159,822 matches
-
sacre în lumea contemporană”, la Editura „Armonii Culturale” din municipiul Adjud, județul Vrancea. Octombrie 2012 - cartea cu titlul: „Oameni și cuvinte. Portrete și descrieri”, la Editura „Top Form” din municipiul București. Aprilie 2013 - a apărut cartea cu titlul: „Omul subiect actual al dragostei lui Dumnezeu” - volum omagial, închinat Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae; autori: Stelian Gomboș și Cristian Șerban, la Editura „Cristimpuri” din municipiul Ploiești, județul Prahova. Mai 2013 - cartea cu titlul: „O remarcabilă personalitate a vieții bisericești și naționale - Episcopul Dr.
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
spunem, nici eu, nici Monica Lovinescu, că s-au dus campanii împotriva noastră, pe plan politic. Dimpotrivă, ni s-au oferit diverse posibilități de afirmare oficială. în ceea ce ne privește însă, am refuzat toate aceste glasuri de sirene ale puterii actuale pentru că nu suntem de acord, din punctul de vedere moral și politic, cu regimul actual. Acum, în raporturile generale dintre scriitorii din țară și cei din exil, gheața s-a spart în sfârșit; trebuie să recunosc că era și puțină
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
politic. Dimpotrivă, ni s-au oferit diverse posibilități de afirmare oficială. în ceea ce ne privește însă, am refuzat toate aceste glasuri de sirene ale puterii actuale pentru că nu suntem de acord, din punctul de vedere moral și politic, cu regimul actual. Acum, în raporturile generale dintre scriitorii din țară și cei din exil, gheața s-a spart în sfârșit; trebuie să recunosc că era și puțină vină a scriitorilor din exil. Mulți scriitori și prieteni de ai mei aveau impresia că
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
care au avut -cât de cât - o atitudine independentă și n-au făcut concesii (ba unii din ei chiar au rezistat regimului), după Revoluția din decembrie '89, sub pretextul că ei sunt apolitici, au devenit auxiliarii și sprijinitorii activi ai actualului regim politic, rupându-se de toți marii scriitori care sunt, bineînțeles, în opoziție. Nu mă sfiesc să dau câteva nume pentru că oricare cititor al literaturii române, orice cunoscător al profilului intelectual român îi cunoaște. Este vorba de criticul Eugen Simion
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
celorlalte țări din Est. E și foarte îmbucurător că oamenii aceștia își sacrifică vocația lor de creatori și devin observatori ai fenomenului politic. Chiar fără a avea cultură politică, sunt foarte pricepuți și talentați, sunt printre cei mai buni ziariști actuali (sunt totuși cei mai buni scriitori). Echipa revistei 22 este condusă de două romanciere de mare talent, de Gabriela Adameșteanu și de Rodica Palade, care înainte n-au făcut politică. Poeta Ana Blandiana n-a rămas nici ea în afara politicii
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
relațiile dintre cultura română și cea europeană? V. I.: E un subiect prea vast, de aceea mă voi limita la un aspect. Ar trebui să punem accentul mai precis pe lipsa de legătură a culturii românești și a intelectualității ei actuale cu scriitorii din celelalte țări foste comuniste. Ma gândesc întâi la Praga fiindcă - spre deosebire de celelalte capitale unde există totuși zvârcoliri politice, schimbări nu seismice, dar care încețoșează oarecum relațiile în cetate - în Praga, faimoasa lumină a acestui oraș e astăzi
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
grefate pe un sistem de valori coerent și consecvent, motivabil și motivant, precum și transformarea acestor convingeri în acte de comportament estetic, deopotrivă nobile și eficace, reprezintă o posibilă șansă de salvare și de supraviețuire. O șansă virtuală ce poate deveni actuală prin respectarea unor principii care mențin încrederea în forțele proprii, forțe generatoare de energii capabile să articuleze probitatea gustului artistic, decența și rafinamentul opțiunilor estetice și care impun o disciplină interioară în stare să se instituie într-o pavăză în fața
Melomanii și muzicile lor narative by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10226_a_11551]
-
uyguri și nu toți sunt de acord cu ideea separării de China. Denumirea de uygur, nu a mai existat de secole, până la Conferința Sovietelor din Tașkent din anul 1921, unde a participat și o delegație de musulmani turci din zona actualei regiuni «autonome» Xinjiang, respectiv din bazinul Taram. Abia în anul 1934, majoritatea locuitorilor provinciei Xinjiang au aflat că sunt „uyguri”. În realitate sunt «turkic muslims» (în engleză), vorbitori de limbă înrudită cu limba turcă. Găgăuzii vecini cu Republica Moldova fac parte
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
cum ar fi dacă cei 500 mii de români cu acte în regulă vor fi intimidați și nu vor avea libertatea nici acum să spună că șunt români și vorbesc limba română? Dar dacă va fi așa, aceasta înseamnă că actuala conducere de la Chișinău își zice proeuropeana, dar, de fapt, este ghidată și trasă de ițe de către păpușari de la Moscova și doar mimează că se vrea în civilizația europeană. Ea nu se vrea nicăieri. Vrea doar să fure și pentru asta
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
să ne ofere posibilitatea și să ne apere drepturile și libertățile fundamentale, inclusive la libera exprimare în acțiuni publice. Efortul, bineînțeles, s-a meritat, astăzi perspectiva de Unire este privită cu seriozitate, mai ales stiindu-se ce scopuri ascunse au actualii guvernanți, care spun una și fac altă. Gabriel Teodor Gherasim: În ciuda deportărilor din perioadele țariste, comuniste și “democrate” (a la Puțin, în Transnistria) a deznaționalizării românești din Basarabia/ Bucovina de Nord, Bugeac și a introducerii constant de coloniști rusofoni, supraviețuitorii
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
vremurile sunt foarte tulburi, acolo ca și aici și îmi este imposibil să vin în vizită. Oricum, visez să mă întorc definitiv în România și sper ca Dumnezeu să mă ajute s-o fac mai curând decât ne lasă condițiile actuale să întrevedem. Ce proiecte editoriale mai aveți la Scrisul Românesc? Îmi dau seama cât de greu este să editezi ceva, cu această scumpete a hârtiei. Cărțile, în orice caz, mi se par foarte ieftine, în ciuda condițiilor tipografice destul de slabe. Dar
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
rău, ca să-i găsesc o scuză. Pentru mine, am o temere: oare nu devii tot mai mult un șoarece de bibliotecă? Nu cumva ai subțiat legătura cu viața reală? Îmi scrii că, pentru tine, scrisul este un refugiu din fața politicianismului actual. Dacă este numai atât, nu mă îngrijorez, dar dacă este mai mult, dacă este o reacție la unele insuccese din viața socială și intimă, atunci încep să mă întreb. Te știu însă un om curajos, care ai avut tăria să
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
porțile murdare ale calomniei. După ce-a păpat bani serioși cu o revistă de două parale, "Literatorul", dl. Neagu s-a metamorfozat în inchizitor inclement, care nici usturoi n-a mâncat și nici gura nu-i miroase. A afirma despre actualul ministru al Culturii, Adrian Iorgulescu, tocmai el, Fănuș Neagu, c-ar fi o nulitate, că s-ar situa "sub treapta cea mai de jos a culturii" e, oricum am lua-o, o neobrăzare. Dar toate astea sunt nimic față de nemernicia
Panașul de muceg by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10249_a_11574]
-
preot a fost arestat și condamnat la deportare. Ce raport moral poate fi între operă și omul care o scrie?" - se întreba în urmă cu 35 de ani Eugen Simion și astăzi, în România tuturor deconspirărilor, această întrebare este mai actuală ca oricând. Pe urmele lui François Mauriac, criticul ajunge la o concluzie care, cu siguranță, are mulți adversari în România de azi: "...opera învinge în cele din urmă și este bine că este așa. Valoarea ei nu depinde de valoarea
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
spre sfârșit, elogia stalinismul, Jarry și Artaud au murit nebuni, Poe era alcoolic și a sfârșit într-un șanț. Geniul este, prin definiție, bolnav de ceva și a-i judeca opera în raport cu boala lui este, desigur, o eroare". (pp. 432-433) Actuala ediție a jurnalului parizian a lui Eugen Simion are cu 200 de pagini mai mult decât cea din 1986. La cele 650 de pagini ale volumului mi-a fost imposibil să verific în ce măsură în noua ediție autorul a făcut modificări
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
dată fiind poziția ocupată de cei doi în cadrul comunității românești din Franța. Mai ales că, din jurnalele Monicăi Lovinescu se știe, relațiile lor cu Eugen Simion au fost bune, cel puțin până în anul 1989. Pe de altă parte, găsim în actualul jurnal o condamnare explicită a celor două totalitarisme ale secolului XX - fascismul și comunismul - text absent din ediția din 1986, despre care este greu de spus dacă a fost scris atunci sau astăzi: "Toate proiectele planetare sunt suspecte, inclusiv acelea
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
mai curând vorba de crearea unui efect de "stil telegrafic", asociat birocrației eficiente - ca și cînd, stilistic, ar fi foarte important ca limbajul administrației să nu se confunde cu cel de toate zilele. Una dintre formulele supărătoare ale limbajului juridic-administrativ actual este membri de familie. Caracterul ei nefiresc provine din combinarea nepotrivită a sensului lexical (al cuvîntului membru) cu semantica unei construcții gramaticale (cu prepoziția de). Membru impune folosirea genitivului, care să indice relația de apartenență la grup: "membru al unei
"Membri de familie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10275_a_11600]
-
explici vorbitorilor de limbi în care această diferență nu e foarte clar marcată faptul că în română există răsăritul soarelui alături de răsărit de soare, în schimb sora vecinului nu implică și conceptul cam nefiresc soră de vecin. În texte juridico-administrative actuale întîlnim destul de des formula membri de familie; uneori e vorba de texte traduse, de mostre de legislație internațională: "Solicitantul poate fi însoțit (...) de membri de familie apropiați" (udi.no); "străinii membrii de familie ai cetățenilor români" (avocatnet.ro); "titulari de
"Membri de familie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10275_a_11600]
-
biblioteconomice sunt prezentate în această carte ca niște numitori comuni, atât la textele publicate, cât și la cele existente și în manuscrise. 17. Profesorul - cercetător Nicolae Cârlan s-a implicat autorizat (și autonom!) în punerea (pe cât e posibil, la ora actuală) tuturor celor trebuitoare într-o cercetare de fond a unui scriitor, trăitor în timpurile roșii. 18. Cum în luna decembrie a anului 2014, Nicolae Cârlan va împlini 75 de ani, noi apreciem, (până vor mai veni și ... alții autorizați) că
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
până vor mai veni și ... alții autorizați) că eforturilor de 38 de ani, li s-ar cuveni un premiu național! De la Academia Română, de la Uniunea Scriitorilor Români. VALENȚE OPERATIVE ALE CRITICII LITERARE Spiritele feminine, afirmate referențial în critica și istoria literară actuală, sunt extrem de puține, vorbind numeric. Impedimentul afirmării lor vine și din lipsa, aproape contagioasă, a necirculației publicațiilor de profil, care să le susțină în afirmarea lor. Dacă nici în marile capitale de cultură ale țării, cu tradiție marcată și recunoscută
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
descrie, (vai...ieri, de a zugrăvi!), de a-și imagina, de a transpune (nu de a transfera, pentru că nu mai e în stare, uitarea este deja instalată): deci, acel aide-mémoire implică involuntar o selecție. Și atunci, vorba unora de la televiziunile actuale, despre ce vorbim? Să ne înțelegem - încă nu s-a inventat o religie a clipelor? Degeaba zicea Faust clipei să nu zboare? Putem să fim noi contra timpului pe care îl mai și provocăm? Exemplul cel mai edificator, până acum
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
s-a concretizat treptat, dar destul de repede (apare deja în textele cronicarilor). Pușcărie și pușcăriaș sînt termeni simțiți azi ca popular-familiari, folosirea lor implicînd o foarte ușoară notă ironică și depreciativă (destul de redusă în cazul lui pușcăriaș). Articolele din presa actuală par să folosească această pereche lexicală cu măsură și doar din nevoia de variație stilistică, introducînd o marcă a perspectivei deținuților înșiși. Citatul următor ilustrează trecerea de la oficial la informal, de la perspectiva exterioară la cea interioară, prin selecția sinonimelor: "Situația
Închisoare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10256_a_11581]
-
zis în treacăt, ne abandonează și unii autori care ne-au asaltat inițial și despre care am scris, dar care, între timp, s-au... ajuns? într-o perspectivă mai largă, exegetul sucevean formulează o sumă de observații asupra fenomenului literar actual în genere. Și avem impresia că fără a renunța la determinarea d-sale "provincială", deoarece e foarte posibil să-i datoreze acesteia un spirit neconvențional, o deprindere de-a scormoni lucrurile mai în adânc, dincolo de suspectele aparențe. O înclinație spre
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
ar fi scrisă de Ionel Teodoreanu și că, pentru o lucrare de licență, cineva consultase ŤAmarulť (și nu Anuarul) ŤArhivei de Folclorť"... Suntem de acord cu Mircea A. Diaconu și atunci când d-sa se rostește în favoarea cronicii literare, la ora actuală încolțită de spiritul universitar, doct, riguros, "metodologic" ca și de pragmatismul "hrănit de precizie și eficiență" comercial. Se află în chestiune "o specie care, dincolo de verdicte, mai are și plăcerea analizei din interior, a recreării unor hărți obsesionale, a problematizării
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
mai exact În anul 1958, poetul Radu Gyr (sunt mândru că am călcat pe aceleași coridoare ale liceului Carol I din Craiova cu acest mare poet român) a fost condamnat la moarte pentru poezia Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Actualii epigoni ai comunismului au reușit să țină izolate forțele scriitoricești din diaspora. De ce oare? Abia acum, din presa internațională (nu cea românească) am aflat de mai multe despre minunații poeți și scriitori Herta Müller și Richard Wagner . Marea veste despre
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]