47,999 matches
-
publice centrale în identificarea prevederilor de tip OUT. ... ... 3. Secretariatul General al Guvernului – identifică și semnalează proiectele de acte normative care fac obiectul prezentei metodologii, dar nu prezintă informații despre prevederile legale de tip OUT; ... – monitorizează îndeplinirea sarcinilor legate de adoptarea prevederilor legale de tip OUT pe parcursul celor 12 luni; ... – solicită instituțiilor inițiatoare completarea adecvată a instrumentelor de prezentare și motivare, incluzând calcule și surse de date folosite; ... – sprijină metodologic instituțiile inițiatoare, organizează sesiuni de instruire periodice și contribuie la
HOTĂRÂRE nr. 443 din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253645]
-
a costurilor de conformare. Anexa nr. 4 STRUCTURA raportului privind implementarea actelor normative Secțiunea 1 Titlul actului normativ evaluat Secțiunea a 2-a Scopul evaluării ex-post 2.1. Informații generale referitoare la actul normativ evaluat a) problemele definite la momentul adoptării actului normativ; b) scopul și obiectivele formulate la momentul adoptării actului normativ; c) stadiul indicatorilor monitorizați la momentul adoptării actului normativ. 2.2. Aspectele principale care au făcut obiectul evaluării ex-post Secțiunea a 3-a Metodologia de evaluare 3.1. Descrierea metodologiei
HOTĂRÂRE nr. 443 din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253645]
-
implementarea actelor normative Secțiunea 1 Titlul actului normativ evaluat Secțiunea a 2-a Scopul evaluării ex-post 2.1. Informații generale referitoare la actul normativ evaluat a) problemele definite la momentul adoptării actului normativ; b) scopul și obiectivele formulate la momentul adoptării actului normativ; c) stadiul indicatorilor monitorizați la momentul adoptării actului normativ. 2.2. Aspectele principale care au făcut obiectul evaluării ex-post Secțiunea a 3-a Metodologia de evaluare 3.1. Descrierea metodologiei a) enumerarea și descrierea metodelor utilizate pe parcursul procesului de
HOTĂRÂRE nr. 443 din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253645]
-
Secțiunea a 2-a Scopul evaluării ex-post 2.1. Informații generale referitoare la actul normativ evaluat a) problemele definite la momentul adoptării actului normativ; b) scopul și obiectivele formulate la momentul adoptării actului normativ; c) stadiul indicatorilor monitorizați la momentul adoptării actului normativ. 2.2. Aspectele principale care au făcut obiectul evaluării ex-post Secțiunea a 3-a Metodologia de evaluare 3.1. Descrierea metodologiei a) enumerarea și descrierea metodelor utilizate pe parcursul procesului de evaluare ex-post; b) descrierea surselor și tipurilor de date
HOTĂRÂRE nr. 443 din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253645]
-
pe parcursul implementării, precum și descrierea stadiului celor nefinalizate. 4.2. Evaluarea impactului actului normativ a) descrierea principalelor schimbări produse pe perioada implementării în situația grupurilor-țintă; * Descrierea va include prezentarea principalilor indicatori la momentul evaluării comparativ cu stadiul lor la momentul adoptării actului normativ. b) impactul macroeconomic; c) impactul asupra mediului concurențial și domeniului ajutoarelor de stat; d) impactul asupra mediului de afaceri; e) impactul social; f) impactul asupra mediului înconjurător; g) impactul asupra inovării și digitalizării; h) impactul asupra obiectivelor de
HOTĂRÂRE nr. 443 din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253645]
-
de fundamentare a actului normativ și, în mod ideal, studiul de impact ex-ante al actului normativ, în măsura în care s-a realizat o astfel de analiză înainte de emiterea actului normativ; ... b) scopul și obiectivele formulate la momentul adoptării actului normativ. O sursă de informații este reprezentată de documente strategice sau de management în domeniul reglementat de actul normativ. Astfel, este posibil ca la momentul adoptării actul normativ să se fi revendicat dintr-o reglementare de la nivelul Uniunii
HOTĂRÂRE nr. 443 din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253645]
-
analiză înainte de emiterea actului normativ; ... b) scopul și obiectivele formulate la momentul adoptării actului normativ. O sursă de informații este reprezentată de documente strategice sau de management în domeniul reglementat de actul normativ. Astfel, este posibil ca la momentul adoptării actul normativ să se fi revendicat dintr-o reglementare de la nivelul Uniunii Europene, dintr-o strategie sectorială sau din Planul strategic instituțional; ... c) stadiul inițial al indicatorilor monitorizați. În această secțiune trebuie furnizate date cu privire la stadiul indicatorilor
HOTĂRÂRE nr. 443 din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253645]
-
de la nivelul Uniunii Europene, dintr-o strategie sectorială sau din Planul strategic instituțional; ... c) stadiul inițial al indicatorilor monitorizați. În această secțiune trebuie furnizate date cu privire la stadiul indicatorilor, inclusiv al indicatorilor naționali de dezvoltare durabilă, la momentul adoptării actului normativ. Din nou, surse de informații utile sunt: • nota de fundamentare a actului normativ; • date prezentate în documente strategice sau de management din care s-a revendicat actul normativ; • alte rapoarte referitoare la domeniul reglementat sau date colectate de
HOTĂRÂRE nr. 443 din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253645]
-
vor completa subpunctele relevante, în funcție de aspectele care au fost evaluate și tipul de impact generat. ... g) impactul asupra obiectivelor de dezvoltare durabilă. ... ^4 Descrierea va include prezentarea principalilor indicatori la momentul evaluării comparativ cu stadiul lor la momentul adoptării proiectului/proiectelor de acte normative. Metodele de evaluare a tipurilor de impact enumerate mai sus sunt similare cu cele utilizate în cazul evaluărilor ex-ante și sunt detaliate în Manualul de monitorizare și evaluare a politicilor publice care stă la baza
HOTĂRÂRE nr. 443 din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253645]
-
nr. 6/2016 acestea nu au fost îndeplinite. Astfel, se subliniază că în preambulul ordonanței de urgență nu este indicată existența unei situații extraordinare, lipsind, de asemenea, orice referire temeinică privind necesitatea reglementării, ori a unor consecințe negative în cazul amânării adoptării actului normativ. ... 39. Făcând referire la cele menționate în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2016, precum și la prevederile art. 147 alin. (4) din Constituție, autorii sesizării învederează că, la data adoptării ordonanței anterior menționate, Decizia Curții Constituționale
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
unor consecințe negative în cazul amânării adoptării actului normativ. ... 39. Făcând referire la cele menționate în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2016, precum și la prevederile art. 147 alin. (4) din Constituție, autorii sesizării învederează că, la data adoptării ordonanței anterior menționate, Decizia Curții Constituționale nr. 51 din 16 februarie 2016, invocată în preambul, nu era publicată în Monitorul Oficial al României, aceasta fiind publicată ulterior. ... 40. Se susține că simpla împrejurare că sintagma „ori de alte organe specializate
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
10 martie 2016, Comisia 1 din cadrul C.S.M. a dat aviz favorabil, care a fost înaintat spre aprobare Plenului Consiliului și spre luare la cunoștință Ministerului Justiției. În data de 11 martie 2016, anterior emiterii avizului, Guvernul a procedat la adoptarea ordonanței de urgență, care a primit numărul 6/2016. Abia ulterior, în data de 24 martie 2016, după ce ordonanța de urgență a fost adoptată de Guvern și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la cererea Comisiei juridice din
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
modificări legislative cerute de această comisie a Senatului. ... 48. Apreciază că atribuția de avizare a actelor normative de către instituțiile publice interesate nu este una pur formală și nici nu trebuie înțeleasă în sensul că simpla solicitare a avizului (cu adoptarea îndată după solicitare a actului normativ) este suficientă pentru a fi îndeplinită cerința constituțională. Consideră că prin modul în care a fost adoptată ordonanța de urgență au fost încălcate prevederile art. 1 alin. (3) și (5), ale art. 133 alin.
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
invocă observațiile cuprinse la pct. 3 și 4 din Avizul Consiliului Legislativ nr. 211 din 14 martie 2016 referitoare la sintagma „lucrători specializați din cadrul poliției“, apreciind că acestea nu au fost avute în vedere în procedura de elaborare și adoptare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2016, fiind încălcate dispozițiile art. 10 alin. (4) din Legea nr. 24/2000. Apreciază că soluția legislativă cuprinsă în art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2016 este în contradicție cu cele
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
a abilitat C.N.I.C. și organele S.R.I. să desfășoare activități care restrâng dreptul la viață privată, la secretul corespondenței, precum și cel la un proces echitabil, apreciază că au fost încălcate flagrant atât art. 115 alin. (6) din Constituție, care interzice adoptarea de ordonanțe de urgență în domeniul legilor constituționale, al drepturilor și libertăților fundamentale, precum și art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, art. 26 privitor la viața intimă, familială și privată, art. 28 cu privire la
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
Plenul C.S.M. a avizat favorabil, fără observații sau propuneri, proiectul de lege de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2016. ... 82. În ceea ce privește încălcarea prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituție, din perspectiva nerespectării interdicției de adoptare a ordonanțelor de urgență care afectează drepturile cetățenești, susține că aceasta nu poate fi reținută. Intervențiile legislative operate prin intermediul dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2016 reglementează în mod clar și limitativ organele care au competența de a
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
normative de sine stătătoare și devin, ca efect al aprobării de către autoritatea legiuitoare, acte normative cu caracter de lege, chiar dacă, din rațiuni de tehnică legislativă, alături de datele legii de aprobare, conservă și elementele de identificare atribuite la adoptarea lor de către Guvern (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 95 din 8 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 23 februarie 2006, sau Decizia nr. 1.039 din 9 iulie 2009, publicată
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
din 8 octombrie 2012, sau Decizia nr. 55 din 5 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 25 februarie 2014). În jurisprudența sa, Curtea a statuat că viciul de neconstituționalitate extrinsec ce privește însăși adoptarea ordonanței de urgență determină întotdeauna neconstituționalitatea legii de aprobare a acesteia, în ansamblu (Decizia nr. 412 din 20 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 570 din 11 iulie 2019, paragraful 45). ... 139. În consecință, Curtea
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
interpretând dispozițiile procesual penale referitoare la metodele speciale de supraveghere tehnică și aplicând principiile constituționale și convenționale în materie, Curtea a evidențiat reperele comportamentului constituțional pe care legiuitorul avea obligația să și-l însușească, aplicând cele statuate de Curte în adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2016. Acest aspect a fost sesizat și de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, care, prin Decizia nr. 22 din 25 octombrie 2016, publicată
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
activitatea principală a C.N.I.C., aceea de a pune în executare actele de autorizare emise în temeiul art. 13 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României. Această opțiune a legiuitorului a avut ca temei situația extraordinară existentă la data adoptării ordonanței de urgență, generată de publicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 51 din 16 februarie 2016. De altfel, în chiar nota de fundamentare la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2016 se preciza că acest „act normativ este destinat să ofere
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
tehnică prin intermediul C.N.I.C. sunt norme adoptate pentru a reglementa o situație tranzitorie. Astfel, acestea au concurat la punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică pe perioada imediat următoare publicării Deciziei nr. 51 din 16 februarie 2016, în scopul adoptării unei reglementări precise în domeniu care să respecte exigențele constituționale. Curtea constată că actul criticat a oferit o soluție de urgență, temporară, pentru activitatea organelor judiciare, pe de-o parte, iar, pe de altă parte, a oferit legiuitorului timpul necesar
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
o parte, iar, pe de altă parte, a oferit legiuitorului timpul necesar luării măsurilor adecvate în ceea ce privește punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică. Cu toate acestea, Curtea reține că, deși au trecut 6 ani de la adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2016, legiuitorul, prin legea de aprobare a acesteia, s-a limitat să aprobe „soluția de urgență“ fără a reglementa o procedură conformă normelor constituționale și a stabilit C.N.I.C. ca singura entitate ce pune în
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 17 martie 2020, paragraful 59, a constatat că norma constituțională instituie veritabile limitări ale competenței atribuite Guvernului. De asemenea, în jurisprudența sa, Curtea a stabilit că „se poate deduce că interdicția adoptării de ordonanțe de urgență este totală și necondiționată atunci când menționează că «nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale» și că «nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică». În celelalte domenii prevăzute de
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
competență de legiferare limitată în domeniile care vizează regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție și drepturile electorale („ordonanțele de urgență nu pot afecta“), cu privire la care aplicarea interdicției constituționale exprese este condiționată de adoptarea unor reglementări care suprimă, aduc atingere, prejudiciază, vatămă, lezează, în general, antrenează consecințe negative asupra drepturilor, libertăților și îndatoririlor constituționale. În această din urmă ipoteză, dacă reglementările nu produc consecințele juridice menționate, Guvernul partajează competența de legiferare cu Parlamentul, fiind
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
alocate în cadrul Programului operațional Infrastructură mare 2014-2020 prin nefinalizarea proiectelor în cadrul cărora sunt realizate și încheiate contracte de achiziție publică pentru care este necesară constituirea unei noi garanții de bună execuție, ce ar conduce la majorarea deficitului excesiv, adoptarea prelungirii termenului în care această operațiune ar putea fi îndeplinită trebuie realizată pe calea ordonanței de urgență. Întrucât neadoptarea prezentei ordonanțe de urgență a Guvernului ar avea ca impact imposibilitatea derulării contractelor de achiziție publică, fiind afectate astfel și alte
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 62 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254988]