2,415 matches
-
iar pentru adsorbentul activat este valabil și modelul Redlich-Peterson. Studiile comparative de adsorbție a opt coloranți anionici acizi pe semințe de guava necarbonizate, activate termic prin carbonizare la 600șC și 1000șC, arată o mai mare reținere pe semințele necarbonizate, cu aciditate similară altor materiale, cum ar fi coaja de Pistacia (Elizalde-González și Hernández-Montoya, 2009). Aceasta subliniază interacțiunile intermoleculare între suprafața încărcată negativ a adsorbentului în soluție și speciile cationice generate de coloranții antrachinonici. Toți coloranții antrachinonici investigați au fost 1,4-diaminoantrachinone
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
soluție și disocierea grupelor funcționale de la nivelul situsurilor active ale adsorbentului, dar și chimia soluției colorantului. Este important de menționat că dacă adsorbția pe cărbunele activ comercial este larg independentă de pH, adsorbția coloranților (anionici) pe chitosan este controlată de aciditatea soluției. În primul rând, pH-ul influențează încărcarea suprafeței adsorbentului. Chitosanul este o bază slabă și este insolubil în apă și solvenți organici, fiind solubil în soluții apoase acide diluate, cu pH<6,5, care pot transforma unitățile de glucozamină
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
o bună eficiență de adsorbție chiar la temperatura ambiantă. Capacitatea de adsorbție a montmorillonitului este independentă de temperatură, în timp ce adsorbția pe perlit și bentonit este favorizată de creșterea temperaturii. Reținerea colorantului implică interacțiuni acido-bazice de suprafață și crește cu micșorarea acidității, când gradul de orientare a colorantului este afectat în montmorillonit, în timp ce pe bentonit se formează ușor agregate de colorant. Adsorbția coloranților Maxilon Yellow 4GL și Maxilon Red GRL pe caolinit crește cu creșterea pH-ului (Karaoğlu și al., 2009). Capacitatea
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
15 minute, concentrația efluentului RB5 a fost 2734 mg L-1. Factorul de concentrare global pentru toate trei ciclurile a fost 10,4. Referitor la matricea de entrapare a C. glutamicum, polisulfona, cunoscută pentru stabilitatea sa în condiții extreme de aciditate și alcalinitate, s-a comportat bine în procesul de biosorbție-desorbție a celor doi coloranți investigați (Methylene Blue și Reactive Black 5). Aceeași matrice a fost utilizată de Fu și Viraraghavan (2003) pentru imobilizarea biomasei fungului A. niger, pentru adsorbția coloranților
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
fragmentarea alimentelor în particule mici și amestecarea lor cu sucul gastric, rezultând chimul gastric, proces ce are loc la nivelul porțiunii distale a stomacului (antrum); absorbția de apă și substanțe liposolubile; acțiunea antibacteriană, prin lizozimul salivar și mai ales prin aciditatea sucului gastric; secreția unor hormoni care au printre altele rolul de a adapta funcția motorie și secretorie gastrică la conținutul gastric. 3.1. Motilitatea gastrică Umplerea gastrică Pe măsură ce alimentele pătrund în stomac prin orificiul cardia, ele se dispun cât mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
de relaxarea pilorului; o parte din chimul gastric trece prin pilor (diametru < 0,25 mm), apoi pilorul se închide. Acest comportament contractil ciclic se numește complex migrator mioelectric (fig. 5). Reglarea evacuării gastrice Mucoasa duodenală și jejunală prezintă receptori pentru aciditate, presiune osmotică și conținutul în grăsimi al chimului gastric. Prezența acizilor grași și monogliceridelor în duoden scade ritmul evacuării gastrice prin menținerea închisă pentru mai mult timp a pilorului. Totodată, prezența acizilor grași în duoden determină eliberarea de colecistokinină (CCK
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
6% substanțe anorganice și 0,4% substanțe organice. Cea mai importantă substanță anorganică este acidul clorhidric; alături de care se mai găsesc NaCl, KCl, fosfați, bicarbonați. Pe lângă efectul antibacterian menționat, HCl din sucul gastric este esențial implicat în digestie, prin determinarea acidității sucului gastric. Aceasta favorizează dispersia particulelor solide și în general procesele de hidroliză. O importanță aparte prezintă hidroliza acidă a legăturilor peptidice din structura proteinelor. La acestea se adaugă acțiunea particulară de activare (prin proteoliză parțială) a pepsinogenului precum și cea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
aceasta fază se realizează de gastrină, cu efect sinergic cu cel vagal. In faza intestinală diverși componenți ai chimului prezent în duoden și în jejunul superior stimulează secreția pancreatică; sucul pancreatic secretat în cursul acestei faze este adecvat gradului de aciditate și constituenților chimului gastric. Controlul umoral în faza intestinală se realizează de către secretină (eliberată de mucoasa duodenală); secretina stimulează direct celulele ductale să secrete componenta apoasă bicarbonatată a sucului pancreatic. De asemeni un rol important îl are și CCK eliberată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
produșii de digestie proteică și de concentrația de acid de la nivelul porțiunii superioare a intestinului subțire. Eliberarea de secretină în momentul prezenței acidului în jejun reprezintă un alt exemplu de feed-back; secretina stimulează eliberarea sucului pancreatic puternic alcalin, care neutralizează aciditatea. Polipeptidul gastro-intestinal (GIP) GIP conține 43 de reziduuri aminoacidice ; se găsește în mucoasa duodenului și jejunului. Secreția sa este stimulată de prezența glucozei și a grăsimilor în duoden. Rolurile GIP: inhibă secreția și motilitatea gastrică, stimulează secreția de insulină, acționează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
mai slabă la frecvență cardiacă mare. Răspunsul ischemic central și răspunsuri la stimuli nocivi Deficitul nutritiv al centrului vasomotor (presiune arterială sub 60 mm Hg) induce activarea neuronilor vasoconstrictori (maximă la ~20 mm Hg; probabil prin acumularea CO2, oricum prin aciditate) și creșterea marcată a presiunii: 250 mm Hg pentru 10 min. Acest fenomen reprezintă un mecanism de urgență (de exemplu reacția Cushing de creștere a presiunii LCR până la compresiunea arterială) și este urmat de o depresie completă a activității simpatice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
debitului prin vasodilatație coronariană. Curba presiune-debit arată un interval clar de autoreglare, iar hiperemia activă (funcțională) și reactivă (post-ischemică) sunt marcante. Vasodilatația determinată de dezechilibrul dintre aportul și necesarul de oxigen poate implica diverși factori locali, pe lângă scăderea oxigenului: CO2 , aciditatea, lactatul, adenozina, prostaglandinele. Miocitele din arterele coronare posedă adrenoceptori α și β, ce mediază contracția, respectiv relaxarea. La stimulare simpatică efectele pozitive inotrop și cronotrop sunt însoțite de vasodilatație. Dacă receptorii β sunt blocați predomină vasoconstricția. Stimularea vagală a inimii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
de protoni). Hidrogenul este generat în celulă prin acțiunea anhidrazei carbonice, care catalizează formarea acidului carbonic din apă și CO2 și apoi catalizează disocierea acestuia în protoni și ion bicarbonat. Protonii sunt apoi eliminați în lumenul tubular, sub formă de „aciditate titrabilă”, și, în același timp, un ion bicarbonat devine disponibil pentru reabsorbția în sânge. Celulele intercalare pot de asemeni reabsorbi ionii de K+ (fig. 104). Permeabilitatea pentru apă a porțiunii terminale a tubului distal și a întregului tub colector este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
din laptele integral sau amestecarea acestuia cu lapte smântânit, conduc la creșterea densității, în timp ce adaosul de apă reduce densitatea; atunci când se adaugă apă și lapte smântânit în proporții egale, cele două se compensează, astfel că densitatea nu se modifică. 2) Aciditatea. Se exprimă prin valoare pH și prin aciditate titrabilă: * valoare pH constituie concentrația ionilor de hidrogen din lapte și reprezintă aciditatea reală. Laptele normal trebuie să aibă următoarele valori pH: 6,4-6,6 la vacă; 6,3-6,5 la capră
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
smântânit, conduc la creșterea densității, în timp ce adaosul de apă reduce densitatea; atunci când se adaugă apă și lapte smântânit în proporții egale, cele două se compensează, astfel că densitatea nu se modifică. 2) Aciditatea. Se exprimă prin valoare pH și prin aciditate titrabilă: * valoare pH constituie concentrația ionilor de hidrogen din lapte și reprezintă aciditatea reală. Laptele normal trebuie să aibă următoarele valori pH: 6,4-6,6 la vacă; 6,3-6,5 la capră și 6,2-6,5 la oaie și bivoliță
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
adaugă apă și lapte smântânit în proporții egale, cele două se compensează, astfel că densitatea nu se modifică. 2) Aciditatea. Se exprimă prin valoare pH și prin aciditate titrabilă: * valoare pH constituie concentrația ionilor de hidrogen din lapte și reprezintă aciditatea reală. Laptele normal trebuie să aibă următoarele valori pH: 6,4-6,6 la vacă; 6,3-6,5 la capră și 6,2-6,5 la oaie și bivoliță; * aciditate titrabilă este dată de totalitatea ionilor hidroxili (OH) din soluție, care ridică
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
titrabilă: * valoare pH constituie concentrația ionilor de hidrogen din lapte și reprezintă aciditatea reală. Laptele normal trebuie să aibă următoarele valori pH: 6,4-6,6 la vacă; 6,3-6,5 la capră și 6,2-6,5 la oaie și bivoliță; * aciditate titrabilă este dată de totalitatea ionilor hidroxili (OH) din soluție, care ridică pH-ul din lapte până la un nivel de 8,4. Aciditatea oferă indicații asupra stării de prospețime a unui lapte, valorile maxime admisibile fiind următoarele: 15-19°T pentru
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
4-6,6 la vacă; 6,3-6,5 la capră și 6,2-6,5 la oaie și bivoliță; * aciditate titrabilă este dată de totalitatea ionilor hidroxili (OH) din soluție, care ridică pH-ul din lapte până la un nivel de 8,4. Aciditatea oferă indicații asupra stării de prospețime a unui lapte, valorile maxime admisibile fiind următoarele: 15-19°T pentru laptele de vacă; 19°T la cel de capră; 21°T la bivoliță și 24°T la oaie. 3) Vâscozitatea. Laptele integral (la
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
laptelui falsificat cu apă, dar și laptelui mamitic. 10) Tensiunea superficială. La laptele integral este de 45-53 Dyne/cm2. Atunci când se constată depășirea valorii de 55 Dyne/cm2, laptele este suspect de falsificare prin adaos de apă. 11) Reacția laptelui. Aciditatea inițială a laptelui este datorată CO2, care, împreună cu apa, formează acidul carbonic; la conferirea acestei acidități, intervin fosfații acizi și citrații. Ulterior, aciditatea laptelui crește pe seama acidului lactic rezultat din descompunerea lactozei. 1.3. Laptele impropriu consumului În anumite stări
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
45-53 Dyne/cm2. Atunci când se constată depășirea valorii de 55 Dyne/cm2, laptele este suspect de falsificare prin adaos de apă. 11) Reacția laptelui. Aciditatea inițială a laptelui este datorată CO2, care, împreună cu apa, formează acidul carbonic; la conferirea acestei acidități, intervin fosfații acizi și citrații. Ulterior, aciditatea laptelui crește pe seama acidului lactic rezultat din descompunerea lactozei. 1.3. Laptele impropriu consumului În anumite stări fiziologice sau pe fondul unor tulburări funcționale, dar și în cazul ingerării de furaje contaminate, animalele
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
valorii de 55 Dyne/cm2, laptele este suspect de falsificare prin adaos de apă. 11) Reacția laptelui. Aciditatea inițială a laptelui este datorată CO2, care, împreună cu apa, formează acidul carbonic; la conferirea acestei acidități, intervin fosfații acizi și citrații. Ulterior, aciditatea laptelui crește pe seama acidului lactic rezultat din descompunerea lactozei. 1.3. Laptele impropriu consumului În anumite stări fiziologice sau pe fondul unor tulburări funcționale, dar și în cazul ingerării de furaje contaminate, animalele produc lapte cu însușiri calitative mai mult
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
ale compoziției chimice a laptelui: * clorurile cresc până la un nivel de 2,5-3,5 g°/oo; * lactoză scade sub 30 g°/oo; * substanțele minerale totale scad la 5,75 g°/oo; * azotul total scade sub nivelul celui din laptele normal; * aciditatea este mai mică decât a colostrului. Pe lângă pierderile în producția totală, retenția lactată poate genera mastite și deci, importante consecințe economice pentru producător. 1.3.2. Laptele anormal patologic Mamitele (mastitele) reprezintă inflamații ale glandei mamare provocate de numeroși factori
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
mai puțin modificat, în funcție de evoluția bolii. Astfel, se constată scăderea progresivă a cazeinei (poate dispare complet), a grăsimii și lactozei, dar crește considerabil conținutul de albumină, azot neproteic și de minerale. Laptele mastitic prezintă valori scăzute ale rezistenței electrice și acidității, iar punctul crioscopic se reduce la -0,81°C. Din punct de vedere tehnologic, laptele mastitic se conservă greu (chiar dacă a fost pasteurizat), iar grăsimile au tendința de râncezire rapidă (diminuiază calitatea untului). Randamentul în brânză al laptelui mastitic este
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
în trei grupe, respectiv: I (bacterii lactice); a II-a (bacterii saprofite); a III-a (drojdii și mucegaiuri). Grupa I (Bacterii lactice) Denumite și „bacterii folositoare”, ele asigură fermentația lactică în urma căreia lactoza trece în acid lactic; în paralel, crește aciditatea laptelui, ceea ce determină coagularea cazeinei („prinderea” laptelui). Bacteriile lactice sunt încadrate în 2 subfamilii ale familiei LACTOBACTERIACEAE: Subfamilia STREPTOCOCCACEAE: * genul Streptococcus. Speciile S. lactis și S. cremoris generează aciditatea spontană și naturală a laptelui (până la 120-150°T) și se dezvoltă
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
lactică în urma căreia lactoza trece în acid lactic; în paralel, crește aciditatea laptelui, ceea ce determină coagularea cazeinei („prinderea” laptelui). Bacteriile lactice sunt încadrate în 2 subfamilii ale familiei LACTOBACTERIACEAE: Subfamilia STREPTOCOCCACEAE: * genul Streptococcus. Speciile S. lactis și S. cremoris generează aciditatea spontană și naturală a laptelui (până la 120-150°T) și se dezvoltă în intervalul +10...+40°C (optim = +30...+35°C). Specia S. thermophylus este prezentă în iaurt și se dezvoltă începând de la +20°C (optim = +40...+50 °C). Dacă laptele
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
identificare a falsificării laptelui Falsificarea reprezintă o acțiune frauduloasă prin care se modifică, intenționat, compoziția și însușirile normale ale laptelui integral. Aceste modificări pot apare în urma adaosului de substanțe și compuși improprii laptelui, a extragerii parțiale a grăsimii, a reducerii acidității sau prin modificarea densității laptelui. Cele mai frecvente falsificări ale laptelui sunt: adaosul de apă; smântânirea și adaosul de lapte smântânit; dubla falsificare (adaos de apă și lapte smântânit); adaosul de substanțe conservante sau neutralizante. 1.5.2.1. Identificarea
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]