6,798 matches
-
vecini. La poartă, un cireș dădea mai mult spre trotuar decât în curte și de când se roșea prima cireașă până la ultima, care cădea singură, era motiv de ceartă cu copiii vecinilor care, fie noaptea sau ziua în amiaza mare, se agățau de crengile lui. Intram în curte pe o alee, unde pe stânga era grădina cu flori, iar pe dreapta cea cu legume și cu pomi fructiferi. În fața casei aveam un vișin și un gutui, sub care tata-mare, - adică proprietarul - cum
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
Înainte să ajungem în fața casei, am auzit mai multe voci: tata-mare râdea ca un nebun, tanti Oala înjura pe ungurește, pentru că nu își găsea cuvintele în românește când era nervoasă, Cartuș mârîia ca un turbat, un bărbat plângea și altul agățat în gardul dintre noi și vecini le cerea să-i ajute să coboare în curtea lor. Vecina, care era una mică de statură și foarte grasă, îi dădea cu prăjina de rufe în cap atât cât putea printre stinghiile gardului
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
fluturi! mi-a răspuns plin de importantă . Eu strângeam timbre; la fluturi și la gândaci nu mă gândisem, așa că, puțin curioasă și foarte mult invidioasă pe idea lui, am început să-l descos. Gândacii se prindeau ușor cu ajutorul unei caramele agățată pe un fir de ață și trebuiau puși într-un borcan cu capac; în schimb fluturii se lăsau mai greu prinși, fiind mai rari. În câteva minute cotrobăiam amândoi prin bucătărie să descoperim un borcan gol, pe care l-am
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
fund. Costică Cotolan era încă “grangur” în ierarhia școlară și se ocupa cu controlul școlilor. El fusese trimis în ziua aceea de dna Filia, nevastă-sa, o distinsă învățătoare din Dragoslavele, să cumpere carne (la Dragoslavele nu era măcelărie). Își agățase plasa de carne în cui. De teamă că ploaia le va strica jocul, au intrat în cămăruța de care pomeneam. Nu o fi fost la înălțimea necesară, o fi făcut alții vreo glumă mai deocheată, cert este că absorbiți total
PARTIDA DE RAMŞ ŞI CÂINII HĂMESIŢI LDE A BIRTUL LUI MISAC!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360762_a_362091]
-
însănătoși după trei zile. Cel mai interesant caz este însă următorul, descris foarte plastic în „Legenda mare“: „Un țăran, care avea pe cap o broască râioasă, nedîndu-i-se voie să intre pe poarta mănăstirii, pentru chipul groaznic ce-l avea, ci agățând numai mantia sfîntului mucenic de un băț, o puseră peste broasca rîioasă, trăgînd-o în chip de cruce încoace și încolo, norodul stînd deoparte și căzu broasca pe jos și se însănătoși țăranul. După aceea, fiind adunat la un loc sîngele
Agenda2005-37-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284188_a_285517]
-
majoritate ca fiind unul dintre cei mai frumoși munți ai lumii. El mai este numit și Matterhornul Asiei. Traseul ales de români prevede parcurgerea unor porțiuni dificile de perete vertical și de ghețar suspendat. Alpiniștii vor fi nevoiți să doarmă agățați în hamace sau în grote de gheață! „Vor fi montate trei tabere de altitudine, echipate cu alimente și combustibil. Într-un plan imaginar, însă, expediția va purta spiritul dacic din Carpați până pe vârful himalayan, la poalele căruia se desfășoară țara
Agenda2005-38-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284218_a_285547]
-
un singur fâlfâit al veșmântului său, putea să vrăjească întreaga lume. Dacă zeița curcubeului ar fi poposit la noi, în orice ungher al hotelului, băiatul din fântână n-ar mai fi cântat la harpă cu atâta tristețe, mă gândeam eu. Agățată de acoperiș era o firmă pe care scria „HOTEL IRIS”. Litera „R” se desprinsese și stătea înclinată către dreapta. Arăta caraghios, cumva împiedicată, dar în același timp și cufundată în gânduri negre. Însă nimeni nu se sinchisea s-o îndrepte
Yōko Ogawa Hotel Iris by Iuliana Oprina () [Corola-journal/Journalistic/2840_a_4165]
-
vapoarele de agrement, magazinele de suveniruri, debarcaderul și chiar și Hotelul Iris, toate se găteau vesel, fiecare în felul său. Deși, în cazul hotelului nostru, doar se ridicau copertinele de pe terasă, se aprindeau mai multe lumini în hol și se agăța în perete lista de prețuri pentru sezonul estival. Anotimpul amorțit venea pe nepusă masă. Direcția vântului se schimba, iar valurile căpătau alte forme. Oamenii plecau cu toții în depărtări neștiute de mine. Ambalajele de înghețată, care până mai ieri străluceau la
Yōko Ogawa Hotel Iris by Iuliana Oprina () [Corola-journal/Journalistic/2840_a_4165]
-
de un sfârșit tragic. A fost acoperită o suprafață de vreo trei-patru kilometri pătrați, mărginită de canalul Bega. Atunci nu a fost găsit. În data de 22 noiembrie, trupul bărbatului a fost descoperit în Bega, la câțiva kilometri în aval, agățat de crengi. Se întreprind cercetări pentru a clarifica împrejurările în care bărbatul și-a pierdut viața l Recent, agenții de siguranță publică din cadrul Poliției municipiului Lugoj i-au prins în flagrant pe Dorel D. , de 27 ani, și Mihai Vasile
Agenda2005-48-05-politie () [Corola-journal/Journalistic/284428_a_285757]
-
Ligii Campionilor, adversarele urmând să se aleagă dintre campioanele Austriei, Belarusului, Olandei, Turciei, Belgiei, Portugaliei, Luxemburgului și Finlandei. Pase scurte l Legendarul portar al echipei de fotbal Gloria Bistrița, Costel Câmpeanu (40 de ani), poreclit Burebista, a decis să-și agațe ghetele în cui, după ce a evoluat mai bine de 18 ani în Divizia A, timp în care a acumulat 470 de prezențe l Președintele divizionarei B de fotbal Midia Năvodari, Adrian Vlad, cere 500 000 de dolari pentru cedarea locului
Agenda2005-27-05-Sport () [Corola-journal/Journalistic/283905_a_285234]
-
iubi, mai ales a iubi. D. M. Pasiflora - floarea patimilor lui Hristos Pasiflora este o plantă care iubește mult lumina și căldura Soarelui. De aceea, ea are o răspândire limitată numai la nivelul tropicelor. Cu lăstarii ei lungi, ea se agață strâns de tulpinile copacilor și se ridică la înălțimi ce depășesc 5-6 metri. În timp ce planta crește în înălțime, pe lujerii delicați se ivesc mugurii florali. Un mănunchi de frunzulițe ce seamănă cu niște mâine protectoare ascund, parcă, o gingașă taină
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
Petru, care l-a renegat de trei ori pe Iisus). SULIȚA ȘI BICIUL - Planta are două tipuri de frunze. Cele cu trei lobi reprezintă vârfurile de suliță, cele cu cinci lobi - mâinile dușmanilor, iar cârceii vișinii cu ajutorul cărora planta se agață simbolizează biciurile însângerate cu care a fost bătut Domnul Iisus. CUIELE ȘI SPINII - Oamenii L-au batjocorit, înjosit și umilit pe Iisus - Împăratul lumii, punându-i pe cap o coroană cu spini. Pasiflora amintește și despre acest lucru. Filamentele asemănătoare
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
piatra mi-o voi pune căpătâi complice pâlniei urechii de a mă umple cu sunetul pașilor așteptați în ... marea de smarald. Atâta verde, din ridicarea arcului sprâncenei, a ochiului mărit, mă-nvăluie - veșmânt trupului și hrană sufletului lipsit de sevă. Mi-agăț privirea de liniștea tăcerii ... secundele prind viață din seninul notei flautului și-a florii albe de cireș. ... trupu-mi răspuns de harfă fi-va între puncte de suspans ... 7 mai 2016 Mara Emerraldi Referință Bibliografică: CONCERT PENTRU FLAUT ȘI HARPĂ / Mara
CONCERT PENTRU FLAUT ȘI HARPĂ de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384943_a_386272]
-
deopotrivă și pe sacerdot, și pe credincioși. Ca să fii cu adevărat liber, trebuie să înlocuiești infinitul și autonomia gândirii cu credința în Dumnezeul creștin: ''Robește-mă Doamne, ca să fiu liber!'' (Imitatio Christi) 56. Libertatea eu o asemăn cu o frânghie agățată de undeva, de sus. Te poți urca pe ea la cer, participând la actul mântuirii tale creștine, sau poți să cobori în întuneric. Bipolaritatea libertății. După creștini, libertatea este vehicolul cu care poți să cobori în întuneric, dacă ești vicios
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
să-i fie însuși Fiul Omului, zămislit în culori nevăzute, doar de lumină știute, din amintiri de înger aproape uitate; dorința o să-mi pun sub vâsc, Ție Doamne, să-i potolesc dorul de mine, de tine, de noi... Îi voi agăța sfinte inimioare pomului veșnic viu al vieții, brad verde speranță, câte una pentru fiecare și aprinse vor fi iubirii ce-ncepe să bată unison dragostea adevărată, de Sărbătoare... vor lumina cum n-au crezut vreodată, efluvii Și-n vârf o
CRĂCIUN DE SĂRBĂTOARE de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385068_a_386397]
-
peste timpîntr-o zi terminatăprea devremelăsând în urmăo ușă deschisăcătre nicăieri... XXII. POVESTEA UNUI MELC, de Viorel Birtu Pârăianu , publicat în Ediția nr. 2161 din 30 noiembrie 2016. POVESTEA UNUI MELC scoici jucăușe pe alge țopăie sar pe nisipul ud se agață de stânci departe vuietul mării val după val ascultă, cântă marea pe țărm, alei de scoici într-o cochilie mică-mică un melc înșiră povești un basm al mării pe o masă o carte deschisă într-un pătuț micuț tare drăguț
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
al mării pe o masă o carte deschisă într-un pătuț micuț tare drăguț un copilaș ascultă vuietul mării dintr-o carte deschisă de viață într-o casă ... Citește mai mult POVESTEA UNUI MELCscoici jucăușepe alge țopăiesar pe nisipul udse agață de stâncideparte vuietul măriival după valascultă,cântă mareape țărm,alei de scoiciîntr-o cochiliemică-micăun melcînșiră poveștiun basm al măriipe o masăo carte deschisăîntr-un pătuț micuțtare drăguțun copilaș ascultăvuietul măriidintr-o carte deschisăde viațăîntr-o casă... XXIII. PRUNCUL, de Viorel Birtu Pârăianu , publicat în
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
lunăpe cer să scriu gândurile meledin lacrimi de iubirepictez un râuîntr-o privire...nu ai băgat de seamăîn seri târzii... XXVI. O VIAȚĂ BOLNAVĂ, de Viorel Birtu Pârăianu , publicat în Ediția nr. 2148 din 17 noiembrie 2016. O VIAȚĂ BOLNAVĂ am agățat sufletul de un gând nu știam că sunt eu trupul un schelet ruginit în timp obosit... mă dor oasele am răcit sau rătăcit într-o viață... pe masă zace o sticlă goală,de timp pe jos cioburi din anii ce
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
-s pe drum și ziua vine. Săreai fereastra înapoi atunci, iar eu plecam așa de mândru că am stat cu tine o noapte întreagă că zăpăcit de gusturile ce le am încercat gustând din tine, mă împiedicam de prima sârmă agățată lângă gard și cădeam lat de somn și plin de gânduri despre tine. Nu știam să ne iubim, nu ne învățase nimeni ce-i iubirea și cum ea se poartă, doar ne pupap din când în când cu ochii ficși
FEREASTRA UNEI NOPȚI DE VARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384350_a_385679]
-
nisipuri înșelătoare. În acel anotimp invernal, undele clocoteau surd, prizoniere ale calotei de gheață de la suprafață, printre malurile pietroase mărginite de arbori cu ramuri spectrale, dintre care se distingeau pini argintați ce dădeau peisajului o măreție de plumb, din cauza negurilor agățate parcă de ramuri precum niște lințolii ale morții . Călăreții fantomatici scrutau cu încordare cărarea, încercând zadarnic să străbată cu privirile dincolo de vălul de negură, unde se auzeau când și când urlete lugubre de fiare sau croncănit de corbi, ce sfâșiau
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
este lumea cu-al meu Prometeu, Care-aduce în dar focul viu, din păduri, Care lasă în dar, pe cenușă, frânturi Din privirea ce ochii mei triști, uneori, Măi săruta pământul cu tine, cu flori, Din lumina ce stinge-ntunericul gol, Agățându-se-ntruna de-al meu pețiol. Ochii mei nu privesc urmele nimănui; Poate doar pe drumeagul pe care, hai-hui, Preumblam ce eram, doi loviți de iubiri, Îngropând, pas cu pas, renumite-amintiri. Cine poate veni din trecut în prezent, Să ne
FLORI DE LILIAC de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384402_a_385731]
-
Când se curba lumina dupa mine Iar palma ta mai alunga un nor Când adâncea întinder'le feline Ca visele să se ridice-n zbor. * Am scuturat și cerul de oftat Ce-n lipsa ta atât s-a adunat Căci agățat de dulcele cuvânt Nu mi-ai găsit un loc aicea pe pământ Și lângă stele sus m-ai așezat. * Acum mă cauți printre fulgi de nea Cu fruntea-nnegurată, grea De doruri și iubiri ne-mpărtășite De vise sângerânde, risipite Certându-mă
MUZĂ REA de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384440_a_385769]
-
Acasa > Poezie > Amprente > BOBOCII Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1717 din 13 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Se deschide poarta anului școlar Toamna ne așterne un covor de frunze, Zmeul tinereții zboară spre zenit Și - are mulți boboci agățați de pânze. În ghiozdan duc lumea de cuvânt și soare, Prin nămeții lumii am să-mi fac cărare, Munți voi duce-n spate, crestele semețe, Aripi o să-mi crească, vise îndrăznețe! Și din cer lumină, cu un busuioc Îngeri și
BOBOCII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384444_a_385773]
-
puntea unei arce Pe care-am desenat-o sub un tei, Ca vara-n părul nostru să se joace. De-ai ști că-n mine-i toamnă și-i târziu Și lacrima-i deja la pândă-n ploaie, Te-ai agăța de cerul străveziu Lumina s-o reverși în noi, șiroaie. Eu nu mai știu să mă întorc din drum, Și nici nu aș putea într-o aripă; Rămân în lumea mea și doar postum Aș vrea să știu că doru-ți
MI-E ZBORUL PREA TÂRZIU SAU TOAMNĂ-I IAR de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384448_a_385777]
-
-ți țiuie circuitele de bucurie... Ars poetica Cufundare subită în terme, Ca în Stix, rod heraldic să-nsemne. Terme vechi, de sorginte latină, Vor imperiul de gânduri să-mi țină. Amorțire cu fața spre viață, De un gând rătăcit se agață. Ca un nor necreat să răsfire Adieri din fioruri de mire. Dimineața Turturea de la fereastră, Rupi lumina mea măiastră În petale evantai, Dimineții îi dai grai. Nopțile de-argint stropite Le sfărâmi, le culci topite De o boare de salcâm
EU NU POT TRĂI FĂRĂ TINE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384424_a_385753]