1,554 matches
-
cuprinde cuvintele, gesturile, schimburile, ritualurile și "ascendent personal", care include credibilitatea, notorietatea oratorului. 6.3.1. Legitimitatea seducției Seducția a fost considerată, în general, ca o metodă mai "blândă" de convingere, aparținând mijloacelor de mobilizare a pasiunilor și a întregii afectivități, fiind despărțită, teoretic, de exercițiul rațional al argumentării. Trimiterile etimologice sugerează caracterul ascuns, disimulat al seducției, precum și necesitatea unei pregătiri aparte sau a unor caracteristici naturale ale oratorului-seducător. După cum mărturiseau Joule și Beauvois în Tratat de manipulare, "strategiile argumentației sau
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în categoria cu pricina sunt plasate, pe lângă scrierile literare ale lui Lovinescu însuși, cele ale lui Mihail Dragomirescu, Ibrăileanu, Călinescu, cum și ale lui Eugen Relgis, Mircea Eliade, Anton Holban și Octav Șuluțiu. Criticul apreciază că, spre deosebire de literatura memorialistică (tributară afectivității, moldovenismului "liric" și "subiectiv"), epica autobiografică ar reflecta efortul obiectivării, prin două modalități predilecte de prelucrare literară a materialului diegetic: 1. reconstituirea memorialistică "ușor romanțată"; 2. proiectarea propriei psihologii "într-un șirag de eroi ce se pot reduce ușor la
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
grăbiți, care susțin că proza modernă a evoluat de la "obiectiv" la "subiectiv", exact invers decât prevăzuse criticul de la Sburătorul or, am mai spus și cu alte prilejuri, nu în sensul acesta a folosit termenii Lovinescu, pentru care "subiectivul" exprimă triumful afectivității, al lirismului (inadecvat genului epic), pe când "obiectivul" presupune raționalizare, intelectualizare, explorare lucidă a sufletului uman și a lumii, a "subiectului" și "obiectului" deopotrivă. 7 E. Lovinescu, "Istoria literaturii române contemporane (1900-1937)", în op. cit., p. 209. 8 După cum semnala Gabriela Omăt
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
treptat, vorbirea dialogata. Comunicarea gândirii se produce adesea fragmentat, uneori copilul pierde din vedere ansamblul iar vorbirea devine dezlânata, cu inversiuni, cu reveniri, intercalari, ezitări. Topica în propozițiile și frazele mai complicate se realizează cu greutate, fiind supusă și influentelor afectivității și dezorganizării gândirii. În momentul intrării în clasa I, copilul trebuie să fie pregătit pentru învățarea de tip școlar. Pregătirea implică și dezvoltarea limbajului la un nivel corespunzător. Micul școlar are o exprimare mai coerentă, măi logică, măi diversificata comparativ
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
practicieni, deoarece intervine problemă ritmului diferit de dezvoltare: fiecare copil își are ritmul sau, indiferent de dezvoltarea intelectuală pe care o atinge. În consecință, este necesar să se ia în considerație limitele variabilității sub aspectul ritmului de dezvoltare intelectuală, al afectivității, al activității voluntare etc., compatibile cu normalitatea înțeleasă drept capacitatea de a răspunde adecvat exigentelor mediului. În esență, existența unui număr mare de tulburări de limbaj, pe de o parte, și deficitul gândirii, pe de altă parte, dau vorbirii copilului
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
de la sfârșitul cuvintelor; scris relativ Îngrijit, respectă forma literelor, dar conținutul nu corespunde cerințelor formulate; În scris face omisiuni de litere sau silabe, scrie propoziții fără sens; povestește, repovestește cu dificultate, nu răspunde corect la Întrebări neînțelegând Întotdeauna mesajul transmis. Afectivitatea: este mai atașată de mamă, Îl evită pe soțul mamei, acesta fiind mai sever; manifestă bucurie În jocurile colective și În reușita proprie. Motivația: dorește atenția și simpatia celor din jur; motivația dominant extrinsecă, are nevoie de Întăriri și aprecieri
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Carmen CANĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2171]
-
Nici experții propagandei PSD și nici virtualii votanți ai lui Victor Ponta nu au crezut sincer, profund, în negativizarea lui Klaus Iohannis. În esență, campania PSD la prezidențialele din noiembrie 2014 a fost un proiect politic ratat de a manipula afectivitatea unui subiect colectiv. Dimpotrivă, afectivitatea socială trezită, stimulată, zgândărită de propaganda televizată a PSD-ului a creat valuri de adversitate. Efectul manipulării magice a fost unul pe dos. Fantasmele reactive au fost mai captivante și tranzitive prin efectul lor cumulat
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
nici virtualii votanți ai lui Victor Ponta nu au crezut sincer, profund, în negativizarea lui Klaus Iohannis. În esență, campania PSD la prezidențialele din noiembrie 2014 a fost un proiect politic ratat de a manipula afectivitatea unui subiect colectiv. Dimpotrivă, afectivitatea socială trezită, stimulată, zgândărită de propaganda televizată a PSD-ului a creat valuri de adversitate. Efectul manipulării magice a fost unul pe dos. Fantasmele reactive au fost mai captivante și tranzitive prin efectul lor cumulat. Oamenii din străinătate și din
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
reglare a comportamentului individual. Conform definiției date de Lafon: „psihomotricitatea este rezultatul integrării interacțiunii educației și maturizării sinergiei și conjugării funcțiilor motrice și psihice nu numai în ceea ce privește mișcările și expresiile observabile, dar și în ceea ce le determină și însoțesc voință, afectivitate, nevoi, impulsuri.”( M. Epuran, 1975). Principalele componente ale psihomotricității și conduitei motrice sunt: schema corporală. coordonarea dinamică, lateralitatea, coordonarea statică, echilibrul, coordonarea perceptiv-motrică, rapiditatea mișcărilor, ideomotricitatea. Printre componentele motricității se pot încadra și calitățile motrice de bază viteza, forța și
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
des e exotic subiectul în poezia obiectivă decât în proză - vezi Byron, Hugo, Leconte de Lisle etc., comparați cu romancierii și nuveliștii din literaturile respective. Poezia - și mai ales cea lirică, cea mai însemnată din speciile genului -, exprimând mai ales afectivitatea unui individ și concepția lui de viață -, e națională adesea numai întru atâta întru cât sufletul unui individ poartă pecetea sufletului poporului din care face parte. Dar acest element subiectiv național apare și în proză, chiar și în cea mai
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
DETERIORARE) A FUNCȚIILOR INTELECTUALE ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP*) * RMN. DEFICIENȚĂ *) Se referă la demențe atrofico-degenerative și la cele organice, caracterizate prin alterarea persistentă și progresivă atât a funcțiilor cognitive (memorie, intelect, limbaj, judecată), cât și a celor noncognitive (afectivitate, percepție, comportament). Sindromul demențial apare în boala Alzheimer și în boala cerebrovasculară (demența corticală postinfarcte cerebrale multiple, encefalopatia aterosclerotică subcorticală - boala Binswanger, forma mixtă), dar și în alte condiții medicale care afectează primar sau secundar creierul: boala Pick, boala Creutzfeldt-Jacob
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194508_a_195837]
-
DETERIORARE) A FUNCȚIILOR INTELECTUALE ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP*) * RMN. DEFICIENȚĂ *) Se referă la demențe atrofico-degenerative și la cele organice, caracterizate prin alterarea persistentă și progresivă atât a funcțiilor cognitive (memorie, intelect, limbaj, judecată), cât și a celor noncognitive (afectivitate, percepție, comportament). Sindromul demențial apare în boala Alzheimer și în boala cerebrovasculară (demența corticală postinfarcte cerebrale multiple, encefalopatia aterosclerotică subcorticală - boala Binswanger, forma mixtă), dar și în alte condiții medicale care afectează primar sau secundar creierul: boala Pick, boala Creutzfeldt-Jacob
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
dezvoltarea cognitivă a adulților maturi (înțelepciunea) de capacitatea lor de a pune/formula probleme semnificative, iar Orwoll și Perlmutter (1990) raportează înțelepciunea la dezvoltarea de ansamblu a personalității, definind-o ca pe un mod specific de integrare a cogniției cu afectivitatea. Majoritatea autorilor sunt de acord că înțelepciunea este o caracteristică a maturității persoanei, dar a fi (mai) bătrân nu este echivalent cu a fi (mai) înțelept. Hotărât lucru, vârsta nu este un factor decisiv în dobândirea înțelepciunii, cu toate că aceasta presupune
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
apud Munteanu, 2004), între 30 și 35 de ani, suprasolicitarea individului provoacă un declin pasager al atenției, fenomen care dispare ulterior - mai precis, între 34 și 40 de ani. Revigorarea respectivă e acompaniată de creșterea volumului și a distributivității atenției. Afectivitatea tânărului adult este de o bogăție și o intensitate particulară, iar efervescența dinamicii hormonale asigură un apetit sexual adeseori debordant. Vârsta tinereții este agrementată probabil de cele mai multe evenimente existențiale. Găsirea unui partener stabil de cuplu, respectiv căsătoria se plasează printre
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dezvoltarea cognitivă a adulților maturi (înțelepciunea) de capacitatea lor de a pune/formula probleme semnificative, iar Orwoll și Perlmutter (1990) raportează înțelepciunea la dezvoltarea de ansamblu a personalității, definind-o ca pe un mod specific de integrare a cogniției cu afectivitatea. Majoritatea autorilor sunt de acord că înțelepciunea este o caracteristică a maturității persoanei, dar a fi (mai) bătrân nu este echivalent cu a fi (mai) înțelept. Hotărât lucru, vârsta nu este un factor decisiv în dobândirea înțelepciunii, cu toate că aceasta presupune
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
apud Munteanu, 2004), între 30 și 35 de ani, suprasolicitarea individului provoacă un declin pasager al atenției, fenomen care dispare ulterior - mai precis, între 34 și 40 de ani. Revigorarea respectivă e acompaniată de creșterea volumului și a distributivității atenției. Afectivitatea tânărului adult este de o bogăție și o intensitate particulară, iar efervescența dinamicii hormonale asigură un apetit sexual adeseori debordant. Vârsta tinereții este agrementată probabil de cele mai multe evenimente existențiale. Găsirea unui partener stabil de cuplu, respectiv căsătoria se plasează printre
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
nu altfel decât grotescă este în fond "lumea" ei. Nuanța, doar sugerată în text, e făcută foarte vizibilă în reprezentație, căci în felul acesta spectatorul este dintr-odată izolat de "universul" înfățișat pe scenă (prezența grotescului interzicând orice urmă de afectivitate sau participare), pe care, sub impulsul sugestiilor regizorale, îl examinează, în funcție de diversele momente, fie cu o privire tinzând spre sarcasm, fie cu ochi vigilent, luând aminte adică. Nu mai puțin interesantă mi s-a părut munca regizorului cu actorii, Pasărea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
unui mod de lucru în teatru și film, pe care mi-l doream tocmai lipsit de restricții și capabil să deschidă și să reverbereze, legând foarte nuanțat posibilitățile raționale de cele instinctuale, raportul cunoscut-necunoscut în idee, complementaritatea dintre luciditate și afectivitate în analiză. Eram fericit când cineva voia să înțeleagă modalitatea mea de lucru, dar astăzi întrebarea " Cum e la domnul, cu starea?" mă irită. Cu starea, domnule, e ca și cu viața. Se poate răspunde oricând în afara problemei și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
procedăm conform rutinei creată în cadrul serviciului și s-a terminat!); gândirea normativă (judecarea unui caz conform propriilor norme și valori, izvorâte din normele și valorile comunității în care trăiește intervenientul). Aceste mecanisme defensive sunt puse în funcție la profesioniști, de afectivitatea necontrolată, reactivă la situația de abandon și suferință în care se află copilul față de care ei au responsabilitatea de a-l proteja. Mecanismele defensive ale intervenienților pot sta la baza unei violențe mai mult sau mai puțin disimulate în relația
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
odată cu progresele înregistrate în descifrarea mecanismelor neurofiziologice implicate. Astfel, prin descoperirea neuropeptidelor și a aportului lor informațional major, concepția despre psihismul prenatal s-a scientizat suplimentar. Este vorba de acei aminoacizi ce orchestrează dinamica emoțională și constituie liantul dintre corp, afectivitate și gândire. C. Pert (1999) a identificat prezența unor receptori neuropeptidici, chiar și la fetus, ca urmare, fluxul neuropeptidic matern ajunge la copilul nenăscut, generând trăiri similare. Evoluând în aceeași descendență ideativă, D. Goleman (2001), în consens cu opinia unei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de părinți, nu au nici un fel de reacții, spre furia părinților. Se comportă ca și când nu ar fi acolo în momentul bătăii. Nivelul III mecanisme nevrotice 1. intelectualizarea, izolarea ideilor de emoții: dorințele instinctive sunt gândite formal, în termeni lipsiți de afectivitate și nu se acționează conform lor. Ideea este în conștient, dar sentimentele lipsesc; 2. reprimare (refulare): apare ca o naivitate inexplicabilă, o lipsă de memorie, scăderi de conștientizare a impulsului venit de la anumite organe de simț care creează o problemă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
problemă de emoții și sentimente"; "este o categorie pe care ceilalți o creează"; "este o credință profund subiectivă, există numai în imaginația noastră". Principalele axe în jurul cărora gravitează aproape orice dezbatere asupra identității sunt: cultură ereditate, structură acțiune, colectiv individual, afectivitate cogniție, intern extern. "Programați" în a susține și justifica ontologii, mulți sunt atât de atașați de principiul diviziunii, categorizării, clasificării, încât în loc să se oprească și asupra complementarităților paradigmatice doar accentuează antinomiile. Mulți uită atunci când se înregimentează într-o tabără sau
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sunt construite discursurile (ai căror poli sunt considerați de unii generatori de opoziții de unde și taxonomiile curente -, dar pe care preferăm să îi considerăm ca fiind mai degrabă complementarități) în teoriile curente asupra identității: cultură ereditate, structură acțiune, colectiv personal, afectivitate cogniție, emic etic. 3.3. Perspectiva esențialistă Referințele la esențialism sunt foarte frecvente în literatura curentă. Așa cum sugerează și Sayer (1997), avem multe variante de esențialism și multe critici ale esențialismului, fiecare modificându-se odată cu contextul și chestiunea aflată în
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
biologici sau culturali comuni. Iată așadar că atât ideile, cât și ambivalențele anunțate de Durkheim, Cooley sau Weber se păstrează. Axele anunțate de ei rămân valabile, iar cele mai interesante confruntări s-ar putea prefigura în continuare, credem, pe continuumul afectivitate / simțire-cogniție. 3.3.2. Critici și redefiniri De-a lungul timpului, ideea unei identități primordiale, esențiale a fost supusă unei întregi serii de atacuri. Din punct de vedere analitic, se spune că filosofia sau logica esențialistă nu pot explica schimbarea
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
prin aceasta face posibilă cultura, adică acumularea experienței sociale de la o generație la altă generație [...] societatea prinde prin limbă conștiința unității sale de cultură" (Motru, 1996:14-15). Conștiința comunității de limbă nu e amprentată doar de intelectualitate, ci și de afectivitate: Vechea iubire de moșie și de obiceiuri s-a extins asupra acelora cari vorbesc aceeași limbă (Motru, 1996:19). Comunitatea de destin e creată prin deciziile luate de conducători pe baza fondului sufletesc al poporului. "În comunitățile cu conștiință de
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]