33,202 matches
-
construit din 11 itemi, măsurați pe o scală de la 1 la 4, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 în foarte mare măsură; Informarea despre: a. Procesul-metodologia de adopție, b. Particularitățile copiilor adoptați, c. Riscurile/dificultățile copiilor de adaptare la familia adoptivă, d. Dificultățile întâmpinate de alți părinți în procesul de adopție, e. Serviciile de suport destinate familiilor adoptatoare, f. Starea de sănătate a copilului adoptat, g. Traseul social al copilului adoptat (formele de îngrijire de care a beneficiat
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
părinți în general Index sumativ construit din 3 itemi, măsurat pe o scală de la 1 la 4, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 în foarte mare măsură; Itemi: a. Particularitățile copiilor adoptați, b. Riscurile/dificultățile copiilor de adaptare la familia adoptivă, c. Dificultățile întâmpinate de alți părinți în procesul de adopție 0,656 Preocuparea pentru informare despre metodologia adopției Măsurată printr-un singur item, pe o scală de la 1 la 4, unde 1 semnifică în foarte mică măsură
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
11 itemi, măsurați pe o scală de la 1 la 4, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 în foarte mare măsură; Suficiența informațiilor primite despre: a. Procesul-metodologia de adopție, b. Particularitățile copiilor adoptați, c. Riscurile/dificultățile copiilor de adaptare la familia adoptivă, d. Dificultățile întâmpinate de alți părinți în procesul de adopție, e. Serviciile de suport destinate familiilor adoptatoare, f. Starea de sănătate a copilului adoptat, g. Traseul social al copilului adoptat (formele de îngrijire de care a beneficiat
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
părinți în general Index sumativ construit din 3 itemi, măsurat pe o scală de la 1 la 4, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 în foarte mare măsură; Itemi: a. Particularitățile copiilor adoptați, b. Riscurile/dificultățile copiilor de adaptare la familia adoptivă, c. Dificultățile întâmpinate de alți părinți în procesul de adopție 0,816 Suficiența informațiilor primite despre metodologia adopției Măsurată printr-un singur item, pe o scală de la 1 la 4, unde 1 semnifică în foarte mică măsură
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
seq. David M. Brodzinsky, Daniel W. Smith și Anne B. Brodzinsky, 1998, op. cit. 244 Richard P. Barth și Marianne Berry, 1988, op. cit. 245 Ibidem 246 David M. Brodzinsky, 1990, op. cit. 247 Richard P. Barth și Marianne Berry, 1988, op. cit. 248 Adaptare după Richard P. Barth și Marianne Berry, 1988, op. cit., p. 49 249 David M. Brodzinsky, 1990, op. cit. 250 David M. Brodzinsky, 1987, op. cit.; et seq. David M. Brodzinsky, 1990, op. cit. 251 adaptarea după: David M. Brodzinsky, Daniel W. Smith și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
P. Barth și Marianne Berry, 1988, op. cit. 248 Adaptare după Richard P. Barth și Marianne Berry, 1988, op. cit., p. 49 249 David M. Brodzinsky, 1990, op. cit. 250 David M. Brodzinsky, 1987, op. cit.; et seq. David M. Brodzinsky, 1990, op. cit. 251 adaptarea după: David M. Brodzinsky, Daniel W. Smith și Anne B. Brodzinsky, 1998, op. cit.; 252 David M. Brodzinsky, Leslie M. Singer și Anne M. Braff, "Children's Understanding of Adoption", în Child Development, 1984, vol. 55, nr. 3, pp. 869-878. 253
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
succes în adopția copiilor 106 105 ADOPȚIA COPIILOR ÎN ROMÂNIA Factori de succes în adopția copiilor 138 137 Procesul de adopție din perspectiva teoriilor explicative ADOPȚIA COPIILOR ÎN ROMÂNIA Părinți adoptatori și copii adoptați 212 213 Tranziția spre parentalitate și adaptarea familiei adoptive ADOPȚIA COPIILOR ÎN ROMÂNIA Tranziția spre parentalitate și adaptarea familiei adoptive 308 307 Stres, strategii de coping și adaptare Opinii, atitudini și comportamente față de adopție Anexe Bibliografie
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de succes în adopția copiilor 138 137 Procesul de adopție din perspectiva teoriilor explicative ADOPȚIA COPIILOR ÎN ROMÂNIA Părinți adoptatori și copii adoptați 212 213 Tranziția spre parentalitate și adaptarea familiei adoptive ADOPȚIA COPIILOR ÎN ROMÂNIA Tranziția spre parentalitate și adaptarea familiei adoptive 308 307 Stres, strategii de coping și adaptare Opinii, atitudini și comportamente față de adopție Anexe Bibliografie
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
din perspectiva teoriilor explicative ADOPȚIA COPIILOR ÎN ROMÂNIA Părinți adoptatori și copii adoptați 212 213 Tranziția spre parentalitate și adaptarea familiei adoptive ADOPȚIA COPIILOR ÎN ROMÂNIA Tranziția spre parentalitate și adaptarea familiei adoptive 308 307 Stres, strategii de coping și adaptare Opinii, atitudini și comportamente față de adopție Anexe Bibliografie
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ale sale sau "scopuri" ale sale), structurile fenomenologice ale corpului originar sunt cele care determină modalitățile exercițiului său, sau, mai curând, care sunt aceste modalități. Dacă această activitate primitivă trebuie de asemenea să se adapteze la natură, în realitate această adaptare purcede din ea însăși, în măsura în care Natura veritabilă este natura corpropriată și în care acțiunea sau munca elementară nu este decât actualizarea acestei Corproprieri. În formele superioare ale culturii, precum arta, etica sau religia, care sunt și ele moduri ale tekhne
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
tot timpul și pretutindeni, că trebuie multiplicate posturile și, în fiecare casă, aparatele de recepție, pentru ca înșiruirea să nu se întrerupă vreodată, nu ține așadar de mașinăria însăși și de dispozitivul său, ci de esența ontologică a televiziunii și de adaptarea sa perfectă la lumea noastră, de televiziune ca practică și de actualitatea care definește această esență. Actualitatea determină ceea ce este actual. Nu este asta o evidență? Numai că actualitatea nu determină ceea ce este actual într-un mod cu totul imediat
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
numărul de "debușeuri" oferite. Dimpotrivă, ideea de a limita cunoștințele la cele care vor fi efectiv puse în practică este atât criminală, cât și contradictorie. Contradictorie din cauza fluctuației cererii într-o lume în continuă evoluție și, astfel, a necesității unei adaptări constante, care este funcție a gradului de inteligență precum și a vastității cunoștințelor stăpânite. Criminală deoarece ea înseamnă pentru individ stoparea dezvoltării sale potențiale, reducerea deliberată a ființei sale la condiția de rotiță a dispozitivului tehnico-economic. Este prin urmare nimerit să
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
personalitate”, p. 121) concluziona asupra existenței a 27 teme de interes: identitatea, înfățișarea fizică, trăsăturile psihice, rezultatele la învățătură sau muncă, preferințe, dorințe, sistemul relațional, opinii și experiențe, căutarea de sine, unitatea persoanei, unicitatea ei, izolarea și închiderea în sine, adaptarea și integrarea socială, atitudini față de viață și problemele ei, valoarea autocunoașterii, reacțiile provocate de ea, devenirea personalității, nevoia de autoperfecționare, atitudinea față de sine, filtrarea personală a ideilor, acțiunilor, evenimentelor, nevoia de anticipare, sistemul orientativ de valori, marile întrebări și frământări
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
acestuia. În general, se remarcă faptul că femeile care au adus de curând pe lume un copil acordă o atenție sporită noii lor condiții, situație de altfel perfect normală (și care mai poate fi observată când sunt necesare eforturi de adaptare în cazul unui serviciu nou sau al unui alt regim cotidian, impus, de pildă, la începutul vieții de cuplu). Femeile adăpostite în Centrul mamă-copil trădau, prin cuvintele pe care le considerau definitorii personalității lor și felul cum răspundeau la modul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Mihaela Miroiu (2001, p. 64) se referă la câteva condiții pe care o alegere trebuie să le întrunească pentru a fi rezonabilă: Identificarea obiectivelor valoroase, capacitatea de-a face priorități, capacitatea de a găsi mijloacele pentru aceste obiective, capacitatea de adaptare la schimbări în priorități, scopuri și mijloace. Această condiție a autonomiei poate să fie subminată de lipsa de informații, de manipulare, de incapacități proprii, de șansele reduse la educație pe care le-a avut o persoană, de boală, de suferință
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
ar fi mai vulnerabili decât fetele, ar suporta mai greu separarea de mamă. Un punct de vedere pe care simțul comun îl poate recunoaște cu ușurință este exprimat de Carl Gustav Jung: iubirea tatălui este contingentă (adică e condiționată de adaptarea anumitor valori, norme și moduri de comportament), pe când iubirea mamei este, în mare măsură, necondiționată (mamei fiindu-i de ajuns existența propriului ei copil). Deosebirile dintre mamă și tată au fundamentări culturale în mituri, religii și basme 107. Dragostea maternă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
deprinde modele de comportament, învață tradițiile, întregul mod de a fi al celor apropiați lui. În comunitate, poate beneficia de ceea ce Emile Durkheim numea solidaritatea organică. Astfel, în măsura în care o comunitate funcționează asemenea unui organism, aceasta prezintă mecanisme de autoreglare, de adaptare la schimbări și evoluează gradual spre stări de fapt din ce în ce mai bune. Sub acest aspect, comunitatea îi influențează, pe de-o parte, pe adulții din familie, care urmează modelele de comportament preluate din mediul apropiat, comunitar de viață, iar pe de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
opoziție. O constatare larg acceptată este că familia trece printr-un proces de restructurare, iar acest fapt are loc ca un demers menit să creeze o anumită coerență comportamentelor indivizilor la condițiile lor specifice de viață: Ca o modalitate de adaptare la epoca industrială, familiile extinse s-au transformat în familii nucleare. Aceasta pare să fie însă doar o etapă în procesul evolutiv, fiind foarte probabil ca în viitor ea să fie înlocuită cu familii monoparentale sau cu alte forme de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Wagner) datorită: unei ameliorări a nivelului de trai ce antrenează o creștere a cheltuielilor de educație; dezvoltării economice care implică cheltuieli publice suplimentare în materie de cercetare și de infrastructuri; unei creșteri a cheltuielilor de administrare generală, legate de necesara adaptare a reglementărilor la procesele de industrializare și de urbanizare. c) Potrivit concepției organice, specifică keynesismului, Statul este o entitate distinctă de indivizi și superioară acestora, deținătoare a monopolului constrîngerii, și înzestrată cu rolul de decident social. Statul este presupus a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
la jocul liber al pieței, poate impune impozite mai mari sau mai mici, poate introduce tot soiul de reglementări sectorului privat, sau se poate abține și respecta libertatea acestuia etc. Optimul este, cum spuneam, o chestiune de proporții și de adaptare. Nu contează atît faptul că Statul intervine pentru determinarea caracterului unei econo-mii, cît contează nivelul intervenției sale. Un stat activist nu mai este relevant și nici eficient în condițiile actuale, ale interdependențelor multiple și liberalizării accelerate a piețelor, ale retehnologizării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
introduce rigidități și controale excesive din partea statului. Ca principale surse proprii se remarcă impozitul pe venit, cel pe clădiri, terenuri, precum și taxele pentru diversele servicii prestate de administrația locală. Sistemul de transferuri, subvenții sau credite bugetare trebuie să urmărească o adaptare sporită la nevoile locale, să contribuie la consolidarea libertății de decizie a autorităților locale și la formarea unui cadru favorabil inițiativei locale. În România postdecembristă s-a practicat vreme de 20 de ani o centralizare bugetară excesivă, ce limitează drastic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
apărut înaintea Statului și consideră concurența ca pe un dat natural. Pentru el, sistemele economice nu dispun decît de două arhetipuri. Unul, numit "Nomos", este rodul libertății de manevră a indivizilor și conduce la un stadiu de echilibru autoreglat prin adaptarea actorilor la informațiile pe care le transmite sistemul de prețuri. Celălalt, botezat "Taxis", trimite la o ordine construită de către o autoritate care distribuie resursele și rolurile economice, după criterii care îi sunt proprii. Pentru Hayek, a alege această referință înseamnă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
a frîna o explozie". Derivat din Marea Depresiune din '29-'33, programul keynesian a fost aplicat cu relativ succes după al Doilea Război Mondial, în majoritatea țărilor dezvoltate, constituind la vremea aceea alternativa viabilă la abordarea de tip clasic. Această adaptare rapidă a sistemului keynesian a avut loc considera R.H. Coase datorită faptului că analiza de către acesta a determinantelor cererii efective părea să fi ajuns la esența a ceea ce se petrecea într-un sistem economic, precum și faptului că era mai ușor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
piață privată și piață publică distincția nu este clară. De aceea nici definițiile, încadrările categoriale nu sunt foarte precise. În ciuda punctelor slabe din teorie, practica obligă la măsuri și decizii ce se doresc oportune și prompte, iar tendința este de adaptare progresivă a serviciilor publice, a gestionării acestora, la regulile și la rigorile pieței. Funcțiile economice ale Statului (alocativă, redistributivă, reglatoare, stabilizatoare) se află în interacțiune și este necesară înțelegerea lor corectă pentru construirea unei bune politici economice. Conform microeconomiei neoclasice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
slabei eficiențe a acestuia. Numai un vot maxim poate garanta faptul că nimeni nu va fi neîndreptățit, sau exploatat și că vor fi respectate cerințele eficienței Pareto. Dar acest lucru este aproape imposibil. Dacă regula unanimității ar fi folosită pentru adaptarea deciziilor în parlament, pe baza ei s-ar putea decide doar mărirea salariilor parlamentarilor. Și atunci se folosesc mecanisme de vot majoritar, care pot duce de multe ori la decizii ineficiente. Rezultatul depinde adesea, în mod crucial, de ordinea în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]