204,613 matches
-
mai răsfoit și alte manuale și m-a frapat un fapt care trage la fel de greu la cântar: clasa a IX-a Începe istoria veche a României. Normal este să Învețe În același timp istoria literaturii române vechi, pentru că evenimentele sociale, administrative, politice s-au desfășurat și evoluat În același timp cu evoluția și exprimarea literaturii și limbii. Simplu, normal, firesc. Dar "democrația" și reprezentanții ei nu doresc simplitatea adevărurilor, ci Încâlcirea minților și spiritelor copiilor cu "filozofie" prost Înțeleasă și mai
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
rămas până acum cel mai frumos și curat mijloc de propagare a ideilor Înalte, a știrilor curățate de ironie, trivialitate, ură, crime, violuri, Într-un cuvânt, de tot ce Înseamnă mocirla societății noastre. Ne delectează cu știri despre evenimente politice, administrative, economice, culturale, muzicale. Până aici e bine, pentru că toți redactorii (reporterii) radio se străduiesc să rămână "sus" și să ne ridice și pe noi. Îndoielnică este numai uneori prestația invitaților unor emisiuni. Vom reveni la acest aspect cu un exemplu
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
se trezește și nici nu mai spune chiar tot ce gândește. Deci, nu vă așteptați la mulțumiri pentru ceea ce ni se cuvine de fapt și de drept dintotdeauna. Concluzia: chiar dacă ați obligat pe mulți să treacă la voi, prin nesusținere administrativă, nu toți gândesc ca voi și nici nu obstrucționează bunul mers al lucrurilor numai de dragul puterii. Dar să continuăm, succint cât se poate, analiza guvernării. Ordonanțe, cu sau fără rost, mai mult fără, care Încâlcesc și mai tare legile, deja
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
chiar dacă Îi place sau nu, chiar dacă este din alt partid, chiar dacă... și dacă domnia sa crede că ceva nu-i În ordine, să vină la același șef să-i prezinte punctul lui de vedere și să discute din punct de vedere administrativ nu partinic. Știți cum spune românul gargaragiilor infatuați: fugi cu pluta, bre! Și pentru că veni vorba de ordine, disciplină, muncă: noi leam avut pe toate astea și normal ar fi fost să le păstrăm și să le mai adăugăm ce
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
și gândurile bune ce le putem lăsa semenilor și urmașilor. Prof. univ. dr. Mihai Iacobescu Universitatea ,,Ștefan cel Mare” Suceava Suceava, 2009 Prefață la prima ediție. Nota autorului Poșta și telecomunicațiile a avut întotdeauna un rol însemnat în viața socială, administrativă și economică a țării. A asigurat legături rapide între membrii societății, între instituțiile statului și a înlesnit informarea și culturalizarea populației. Cu trecerea timpului, Poșta a căpătat o dezvoltare și o importanță tot mai mare. Ținând pasul cu progresul tehnic
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de comunicare la distanță: telegraful, telefonul și radioul, punându-le la dispoziția publicului și al autorităților. Volumul de față, îmbunătățit și adăugit, încearcă să prezinte apariția și dezvoltarea poștei și telecomunicațiilor pe teritoriul care a format, vreme îndelungată, o unitate administrativă cu reședința la Fălticeni, inclusiv pe cel din partea de sud-est a județului Suceava de azi. De la întemeiere, Fălticenii a fost capitală a ținutului Sucevei, a județelor Suceava, Fălticeni și Baia și a raionului Fălticeni, până la 16 februarie 1968, fiind interesată
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și tot mai apăsătoare, cu abuzurile în rechiziționarea cailor și căruțelor, obligau țăranii să fugă din calea olăcarilor, amenințând serviciul poștal cu dezorganizarea. Această situație a silit pe unii domni fanarioți să înfăptuiască o serie de reforme sociale, economice și administrative. Constantin Mavrocordat, domn al Moldovei în patru rânduri și al Țării Românești în șase rânduri, în răstimpul dintre 1730-1769, a încercat modernizarea administrației, a realizat o reformă a justiției, una fiscală etc. Cea mai importantă a fost abolirea șerbiei, dar
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
să-i îndepărteze pe succesorii lui Dragoș și să desprindă de sub suzeranitatea maghiară, teritoriul de la est de Carpați, punând astfel bazele statului moldovenesc de sine stătător. Sub Bogdan(1359-circa.1365), recunoscut de feudalii locali ca voievod și domn, începe organizarea administrativă a statului și odată cu aceasta, apare desigur și necesitatea înființării unui serviciu de curieri călări, care să transmită poruncile domnești și să primească știri din diferite părți ale țării. Mai târziu, când circulația curierilor sa intensificat și numărul lor a
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
pierde treptat vitalitatea. Poarta otomană își exercită monopolul asupra comerțului extern al Moldovei. În secolul al XVII-lea, serviciul poștal rămas tot sub autoritatea Marelui Postelnic, ajutat de mai mulți vătafi de călărași, capătă o nouă dezvoltare datorită atât problemelor administrative, fiscale și de siguranță, care au condus la înmulțirea numărului de curieri, cât și introducerii transportului de persoane particulare prin poștă, dar numai cu autorizația Domnului. Curierii erau aceeași, împărțiți în: interni sau "lipcani" și curieri pentru străinătate sau "călărași
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
km˛ și o populație de peste 70.000 de suflete, din care circa 73,5% români. Ca urmare, Constantin Moruziă 30 septembrie 1777-29 mai 1782) a întregit Ținutul Sucevei cu zone învecinate, stabilind reședința la Fălticeni, care a devenit astfel, centrul administrativ și economic al acestui ținut. Postelnicul Manolache Drăghici, referindu-se la domnia lui Constantin Moruzi arăta: “După ce au regulat, adică statornicia hotarului dintre Austria și Moldova, ... au făcut așezarea birului pe numărul locuitorilor rămași, au împărțit ținuturile după cuviință, cum
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
plății la poșta nemțească, rămânând siguranța purtării lor, pe a lor răspundere". În această privință, prevederile contractului încheiat la 1 ianuarie 1834 erau asemănătoare. Se putea transporta scrisori și bani de la particulari, antreprenorii fixând taxele, dar supunându-le aprobării sfatului administrativ. De aici, ar rezulta că transportul corespondenței particularilor se efectua de mai multă vreme de către antreprenorii de poștă, însă pe răspunderea lor și cu plata prin înțelegere. Așa se poate explica regularitatea și rapiditatea cu care se făcea și mai
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
fost primul pas pentru stabilirea monopolului de stat asupra acestor trimiteri. Pe baza reformei din 1852, s-au înființat în Moldova mai multe oficii poștale, printre care și cel din Fălticeni. De fapt, stațiile de poștă din orașele de reședință administrativă au fost transformate în oficii poștale(birouri poștale). Alte oficii poștale au luat ființă la Iași, Bacău, Bârlad, Botoșani, Dorohoi, Focșani, Galați, Huși, Mihăileni, Piatra, Roman, Tecuci și Vaslui. Până prin 1858, pe scrisorile prezentate cu plată, Poșta din Fălticeni aplica
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
anul următor București-Ploiești-Buzău-FocșaniIași; BuzăuBrăila-Galați, apoi multe altele, concomitent luând ființă birouri sau oficii telegrafice. În Moldova, existau birouri telegrafice în anul 1855, la Iași, Focșani, Tecuci și Galați, iar până în 1858 și la Bacău, Roman, Fălticeni, Piatra și altele. Consiliul Administrativ Extraordinar al Moldovei, aprobase încă din 13 decembrie 1855, înființarea de birouri telegrafice la Fălticeni, Bacău și Roman. Pentru procurarea aparaturii din Austria, orașele adunau fondurile prin subscripție publică. Guvernul ajuta cu forța de muncăățăranii trebuiau să presteze șase zile
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
hârtiile de afaceri și imprimate etc., s-au încheiat și două aranjamente, pe baza cărora Administrația Poștelor Române a introdus în serviciul internațional, la 1 aprilie 1879, mandatele poștale și scrisorile cu valoare declarată. În afara congreselor, Convenția a prevăzut “Conferințe administrative”, pentru examinarea problemelor pur tehnice. La conferințele poștale care au avut loc, s-au încheiat diferite aranjamente între țări, în baza cărora Administrația Poștelor Române a introdus în serviciul internațional: încasarea chitanțelor, facturilor, biletelor, tratelor și în general a tuturor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
s-a lărgit sfera de acțiune și asupra gărilor de pe aceste linii. Încercările repetate ale organelor CFR de a nu aplica prevederile convenției și intervenția organelor poștale, au dus la revizuirea acesteia și transformarea ei, în octombrie 1891, întrun regulament administrativ, care obliga pe șefii de gară să îndeplinească serviciul poștal și telegrafic, acolo unde Direcția Poștelor nu avea oficii proprii, adăugându-se pe lângă atribuțiunile arătate mai sus și executarea serviciului poștal rural. Pentru efectuarea serviciului poștal și telegrafic, cei care
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
urmare, la 21 octombrie 1863, a apărut regulamentul “Pentru serviciul vătășeilor sătesci”, care prevedea următoarele: “Vătășeii sătești sunt înființați pentru a face serviciul de trebuință în administrația și politia rurală”. Același regulament stabilea îndatoririle de serviciu ale vătășeilor. Printre îndatoririle administrative se afla și aceea “De a purta toate hârtiile de corespondență, între comună și subprefectura de plasă, precum și de a face serviciul poștei între aceste localități”. Numărul mare de vătășei impunea ca activitatea lor să fie organizată, coordonată și controlată
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a reprezentat un început bun, susceptibil de îmbunătățire și extindere”, în scurt timp s-a renunțat la serviciul poștal rural, practic a fost desființat din lipsă de fonduri. În consecință, serviciul poștal rural a continuat să se efectueze prin personalul administrativ al subprefecturilor, dar neregulat, încât scrisorile și ziarele ajungeau cu mari întârzieri la destinație, deseori luau altă cale. În anul 1867, printr-un ordin circular al Ministerului de Interne, adresat tuturor prefecților de județe, se stabilesc noi norme după care
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
ajungeau cu mari întârzieri la destinație, deseori luau altă cale. În anul 1867, printr-un ordin circular al Ministerului de Interne, adresat tuturor prefecților de județe, se stabilesc noi norme după care să se execute serviciul poștal rural de către organele administrative, admițindu-se pentru localitățile rurale numai expedierea de ziare și scrisori simple francate, înlăturând scrisorile recomandate, a celor de valoare, a gropurilor și a scrisorilor nefrancate. Pentru aceste trimiteri, destinatarii trebuiau anunțați prin avize, trimise de cel mai apropiat oficiu poștal
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în ședința din 8 decembrie cererea subprefecturii din plasa Muntele, ca începând cu anul 1878, corespondența să fie expediată de trei ori pe săptămână. Creșterea din ce în ce, a volumului trimiterilor în mediul rural și executarea necorespunzătoare de către organele administrative, a serviciului poștal, a determinat Direcția Generală să propună în anul 1881, executarea serviciului poștal rural de către factori rurali călări și cu cariole, județele fiind ajutate de stat, dar obiectivul nu s-a realizat imediat. Un eveniment important în dezvoltarea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
regală din 1877, moșia Broșteni, cu o suprafață de 44.000 ha, a ajuns nu după mulți ani să comercializeze numeroase produse proprii, numai lemn brut peste 45.000 metri cubi anual, ceea ce a determinat casa regală, să întărească aparatul administrativ al moșiei și să faciliteze comunicațiile. Din această cauză, cât și datorită faptului că în localitatea Broșteni era reședința subprefecturii plasa Muntele, care cuprindea 8 mari comune ăBroșteni, Borca, Mădeiu, Sabașa, Fărcașa, Dorna, Șarul Dornei și Neagra Șarului), iar până la
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a încetat prin anul 1947, o dată cu înființarea oficiului poștal. Agenția Dorna a funcționat până la 15 mai 1921, iar agențiile Șarul Dornei și Borca, până la sfârșitul anului 1925, când au trecut la județele Câmpulung și respectiv Neamț. Printr-o nouă reformă administrativă, care a avut loc în anul 1892, județul Suceava a fost împărțit în șase plase: Munteleăcu reședința subprefecturii la Broșteni), Moldova de Sus(Cornu Luncii), Moldova de Jos(Ciumulești), Șomuzul(Giurgești), Siretul de Sus(Lespezi) și Siretul de JosăPașcani). Județul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Fălticeni, 38 de comune rurale cu 185 de sate și număra în total 25.754 de case. Din 1886 și până către sfârșitul anului 1892(octombrie) teritoriul județului Suceava, fusese împărțit numai în trei plaseăMuntele, Șomuz-Moldova și Siretul). Noua reformă administrativă, prin dublarea plaselor și apariția a încă trei subprefecturi, a impus o reorganizare a serviciului poștal rural. Crearea imediată a unor noi posturi a ridicat însă probleme, nefiind înscrise în buget sumele necesare. Prin prevederea de fonduri în plus pe
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
31 decembrie 1931, Regia Autonomă CAM(fost RMS) denunță convenția, revenind la sistemul distribuirii prin antreprenori, dar numărul factorilor poștali rurali era acum aproape dublu, în județul Suceava, față de anul 1893, deși numărul localităților fusese redus prin Legea pentru unificarea administrativă din 14 iunie 1925. Prin această lege comunele Borca, Fărcașa, Mădeiu și Broșteni, din plasa Muntele, au fost încorporate la județul Neamț, iar Șarul Dornei, Neagra Șarului și Păltiniș, la județul Câmpulung Moldovenesc. Comunele Timișești, Țibucani, Păstrăveni, Răucești de la județul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
rural secundar; Lespezi, de către șase principali; Pașcani, de către șase principali și trei secundari; Liteni și Mălini, fiecare câte doi factori principali, iar localitățile rurale aparținând direct de Oficiul Fălticeni erau deservite de opt factori rurali principali și trei secundari. Unificarea administrativă din anul 1925, a determinat, ceva mai târziu, suprimarea diligenței Fălticeni-Broșteni. De altfel, traficul de pasageri a fost monopolul PTT numai până la 1 ianuarie 1930, când a trecut la Casa Autonomă a Drumurilor. A fost unicul mijloc de transport regulat
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
400 km², fiind unul din cele mai întinse din țară, dar prin trecerea părții muntoase și o parte din comunele de șes la județele Neamț și Câmpulung, și-a redus suprafața la 2.700 km. Teritoriul județului avea ca diviziuni administrative: 2 comune urbane(Fălticeni și Pașcani), 2 comune suburbane(Rădășeni și Topile cu Gâștești) și 36 comune rurale cu 173 de sate. Administrația județului era ajutată, la început, de trei preturi: Moldova cu reședința la Mălini, Siret la Lespezi și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]