KorAP: Find »[drukola/base=adoptiv & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...58 59 60 ...73 >

1,817 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391

rezultă din motivația de a avea un copil. Resursele sociale, în special suportul din partea apropiaților (în special familie extinsă și prieteni) au fost importante pentru șase familii. Pentru două familii a fost util să identifice și să observe alte familii adoptive. Procedura de adopție, prin solicitările sale, reprezintă un important factor de stres pentru majoritatea părinților adoptatori (opt cazuri din zece). În termeni foarte generali, procedura este caracterizată de părinții adoptatori ca fiind inflexibilă, greoaie, dificilă, anevoioasă, laborioasă sau complicată, o

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
cu persoanele candidate la statusul de adoptatori 345. Factorii personali, precum factorii psihologici, credințele și valorile personale, sunt invocați de părinții adoptatori ca fiind factori importanți pentru a depăși momentele de așteptare, solicitările și provocările procesului de adopție. O mamă adoptivă afirma: Dacă nu ai un psihic puternic și nu îți dorești din tot sufletul un copil, pe parcursul procedurii de adopție, ai tendința de a renunța la tot. O altă mamă afirma: M-am rugat neîncetat. Credința m-a ajutat sa

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
procedura de adopție, nu ar fi făcut-o în așa fel încât lucrurile să pară abordabile, am fi fost descurajați pe parcurs și poate chiar am fi renunțat. E o procedură greoaie, dar am avut suportul lor. Șase dintre mamele adoptive consideră practicienii din direcții ca fiind persoane "resursă", care le-au oferit suport în procesul de adopție. Nu toate sunt însă de aceeași părere. Două mame invocă lipsa de încredere și comunicare între ele și asistenții sociali din cadrul direcțiilor care

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
adoptatori și apreciat pozitiv. O respondentă asociază perioada de acomodare cu o perioada de "convalescență" a copilului căruia "îi era dor" de asistenții maternali. Un factor de stres mai puțin dezbătut în literatura de specialitate, face referire la legătura familiei adoptive cu asistentul maternal. Majoritatea adoptatorilor se întreabă dacă trebuie să păstreze această legătură, pe ce perioadă și ce formă să ia comunicarea. Afecțiunea pe care copilul o manifestă față de asistenții maternali adeseori este îngrijorătoare pentru adoptatori. "Iubirea instantanee" pe care

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
pentru adoptatori. "Iubirea instantanee" pe care ei se simt responsabili să o manifeste la întâlnirea cu copilul, o doresc să vină și din partea copilului, iar imixtiunea asistentei maternale este văzută ca o piedică în crearea legăturii dintre copil și mama adoptivă. Majoritatea preferă să țină legătura pe perioade scurte, prin telefon, poștă sau e-mail. Pentru toți copiii adoptați după vârsta de 6 luni, mamele au recunoscut dificultățile de relaționare care s-au întins, în funcție de situație de la câteva săptămâni la câteva luni

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
copil, apreciind fișa medicală din dosarul copilului ca fiind neconcludentă, cu multe erori sau lacunară. Lipsa informațiilor despre evoluția psihologică, comportamentală a copilului creează un sentiment de incertitudine în interpretarea și înțelegerea manifestărilor afective și comportamentale ale copilului. O mamă adoptivă spunea: eu nu știu cum îl va afecta perioada în care nu a stat cu noi, nu știm ce moștenește, nu știu ce e normal și ce nu în comportamentul lui, dacă anumite reacții sunt de moment, sunt accidentale sau trecătoare sau îi stau

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
și elimina aceste probleme de sănătate. O sursă a acestei disponibilități este responsabilitatea ridicată pe care părinții adoptatori o resimt în raport cu acești copii, o cauză fiind aceeași teamă de a nu fi acuzați de neglijență în creșterea copilului. O mamă adoptivă spunea: trebuie să ai mai multă grijă de el decât de copilul tău. Serviciile medicale accesibile sunt cele comune tuturor copiilor. Nemulțumirea mare a respondentelor este lipsa de suport, în special financiar, pentru analizele medicale și pentru tratamente. O respondentă

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
ședințe de logopedie, teama mamei de stigmatizare a copilului, a împiedicat urmarea acestor ședințe: Cineva ne-a spus că acolo merg numai copiii nebuni, a afirmat ea. În mod similar, teama de a nu-i "înregistra" copilul a împiedicat mama adoptivă, al cărui copil prezintă întârzieri în dezvoltarea cognitivă, deficit de atenție și probleme de limbaj să solicite ajutorul psihologului. În aceste cazuri, problema copilului este acceptată de părinți, atitudinea lor fiind mai degrabă una de resemnare: va vorbi dacă va

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
este momentul potrivit? Nu pot să știu și totuși psihologul mi-a spus că eu voi ști. Mi-e teamă. 6.4 Concluzii Pentru a răspunde la întrebările adresate inițial, am avut în vedere mai multe cicluri ale formării familiei adoptive, care au scos în evidență factori de stres și constrângeri specifice, resurse și strategii de coping diferite. O primă concluzie ar fi aceea că, pe lângă stresul principal al adopției unui copil, care intră în familie cu o serie de caracteristici

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
mai mică adaptarea. Un prim indicator al adaptării îl reprezintă calitatea relațiilor dintre membrii familiei. Constatăm legături bine consolidate în timp. Afecțiunea pe care copiii adoptați o manifestă în raport cu părinții reprezintă cea mai importantă resursă pentru întărirea acestor relații. Familia adoptivă rămâne însă deficitară pe planul comunicării cu copilul despre adopție. Strategiile de evitare și amânare au ca efect menținerea unui nivel de stres constant în legătură cu acest subiect. În ceea ce privește cel de-al doilea indicator prin care am definit adaptarea, promovarea dezvoltării

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
copilul despre adopție. Strategiile de evitare și amânare au ca efect menținerea unui nivel de stres constant în legătură cu acest subiect. În ceea ce privește cel de-al doilea indicator prin care am definit adaptarea, promovarea dezvoltării copilului, observăm o disponibilitate ridicată a familiei adoptive de a investi în copilul adoptat. Problemele care creează stres, dar care sunt abordate în general cu succes sunt cele care fac referire la starea de sănătate și dezvoltarea fizică a copilului. Problemele pentru care, o parte dintre familii, identifică

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
copiilor, adeseori recurg la adopție. Dincolo de efortul (material, psihologic, medical) de a utiliza tehnologiile moderne de reproducere, adopția poate reprezenta încercarea cuplurilor care se simt stigmatizate de a normaliza situația. În mod paradoxal însă, se poate întâmpla ca însăși parentalitatea adoptivă să fie discreditantă, stigmatizantă în special pentru persoanele care adoptă din motive de infertilitate. Într-un studiu realizat de Miall 360 pe un eșantion de tip snowball format din 71 de femei infertile, care au adoptat sau erau în proces

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
urmare a faptului că nu li se cunoaște trecutul genetic. O serie de autori consideră că, în general, copiii adoptați se nasc din backgroud-uri genetice mai puțin favorabile 363. Dacă stigmatizarea infertilității poate fi pusă pe seama ideologiei pronataliste, stigmatizarea parentalității adoptive, respectiv stigmatizarea copiilor adoptați pot fi atribuite altor cauze. Stigmatizarea parentalității adoptive își are originea în viziunea tradiționalistă, care accentuează importanța legăturii genetice, biologice, de sânge din interiorul familiei în formarea relațiilor de rudenie. Lebner 364 arăta că, în prezent

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
de autori consideră că, în general, copiii adoptați se nasc din backgroud-uri genetice mai puțin favorabile 363. Dacă stigmatizarea infertilității poate fi pusă pe seama ideologiei pronataliste, stigmatizarea parentalității adoptive, respectiv stigmatizarea copiilor adoptați pot fi atribuite altor cauze. Stigmatizarea parentalității adoptive își are originea în viziunea tradiționalistă, care accentuează importanța legăturii genetice, biologice, de sânge din interiorul familiei în formarea relațiilor de rudenie. Lebner 364 arăta că, în prezent, această viziune este întărită de curentul actual de "medicalizare" și "genetizare" cu

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
de 150 de respondenți (71 de sex masculin, 79 de sex feminin). 7% dintre subiecți au adoptat sau aveau în momentul studiului copii încredințați in vederea adopției. Marea majoritatea a răspunsurilor au contribuit la construcția unei imagini similare a familiei adoptive cu cea biologică. Respondenții au considerat în mare măsură că, experiențele trăite de părinții adoptatori sunt similare cu cele ale părinților biologici, la fel și sentimentele mamelor și ale taților adoptatori comparativ cu ale mamelor și taților biologici. Totodată însă

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
în dezvoltare decât copiii biologici. Mai mult, studiul realizat de Miall 371 indică acordarea de către respondenți a unei importanțe sporite funcționalității și angajamentului manifestat față de familie decât aspectelor biologice. Concret, respondenții au considerat că, atât familiile biologice, cât și cele adoptive se confruntă cu schimbări și provocări similare. În acest context, experiența parentală și mediul familial au fost considerate ca fiind cele mai importante aspecte în crearea legăturii și a succesului familial, indiferent de modul de formare a familiei prin adopție

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
iubești un copil adoptat decât unul biologic, cauza principală fiind lipsa legăturii de sânge. În ceea ce privește copiii adoptați, aproximativ trei pătrimi dintre respondenți au o percepție favorabilă față de acești, considerându-i bine adaptați, dezvoltând o relație normală de atașament în raport cu familiile adoptive. Cu toate acestea, părerile cu privire la comportamentul școlar sau social sunt împărțite. De semnalat faptul că, jumătate dintre respondenți consideră că, problemele emoționale și de sănătate sunt semnificativ mai mari pentru copiii adoptați internațional. De semnalat că, s-au înregistrat diferențe

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
O treime dintre cei anchetați consideră că, în general copiii adoptați prezintă dificultăți de adaptare, opinie împărtășitî de mai mult de jmatet dintre respondenți când se face referire la copiii adoptați din meiul instituționalizat. 7.1.4 Trăirea stigmatizării Familiile adoptive, indiferent că vorbim de părinți adoptatori, copii adoptați sau părinți biologici care au consimțit la adopție trăiesc experiența negativă a stigmatizării sociale. Trăirile părinților biologici Deși puține la număr, studiile de specialitate arată că, în general, consimțământul la adopție reprezintă

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
biologice. Majoritatea celor care s-au reunit cu familia biologică s-au perceput pe sine a fi mult mai acceptați din punct de vedere social. O altă sursă semnificativă a sentimentului negative o reprezintă percepția stigmatizării asociate statusului de părinte adoptiv, părinte care nu este considerat "real" sau "natural". Trăirile părinților adoptatori După cum arătam anterior, două sunt atributele în legătură cu care apare stigmatizarea socială a părinților adoptatori: infertilitatea, respectiv parentalitatea adoptivă. Trecerea de statusul de persoană infertilă la cel de părinte adoptiv

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
a sentimentului negative o reprezintă percepția stigmatizării asociate statusului de părinte adoptiv, părinte care nu este considerat "real" sau "natural". Trăirile părinților adoptatori După cum arătam anterior, două sunt atributele în legătură cu care apare stigmatizarea socială a părinților adoptatori: infertilitatea, respectiv parentalitatea adoptivă. Trecerea de statusul de persoană infertilă la cel de părinte adoptiv poate fi influențată, potrivit lui Salzer 379, atât de factori negativi (stigmatizare, ignoranță, rasism sau credințe culturale cu privire la legaturile de rudenie) cât și de factori pozitivi (atitudinile pozitive față de parentalitate

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
adoptiv, părinte care nu este considerat "real" sau "natural". Trăirile părinților adoptatori După cum arătam anterior, două sunt atributele în legătură cu care apare stigmatizarea socială a părinților adoptatori: infertilitatea, respectiv parentalitatea adoptivă. Trecerea de statusul de persoană infertilă la cel de părinte adoptiv poate fi influențată, potrivit lui Salzer 379, atât de factori negativi (stigmatizare, ignoranță, rasism sau credințe culturale cu privire la legaturile de rudenie) cât și de factori pozitivi (atitudinile pozitive față de parentalitate, educație și pregătire profesională, resursele economice și maturitatea persoanei sau de

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
nu fi stigmatizate și rejectate de societate în general. Cei care aleg să dezvăluie actul adopției, sunt motivați de sentimentul de insecuritate generat de lipsa certitudinii că este posibilă tăinuirea adopției, respectiv de prezența unor diferențe fizice evidente între familia adoptivă și copilul adoptat. 7.2 Designul cercetării Rezultatele empirice pe care le vom prezenta în continuare au fost obținute în urma analizei datelor dintr-un studiu explorator, realizat în perioada aprilie-iulie 2008. Întrebări de cercetare. Acest studiu a fost menit să

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
legături afective cu părinții adoptatori la fel de puternice precum ar crea cu părinții biologici (93,2%). Cu toate acestea, aproape jumătate consideră că, atunci când li se dezvăluie că au fost adoptați, copiii se simt mai puțin satisfăcuți de relația cu familia adoptivă. Tabelul 7.4 Percepția copiilor adoptați la nivel social Acord puternic (%) Acord (%) Dezacord (%) Dezacrd puternic (%) Copiii adoptați se dezvoltă fizic la fel de bine precum copiii crescuți in familiile biologice 34,0 60,5 5,5 0 Copii adoptați prezintă o dezvoltare

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
adoptați prezintă o dezvoltare afectivă la fel de bună precum copiii crescuți in familiile biologice 22,5 58,5 17,7 1,3 Evoluția copiilor adoptați depinde mai degrabă de factorii ereditari/genetici decât de modul în care sunt crescuți în familia adoptivă 6,1 33,3 53,1 7,5 Copiii adoptați se integrează la fel de bine social precum copiii crescuți în familiile biologice 20,4 63,9 15 0,7 De asemenea, mai mult de o treime dintre respondenți (39,5%) consideră

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Prin urmare sunt valorizate relațiile biologice, de sânge în interiorul familiei și importanța background-ului genetic în dezvoltarea ulterioară a copilului, în special din punct de vedere social. Același aspect reiese și din percepția insatisfacției copiilor adoptați în relația cu familia adoptivă, deși modul de manifestare a parentalității adoptive este perceput ca fiind similar modului de manifestare a parentalității biologice. În considerarea validității rezultatelor și extrapolarea lor se solicită precauție necesară în principal din cauza eșantionului de intenționalitate utilizat. Sinteza concluziilor Obiectivele declarate

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]