2,152 matches
-
fost pentru un veac și jumătate principalii proprietari ai moșiei Buhăieștilor; deasemenea, este stră-străbunicul biospeologului Emil Racoviță. Pe fiul lui Ștefan Caracaș, ce purta întocmai numele tatălui, buhăieștenii îl pomenesc și azi, acesta fiind ctitorul bisericii din sat, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", construită în 1798. El apare în pridvorul bisericii, în portretul de ctitor, alături de soția Catrina. Documentele cu referire la moștenirea pitarului Caracaș arată amploarea apiculturii în ținutul Vasluiului la acea vreme. Buhăieștii de Jos sînt și acum numiți
Buhăiești, Vaslui () [Corola-website/Science/301867_a_303196]
-
interes local. Două sunt situri arheologice așezarea eneolitică de la „Movila Mică” de la Căiata, aparținând culturii Cucuteni; precum și situl de la „Movila Mare” ce cuprinde o așezare fortificată din perioada Halstatt și o așezare medievală datând din secolul al XVI-lea. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (zidită în 1808) de la Voetin este clasificată ca monument de arhitectură. Ansamblul memorial și de arhitectură Sihleanu-Grădișteanu-Ghica din satul Sihlea, datând din secolul al XIX-lea, cuprinde castelul Sihleanu-Grădișteanu-Ghica (1830), biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” (1860-1866) și
Comuna Sihlea, Vrancea () [Corola-website/Science/301899_a_303228]
-
2004, dată de la care comuna Tulnici are componența actuală. Două obiective din comuna Tulnici sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca monumente de arhitectură. Unul este biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din incinta mănăstirii Lepșa, construită în anii 1930-1936. Celălalt este biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din satul Coza, clădire ridicată în 1873. Observatorul Tulnici are coordonatele geografice: j = 45055 14 și l = 2604 15. El este situat pe terasa
Comuna Tulnici, Vrancea () [Corola-website/Science/301907_a_303236]
-
comunei simțindu-se în deplină siguranță. Dispensarul comunei este unul modern dotat cu aparatură corespunzătoare și cu cadre medicale bine pregătite capabile să asigure asistență medicală de bună caliatate. În localitate există 2 biserici, cea din Satul vechi având hramul „Adormirea Maicii Domnului”. În comuna există un cămin cultural modern coplet renovat dotat cu încălzire centarala unde se desfasoara diverse activități culturale și serbările școlare și un teatru de vară în care se desfășoară spectacole. Parcul este amenajat în centrul localității
Comuna Bucinișu, Olt () [Corola-website/Science/301955_a_303284]
-
dansuri populare și grupurile vocale. Pe teritoriul localității se poate găsi și mormântul bunicii lui Mihai Eminescu și o importanță Biserică de lemn din Bănești din anul 1706 ce poartă hramul Sf. Nicolae înscrise în limba ebraica pe piatră. Biserică Adormirea Maicii Domnului din Fântânele. Comună este poziționata la o distanță de 7 km de comună Verești, fiind cuprinsă între cele două râuri: la vest Râul Suceava și la est Râul Siret la 30 km de Suceava, 40 km de Botoșani
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
numără "Biserica Sfântul Nicolae" a fostului "schit Olteni" (construită în jur de 1580-1590 și extinsă în 1830), "Biserica Sfinții Voievozi" din Bogdănești (construită în jur de 1692-1698), "Biserica Sfântul Gheorghe" din Gura Văii (construită în jur de 1758) și "Biserica Adormirea Maicii Domnului" (construită în jur de 1812, cu picturi inițiale). În comuna "Bujoreni", se mai află un obelisc ridicat în memoria eroilor de război (lângă școala din Bogdănești) și o cruce comemorativă pentru eroii de război (în fața bisericii din Gura
Comuna Bujoreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/301993_a_303322]
-
de la Pociu, care ar fi lăcrimat cu trei ani înainte. Papă Clement al XIII-lea a acordat în anul 1767 indulgenta plenară (iertarea păcatelor) celor care vizitează biserică de la Nicula în sărbătorile mariane ale Nașterii Fecioarei Maria, Bunei‑Vestiri și Adormirii Maicii Domnului. Mănăstirea Nicula a luat ființă la sfârșitul secolului al XIX-lea, când a fost construită biserică de zid. Atît satul cît și Mănăstirea de la Nicula se regăsesc în Hartă Iosefină a Transilvaniei. Din analiza hârtii se constată că
Nicula, Cluj () [Corola-website/Science/300344_a_301673]
-
amintește de conlocuitorii slovaci de odinioară. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Secțio 083), localitatea apare sub numele de „Totfalu”. Localitatea se află la o distanță de aproximativ 10 km de Cluj-Napoca și la 1,5 km de mănăstirea "Adormirea Maicii Domnului". Este o zonă cu un mare potențial turistic fiind la doar 3 km de șoseaua europeană E60. Are un relief predominat de deal, cu păduri de foioase de peste 100 de ani care se află de jur-împrejurul satului, pe dealurile
Tăuți, Cluj () [Corola-website/Science/300358_a_301687]
-
prezent(2016) mai sunt 30 de familii. Satul Godeni are o climă temperat continentală cu influențe Medieteraneene. În prezent nu există nici o activitate economică în Satul Godeni cu excepția unui mic butic în partea de N a așezării. Biserică cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” construită în anul 1854. Situl DJ-l-s-B-07896; Piscul cu Jidovi, așezare din epoca pietrei ce corespunde culturii Verbicioara, la 1.5 km NE de așezare într-o zonă împădurita. Situl DJ-I-s-B-07895; Cetatea daco-romană de la Godeni - La Pleașa, secolul ÎI
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
în anul 1977 � 4.109 locuitori; în anul 1992 - 3.059 locuitori. În anul 1892, comuna avea primărie, două biserici (una cu hramul �Înălțarea Domnului�, construită din lemn de Dumitrache Sărariul la 1810, renovată în anul 1881, cealaltă cu hramul �Adormirea Maicii Domnului�, construită de Anghel Bojoianu, vistier, la 1820), un schit �Robănești� (datând de la începutul secolului al XVII-lea, fost metoh al Mănăstirii Brâncoveni). În anul 1928, avea primărie, post de jandarmi, un post telefonic, două biserici, o școală. În
Comuna Robănești, Dolj () [Corola-website/Science/300415_a_301744]
-
bibliotecă parohială, un cămin cultural (înființat în 1938), două biserici (biserica parohială cu hramul �Înălțarea Domnului�, construită din zid, în 1882, pe locul alteia din lemn construită în 1810, între satele Robăneștii de Jos și Bojoiu; cealaltă biserică, cu hramul �Adormirea Maicii Domnului�, construită din zid în anul 1905 pe locul alteia ce fusese construită în 1820, în satul Robăneștii de Sus). Pe teritoriul comunei, în anul 1923, a fost ridicat monumentul eroilor „Șarja Robănești 1916”, pe locul luptei dintre trupele
Comuna Robănești, Dolj () [Corola-website/Science/300415_a_301744]
-
la județul Giurgiu. Nouă obiective din comuna Clejani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice: ruinele schitului Babele (secolele al XV-lea-al XVII-lea) de lângă biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Neajlovu; și situl de „la Carieră” (500 m est de satul Clejani), conținând urme de așezări din Epoca Bronzului Timpuriu (cultura Glina III) și din perioada Halstatt. Alte cinci obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica
Comuna Clejani, Giurgiu () [Corola-website/Science/300426_a_301755]
-
Maicii Domnului” din Neajlovu; și situl de „la Carieră” (500 m est de satul Clejani), conținând urme de așezări din Epoca Bronzului Timpuriu (cultura Glina III) și din perioada Halstatt. Alte cinci obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1799, refăcută în 1865) din Neajlovu; biserica „Nașterea Maicii Domnului” (1850-1902); hanul maiorului Mișa Anastasievici (1859), astăzi bibliotecă; biserica „Sfântul Arhanghel Mihail” (1864); și ruinele Școlii de Meserii (1834, refăcută în 1853), ultimele patru din satul Clejani. Celelalte
Comuna Clejani, Giurgiu () [Corola-website/Science/300426_a_301755]
-
Epoca Bronzului (cultură Tei) din „Valea lui Guțu Gheorghe” de la sud de Găujani; situl de la „Pepeniște” (tot la sud de Găujani); și situl de la „Canalul Mare”, la est de Găujani. Celelalte două obiective sunt clasificate că monumente de arhitectură: biserică „Adormirea Maicii Domnului” (1856) din Găujani și biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1882) din centrul satului Pietrișu. Bibliografie suplimentară Gaujani în trecerea anilor,de Marin Soare,Editura Solaris Prinț,București,2012
Comuna Găujani, Giurgiu () [Corola-website/Science/300431_a_301760]
-
de Hulubești, și conținând urme de așezări din Epoca Bronzului (cultura Tei), perioada Latène (cultura geto-dacică) și din Evul Mediu Timpuriu. Alte opt sunt monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Gheorghe” (sfârșitul secolului al XIX-lea) din sud-estul satului Brăniștari; biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1865); conacul Varthiadi (secolul al XIX-lea); școala veche (secolul al XIX-lea), astăzi muzeu; moara Varthiadi (începutul secolului al XX-lea); biserica de lemn din cimitir (secolul al XIX-lea; ultimele cinci din satul Călugăreni); ruinele unui
Comuna Călugăreni, Giurgiu () [Corola-website/Science/300425_a_301754]
-
1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Cinci obiective din comuna Izvoarele sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1902) din Chiriacu; biserica „Sfântul Nicolae” (1879) din Dimitrie Cantemir; biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1890) din Izvoarele; biserica „Sfântul Nicolae” (1885, refăcută în 1938); și biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” (1850) din Valea Bujorului.
Comuna Izvoarele, Giurgiu () [Corola-website/Science/300438_a_301767]
-
patru în zona satului Comana; situl de la „Dealul Oltenilor”; și situl de la „Buturugile”, ambele din zona satului Vlad Țepeș. Celelalte trei obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură conacul Mihail Kogălniceanu (sfârșitul secolului al XIX-lea), ulterior Emil Grădișteanu; biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1882), ambele din satul Budeni; și conacul Grădișteanu (începutul secolului al XX-lea), astăzi unitate SRI.
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
aflat la 300 m de satul Remuș, cuprinzând așezări din Epoca Bronzului (cultura Zimnicea-Plovdiv) și din perioada Latène (secolele al III-lea-I î.e.n.). Celelalte cinci obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” și „Adormirea Maicii Domnului” (1864) din satul Cetatea; ruinele bisericii din Siliște (dinainte de 1791); Casa Marin Popescu (1840), azi muzeu sătesc; casa Marin Slăvuică (1850); și biserica „Sfânta Ecaterina” (1880), ultimele patru toate din satul Frătești.
Comuna Frătești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300430_a_301759]
-
1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Două obiective din comuna Ogrezeni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca monumente de arhitectură biserica „Adormirea Maicii Domnului” și „Sfântul Mucenic Emilian de la Durostorum” (1858, reconstruită în 1969-1972) din nordul satului Ogrezeni; și biserica „Sfântul Gheorghe” (1830) din sud-vestul satului Hobaia. Din 1990 până în 1994 primar al comunei a fost Drăgușin Gheorghe inginer de profesie, din
Comuna Ogrezeni, Giurgiu () [Corola-website/Science/300441_a_301770]
-
și comasate cu satul Roată de Jos, iar comună a luat și ea numele de "Roată de Jos". În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. În comuna Roată de Jos se află biserică „Adormirea Maicii Domnului”-Sadina, a fostului schit Roată, monument istoric de arhitectură de interes național. Datând din 1668, biserica se află în satul Roată de Jos, pe teritoriul fostului sat Roata-Cătunu. În rest, alte cinci obiective din comuna sunt incluse în
Comuna Roata de Jos, Giurgiu () [Corola-website/Science/300443_a_301772]
-
satul Vărăști cu Hramul Sfanțului Nicolae reconstituita în secolul al XIX-lea. În comuna Vărăști se află curtea lui Radu și Constantin Șerban, monument istoric de arhitectură de interes național. Ansamblul constă din ruinele caselor acestora (1640) și din biserică „Adormirea Maicii Domnului” (1646). În rest, alte opt obiective din comuna sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu că monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice: așezarea neolitica din „Valea lui Gâlca” (la est de Vărăști
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
faza IV) și din perioada Latène (epoca geto-dacică). Celelalte două sunt clasificate că monumente de arhitectură: conacul Mihail Kogălniceanu (1900), ulterior Daniel Danielopol, aflat în zona satului Dobreni, pe DJ412 către Câmpurelu; și biserica „Sfinții Nicolae, Grigore și Visarion” și „Adormirea Maicii Domnului” (1817) din Vărăști.
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
monumente de interes local. Cinci dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice patru la Ciolpani, (din care două în zona fostului sat Țigănești) și unul la Izvorani. Celelalte două sunt mănăstirea Țigănești datând din secolul al XVIII-lea, și biserica „Adormirea Precistei” din satul Ciolpani.
Comuna Ciolpani, Ilfov () [Corola-website/Science/300493_a_301822]
-
tot la Ciorogârla o mănăstire numită "Ciorogârla-Samurcășești", deoarece a fost înălțată, în anul 1808, de vornicul Constantin Samurcaș și soția acestuia, Zoe, pe moșia ce o avea pe aceste locuri; ea cuprinde biserica cu hramurile „Sfânta Treime”, „Cuvioasa Paraschiva” și „Adormirea Maicii Domnului”. În satul Dârvari se află și biserica „Adormirea Maicii Domnului”, datând din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Unicul monument de for public este crucea memorativă a eroilor căzuți în Primul Război Mondial, aflată în satul
Comuna Ciorogârla, Ilfov () [Corola-website/Science/300494_a_301823]
-
înălțată, în anul 1808, de vornicul Constantin Samurcaș și soția acestuia, Zoe, pe moșia ce o avea pe aceste locuri; ea cuprinde biserica cu hramurile „Sfânta Treime”, „Cuvioasa Paraschiva” și „Adormirea Maicii Domnului”. În satul Dârvari se află și biserica „Adormirea Maicii Domnului”, datând din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Unicul monument de for public este crucea memorativă a eroilor căzuți în Primul Război Mondial, aflată în satul Dârvari. Ca monument funerar sau memorial este clasificat separat cimitirul
Comuna Ciorogârla, Ilfov () [Corola-website/Science/300494_a_301823]