promovează agresivitatea în sine, ci definesc condițiile în care ea este acceptabilă. La oșeni, spre pildă, rareori actele de violență sunt îndreptate împotriva străinilor de zonă, a non-oșenilor, ele consumându-se între membrii comunităților, având ca suport și un anumit spirit de vendetă. 1.3. Agresivitatea instrumentală. Costuri și beneficiitc " 1.3
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
încorporează itemi de tipul: „Uneori nu-mi pot controla gândurile. Ele sunt obsedante cu privire la persoana lui...” și „Aș fi total disperat dacă... m-ar părăsi”. Pentru simțul comun, faptul că oamenii se îndrăgostesc apare ca un lucru firesc - mai puțin acceptabil când e vorba despre persoane în vârstă - și este luat mai degrabă ca o variabilă independentă în explicarea unor comportamente cum ar fi neglijarea sau părăsirea familiei ori insuccesele școlare și profesionale. La fel se întâmplă și în discursurile științifice
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
formării unei atitudini pozitive față de ele, subliniază autorul (este o reacție corespunzătoare unor puteri de influență de tip recompensator și coercitiv). Reacția egodefensivă (sau de autoapărare) se referă la tendința indivizilor de a încerca să mențină o imagine de sine acceptabilă, favorabilă și în acord cu imaginea pe care o au ceilalți despre ei. În ceea ce ne privește, considerăm că, în general, putem cuantifica acest proces pe baza indicatorilor furnizați de utilizarea unei scale cu mai multe trepte (dacă mărim numărul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de utilizarea unei scale cu mai multe trepte (dacă mărim numărul de trepte, nuanțăm procesul, dar demarcația dintre acestea devine mai greu de identificat în interiorul unor categorii distincte; de aceea, propunem aici o scală cu șase trepte: maximă, foarte bună, acceptabilă, suficientă, insuficientă și complet nesatisfăcătoare, numărul par de trepte fiind utilizat deoarece evită tendința de centralitate). În această perspectivă, individul încearcă să obțină/păstreze maximum de impresie favorabilă despre persoana sa cu minimum de compromisuri și eforturi depuse de el
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și nu vrea să rezolve conflictul, noi suntem toleranți și deschiși - doar că și cealaltă persoană despre care noi inferăm astfel de sentimente va gândi același lucru ca și noi); 7) raționalizarea: privește furnizarea inconștientă a unei explicații false, dar acceptabile, pentru un comportament care are alte origini, mai greu de acceptat (Gelder, Gath, Mayou, 1994); Coon exprimă foarte direct aceasta: „atunci când explicațiile oferite sunt rezonabile, raționale și convingătoare, dar false - spunem că această persoană raționalizează” (Coon, 1983, p. 319). De
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
direct aceasta: „atunci când explicațiile oferite sunt rezonabile, raționale și convingătoare, dar false - spunem că această persoană raționalizează” (Coon, 1983, p. 319). De asemenea, raționalizarea reprezintă justificarea unuicomportament indezirabil sau inconsistent, a unor credințe, poziții și motivații prin asigurarea de explicații acceptabile pentru ele (Luthans, 1985); raționalizarea reprezintă de obicei un dialog cu propria persoană, dar nu de puține ori aceste justificări sunt „oferite” și celorlalți de către persoana care raționalizează pentru a arăta justețea unui răspuns comportamental greșit. Coleman și Glaros (1983
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cu grad de intensitate ridicat de la rezolvarea sarcinii (spre exemplu, necesitatea unui lider de grup de a se face remarcat pentru a participa la un anumit concurs); cadrul didactic trebuie să mențină o intensitate a acestor interese la un nivel acceptabil (deoarece nu trebuie să uităm că, până la un anumit grad, această intensitate a intereselor este necesară pentru dezvoltarea unei motivații concrete în rezolvarea sarcinii); • Ierarhizarea intereselor. Pentru a putea delimita aria noastră de acțiune (guvernată de variabile limitative ca timpul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ca etape consecutive pe un crescendo) nu vor funcționa, rămâne să adoptăm critica partenerului, dar îi putem arunca acestuia responsabilitatea pentru schimbul negativ de cuvinte pe motiv că „nu știe să spună lucrurile pe un ton și într-un mod acceptabil”; desigur că în acest caz vom face abstracție de faptul că discuția a înaintat în această direcție, iar tonul și modul de a discuta au escaladat într-un conflict din cauza strategiilor de eschivă aplicate de către noi pentru a controla desfășurarea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
slabe. În ceea ce privește stabilirea obiectivelor negocierii, J.M. Hiltrop și S. Udall delimitează trei categorii de obiective care trebuie avute în vedere: - un obiectiv de primă linie - cel mai bun rezultat realizabil; - un obiectiv de ultimă linie - cel mai puțin bun, dar acceptabil ca rezultat; - un obiectiv-țintă - ceea ce se așteaptă a se realiza efectiv. În ceea ce privește evaluarea punctelor tari și a punctelor slabe, este utilă, credem, o analiză SWOT (puncte tari, puncte slabe, amenințări și oportunități), care oferă o perspectivă mai extinsă asupra fenomenului
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
este o normă pe care o internalizăm. Dacă un cunoscut nu ne răspunde la salut, încălcarea normei ne face să ne întrebăm asupra motivelor care l-au determinat să nu o facă; în acest mod, normele guvernează relațiile de comunicare acceptabile dintre oameni. În analiza varietății de norme putem deci remarca doi factori care au o influență majoră: patternul (modelul, structura) și intensitatea. Primul se referă la comportamentele ce sunt acceptabile și inacceptabile, iar intensitatea privește extinderea la care comportamentele sunt
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
o facă; în acest mod, normele guvernează relațiile de comunicare acceptabile dintre oameni. În analiza varietății de norme putem deci remarca doi factori care au o influență majoră: patternul (modelul, structura) și intensitatea. Primul se referă la comportamentele ce sunt acceptabile și inacceptabile, iar intensitatea privește extinderea la care comportamentele sunt aprobate și la care sunt dezaprobate; cei doi factori sunt încorporați în Modelul Întoarcerii Potențiale (RPM) al lui J.M. Jackson. Spre exemplu, grupul poate considera acceptabil un lucru, chiar dacă îl
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
la comportamentele ce sunt acceptabile și inacceptabile, iar intensitatea privește extinderea la care comportamentele sunt aprobate și la care sunt dezaprobate; cei doi factori sunt încorporați în Modelul Întoarcerii Potențiale (RPM) al lui J.M. Jackson. Spre exemplu, grupul poate considera acceptabil un lucru, chiar dacă îl dezaprobă cu totul; există și un caz opus, bineînțeles, în care grupul poate aproba la maxim un lucru, pe care îl consideră însă inacceptabil. Cele două fenomene, aparent paradoxale, sunt, desigur, în legătură: astfel, spre exemplu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]