583,813 matches
-
fața lui// poate pescărușul - un coșmar al vîntului/ iarba care caută verdele ca un orb/ sînt o icoană și noi ne-am întors/ de la fața ei// poate-i un zîmbet piatra, parfumul/ ploaia pe apă sau focul în care se/ află casa care adăpostește focul// poate-n strîmtoarea dintre verdele/ și albastrul mării e o icoană/ și noi ne-am întors/ noi ne-am întors// de la fața ei" (Primăvara). Sub imperiul unei asemenea mișcări recuperatoare, antitezele își pierd practic puterea. Demonia
Comedia literaturii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15154_a_16479]
-
mobilat cu lucruri care să-ți aparțină, eventual un iepure sau câteva ace cu gămălie pe post de albine, dreptul la universul interior, la nervii personali, dreptul de a încredința un secret celui mai bun prieten și de a nu afla de la autorități ce i-ai spus, dreptul de a nu ți se transforma casa, sufletul, în mijloc de transport în comun. De la a semăna la a însemna Trei dinți din față aduce un alt model, mai complex, de literaturizare a
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
mesaje clare ajunge la exprimări în care luarea peste picior și amenințarea în formule șmecherești nu dă impresia unei persoane prea sigure de soliditatea situației sale. Voluntar sau mai curînd involuntar, dl Năstase a adoptat retorica unui politician care se află în opoziție în raport cu instituțiile puterii. De curînd, stilul inaugurat de premier și împins la limita consecințelor sale, l-a făcut pe ministrul Apărării să emită un comunicat miștocar, stîrnind valuri uriașe în presa internațională. Ministrul Turismului a făcut o a
Stilurile premierului Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15162_a_16487]
-
cea a necesității elaborării mijloacelor prin care acest adevăr poate fi comunicat celor interesați să-l audă. O primă posibilă discordanță: doar o parte - rămâne de văzut cât de numeroasă - din publicul de teatru vine la un spectacol pentru a afla vreun adevăr: se cumpără biletul pentru a obține accesul la distracție (adevărul este rareori distractiv) și - o spun toate studiile de specialitate - pentru a vedea încă odată ceea ce a mai fost văzut, mai de mult, cu plăcere. Dar DramAcum își
Însemnări disparate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15159_a_16484]
-
predica renunțarea la ipocrizie, la expresia comodă a dramelor adulterine și a tragediilor individuale, de dragul adevărului trăit de masele muncitoare, în efortul lor de modernizare. Sabotarea calității șamotei (dovedită sau presupusă) se termina cu un proces la capătul căruia se aflau ani lungi de pușcărie. E un adevăr pierdut, chiar dacă prost scris, în scena citită în cheie comică de studenți. Discuția despre șamotă era un efect pervers al modernizării, așa cum discuția despre nimic, asezonată cu vorbe buruienoase, este un efect colateral
Însemnări disparate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15159_a_16484]
-
a fost impusă finalizarea piesei: au fost suficiente un sinopsis și câteva scene. O altă secțiune a proiectului privea dramaturgia scrisă în limbi cu mică răspândire: se caută - și după data limită - piese de prin vecini, există dorința de a afla cum au fost sintetizate în teatru experiențele politice și sociale similare, se caută cunoscători ai limbilor în care au fost scrise, doritori să le traducă. Pe bani! Festivitatea de lansare a proiectului DramAcum a fost simpatică pentru că nu a fost
Însemnări disparate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15159_a_16484]
-
Asemănarea cu precizia matematicianului nu mi se pare excesivă. Numai verificarea pe text, care a dus la formularea punctelor 1 și 2, trecute în referința de la subsolul Notei asupra ediției (vol. II, p. VI) este argument pentru aprecierea că ne aflăm în fața unui sever examen de corectitudine. Ce a rezultat din acest demers? De fapt, lectură comparativă, după cum bine se înțelege. Identificarea tuturor pasajelor care, față de ediția princeps, nu se regăsesc în noua versiune călinesciană. Restabilirea acestora și reproducerea în Addenda
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
din alte literaturi, traducere inexistentă ca unitate distinctă, întrucît G. Călinescu se implicase în traducere, dar numai acolo unde considerase el de cuviință. Toate aceste enunțări privind elementele în stare să fi atras luarea aminte semnatarei lor, în calitate de editor, se află în cîte o Notă asupra ediției, cu care se deschide fiecare volum. Un deosebit cîștig pentru cititorul lucrării de față este reproducerea celor trei texte, adevărat laborator călinescian, expus la date diferite: Lămuriri (1935) Postfața volumului din 1936, și Prefața
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
cel bun. Exemplul adus în discuție de către Ioan Groșan este cel al ministrului apărării, dl. Pașcu. Binecunoscut pentru verva sa - total lipsită de substanță, în opinia unora -, pentru inițiativele acut anti-democratice (la originea penibilei legi a "dreptului la replică" se afla nedomolita-i iritare în fața presei "incontrolabile"), el este patronul sub care Serviciul de presă al M.Ap.N. s-a dedat la amenințări cu moartea la adresa jurnaliștilor. Constrâns de ecourile internaționale ale acestei veritabile campanii de tip totalitar, dl. Pașcu a dat
Inșii-petardă stau la umbra palmierilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15165_a_16490]
-
Nicolae Manolescu Consacrăm în numărul de astăzi cîteva pagini lui Vladimir Streinu (23 mai 1902-26 noiembrie 1970), aflat la centenar într-un an bogat în astfel de evenimente literare (l-au precedat sau îi urmează Anton Holban, Ș. Cioculescu, D. Popovici, Zaharia Stancu). Autorul Paginilor de critică literară face parte din a treia generație maioresciană, după socoteala lui
La centenar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15185_a_16510]
-
în parte, cum ar fi bucătăria. A primi balcanitatea ca o insultă sau ca un compliment e, în ultimă instanță, o opțiune individuală - aceasta pare a fi concluzia lui Marianne Mesnil iar Andrei Pleșu alege, sesizînd poziția ambiguă a României - aflată în egală măsură înăuntrul și în afara Balcanilor, să privească balcanismul într-un înțeles pozitiv, în timp ce Teodor Baconski oferă o analiză istorică a resentimentelor românești față de plasarea noastră alături de statele de la sud de Dunăre. Două sînt subiectele predilecte ale studiilor din
O revistă europeană despre Balcani by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15189_a_16514]
-
ministrul e o persoană specială. El a fost numit, nu ales de cetățeni care își fac iluzii despre partidele în care cred, punînd ștampila votat pe liste din care răsar nume care nu interesează pe nimeni. Ministrul e floarea partidului aflat la putere. El e tot ce poate da mai acătării partidul care cîștigă alegerile. E pus în funcție ca să salveze patria în parcela de care răspunde și e dat jos numai dacă uită că e un instrument al partidului sau
Răspunderea miniștrilor români by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15183_a_16508]
-
bani publici într-o direcție cam nebuloasă - un post de televiziune "de importanță strategică" (?!!!) -, premierul nu ordonă o anchetă, mulțumindu-se cu explicațiile ministrului său. Ia foc Muzeul Satului, la o zvîrlitură de băț de Ministerul Culturii și Cultelor. Apoi aflăm că în casele de patrimoniu de la muzeu aveau loc întîlniri amoroase. Nici măcar de formă nu și-a prezentat demisia ministrul Răzvan Theodorescu după această catastrofă patrimonială. E drept că nici la precedentul incendiu de la același năpăstuit muzeu, ministrul de atunci
Răspunderea miniștrilor români by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15183_a_16508]
-
fost România liberă, pe care vînzătorul de gazete mi-a dat-o aproape pe sub mînă, ca pe o favoare, în spiritul dominant al zilei; altă dată, dacă trecuse de ora 9, mai găseam doar Munca și Scînteia tineretului. Așa am aflat că în acel ajun de Paște 1986, urma să fie înmormîntată doamna Ecaterina Logadi, fiica lui Caragiale. În loc să mă adaug cozilor, m-am hotărît să sporesc cu unul numărul celor care se despărțeau de ultima urmașă a neamului Caragiale din
O amintire în anul Caragiale by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15178_a_16503]
-
Nicola-Știrbei, pe fiica celebrei primadone Aca de Barbu, pe Lisette Georgescu, pianista care fusese, din cîte se spune, ultima pasiune a lui Paul Zarifopol. Toate trecuseră prin vremuri grele cu vitejie grațioasă. Din cuvîntul de adio, rostit de Alecu Paleologu, aflam că doamna Logadi, vreme de vreun an, cît îi fusese arestat soțul, dormise pe jos în propria ei casă, în semn de solidaritate cu soarta deținutului: "Măcar atît pot să fac" răspundea ea tuturor celor ce-o sfătuiau să renunțe
O amintire în anul Caragiale by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15178_a_16503]
-
cu ferestrele ca niște ochi somnoroși în poduri, din Sibiul tomnatec al acelui an de război, apoi umbrele arinilor pe lîngă care trecea micul tramvai verde, arhaic (și care azi, ca atîtea altele, nu mai e), pe platforma căruia mă aflam, singur, cu cartea în mînă. Dar numai această imagine se trezește, oare, ca sub atingerea baghetei unui magician, atunci cînd deschid volumul lui Proust? Cartea aceasta face parte dintre acele făpturi pe care le-am cunoscut, care mi-au fost
În paradisul cuvintelor by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15168_a_16493]
-
cu reușite reale (Spiritul de hoardă, o legendă grefată pe "deconstrirea " unei sintagme- catacreză) sau bizara proză Testul, kafkiană și grotescă, relatată cu un ton egal, rece, de "grad zero". E vorba de examenul ginecologic al unui hermafrodit, despre care aflăm abia în final că e astfel, și în momentul în care cititorul află acest lucru, Igor devine femeie, printr-o metamorfoză în chiar momentul cunoașterii. Este și o schimbare unică, la a doua lectură poanta nu mai are efect. Aici
Alte proze scurte by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15190_a_16515]
-
catacreză) sau bizara proză Testul, kafkiană și grotescă, relatată cu un ton egal, rece, de "grad zero". E vorba de examenul ginecologic al unui hermafrodit, despre care aflăm abia în final că e astfel, și în momentul în care cititorul află acest lucru, Igor devine femeie, printr-o metamorfoză în chiar momentul cunoașterii. Este și o schimbare unică, la a doua lectură poanta nu mai are efect. Aici apare și interesanta temporalitate a prozelor lui Radu Preda. Majoritatea narațiunilor sunt texte
Alte proze scurte by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15190_a_16515]
-
că am învățat multe lucruri. Superficialitatea cu care condamni un mijloc de informare de care profită de decenii bune miliarde de oameni mi se pare inacceptabilă. Iată motivul care m-a determinat să-ți scriu, deși interimatul în care te afli mă face să cred că vei dispărea curînd din paginile unei publicații serioase ca aceea pe care părerile dumitale o compromit. Posed televizor de la începutul anilor '60. Primul a fost un Rubin de origine sovietică, o cutie solidă și fără
Scrisoare deschisă () [Corola-journal/Journalistic/15181_a_16506]
-
foarte puțini bani, un vultur imperial și... cîteva poze licențioase: "Grăsani mustăcioși, în izmene și jartele, se luptau cu persoane durdulii în chiloți bufanți cu dantelă. Toți păreau foarte veseli". Moartea bunicului? O întreagă poveste. întors din Rusia în România aflată sub ocupație germană, consulul este trimis într-o închisoare din afara țării. într-un tîrziu este eliberat. își anunță familia că germanii i-au restituit lada cu aur pe care i-o confiscaseră și că vine cu vaporul din Marsilia. Numai
Istoriile conului Georgică by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15192_a_16517]
-
cu nasturi de sidef, adusă din Englitera și o lavalieră proaspătă! Dar cămașa nu mai era din cele țesute de maici... știi tu. Avea și dungă la pantaloni." Memoriile se încheie în august 1944. Sfîrșitul este sugestiv. Conul Georgică se află la volanul unei mașini: "Nefiind nici un vehicul, nici o vietate, goneam cu peste o sută pe oră. Dar inutil. Orice efort aș fi făcut, nu mai puteam ieși de sub acest lințoliu. Era capitala viitoarei țări a nimănui". Jurgea-Negrilești este un scriitor
Istoriile conului Georgică by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15192_a_16517]
-
la sută din paginile manualului (dacă e mai mult sau mai puțin ești descalificat) și, în rest, să pui în locul marcat al pozei o explicație descriptivă. Treci probele birocratice și, cînd ești fericit că n-ai murit înainte de terminarea manualului, afli că au început selecțiile. Prețul manualului este criteriul cu greutatea cea mai mare, practic eliminatoriu. Nu calitatea, nu conformitatea cu programa, nu ingeniozitatea, aspectul cărții sau alte fleacuri din acestea, științifice, ci prețul te poate elimina. Alternativa propusă de Minister
Prețul manualelor by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15187_a_16512]
-
în tagma ortodocșilor ardenți! Desigur, în trecere, și-a mai dat el arama pe față, trântindu-i lui Mădălin Voicu un "mă" și "ta" legate de cratimă, cât să înțelegem că pentru cuvioșia sa ecumenică tot aia e că se află în parlament, într-un studiou de televiziune sau pe maidan. O să mă întrebați dacă vasta sa operă-celuloză conține și niscaiva contribuții de dogmă ortodoxă. Nu e exclus, dar nu prea-mi vine a crede. Și atunci, de ce-o fi
Învierea prin partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15186_a_16511]
-
acordă azi, fără să clipească, drept de folosință asupra aeroporturilor și porturilor românești pentru eventuale operații N.A.T.O. împotriva Irakului. Vă imaginați în ce termeni ar fi glosat Păunescu despre o astfel de decizie dacă la putere s-ar fi aflat țărăniștii și liberalii?! Oameni-giruetă, pentru care adevărul nu e decât forma întâmplătoare a interesului meschin și a orgoliului prostesc, știu, acești indivizi n-au nimic sfânt. Dar să-l descopăr pe Păunescu rostind cucernic vocabule în sprijinul ideii reformei Bisericii
Învierea prin partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15186_a_16511]
-
iar un fost comunist înflăcărat militează frenetic pentru noi formule de exprimare ale bisericii așa-zicând naționale. În fond, la așa biserică, așa avocați. O voce malițioasă ar putea reaminti că timp de patru ani B.O.R. s-a aflat la cheremul forțelor autointitulate "europene", însă înafara unor ieșiri propagandistice în public, regimul Constantinescu n-a făcut nimic pentru a destrăma medievalitatea de fond a bisericii. Ultimele evoluții ne arată că acest lucru era posibil. Indiferent de mobiluri, faptul că
Învierea prin partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15186_a_16511]