5,707 matches
-
doliul, pedeapsa; suicidul agresiv: răzbunarea, crima, șantajul, apelul; sinuciderea jertfă: sacrificiul, trecerea; sinuciderea ludică: ordalia și jocul. Este de la sine înțeles că J. Baechler pune în discuție toate formele de comportamente deviante cu caracter antisocial care au la baza lor agresivitatea, fie că este vorba de o agresivitate mascată, de una directă ca manifestare sau de o formă sublimată a agresivității (așa cum se poate desprinde din formele de suicid de mai sus). Alți autori vorbesc despre mai multe forme de suicid
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
apelul; sinuciderea jertfă: sacrificiul, trecerea; sinuciderea ludică: ordalia și jocul. Este de la sine înțeles că J. Baechler pune în discuție toate formele de comportamente deviante cu caracter antisocial care au la baza lor agresivitatea, fie că este vorba de o agresivitate mascată, de una directă ca manifestare sau de o formă sublimată a agresivității (așa cum se poate desprinde din formele de suicid de mai sus). Alți autori vorbesc despre mai multe forme de suicid, inspirate mai ales din practica medico-psihiatrică (M.
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
înțeles că J. Baechler pune în discuție toate formele de comportamente deviante cu caracter antisocial care au la baza lor agresivitatea, fie că este vorba de o agresivitate mascată, de una directă ca manifestare sau de o formă sublimată a agresivității (așa cum se poate desprinde din formele de suicid de mai sus). Alți autori vorbesc despre mai multe forme de suicid, inspirate mai ales din practica medico-psihiatrică (M. Quidu, P. Moron, W. Pöldinger, E. Stengel, E. Ringelr): sinuciderea reușită; tentativa de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
carențelor emoțional-afective din copilărie, defectelor de educație, modelului familial rău. În plus, sunt de luat în considerare sugestibilitatea, lipsa de educație, nivelul intelectual și cultural redus, toate constituindu-se în carențe social-morale grave. Acest tip de conduite reprezintă forma opusă agresivității. Dacă agresorul este individul aflat în conflict cu societatea, dependentul este individul care depinde de societate. Agresivul atacă, pe când dependentul cere. Agresivul stârnește ură și frică, pe când dependentul stârnește mila publică, nevoia de a fi protejat, de a fi pus
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
izolate sau lipsite de mijloace materiale. O atenție deosebită trebuie acordată consumului de alcool și droguri, controlului circuitului social al acestora și tratamentului celor care utilizează aceste toxice. Un aspect deosebit de important îl constituie psihoprofilaxia suicidului și a actelor de agresivitate în general, a crizelor suicidare declarate sau a stărilor conflictuale și a situațiilor de eșec și nevroză. În acest scop, se impune instituirea unei rețele de asistență ambulatorie și de control preventiv al cazurilor enumerate. Un rol decisiv în acest
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
familie și societate, diferite interdicții etc.). Nu există încă o clasificare unitar acceptată de către specialiști a „reacțiilor carcerale”. După A. Langelüddecke și P.H. Bresser, se pot distinge următoarele tipuri de tulburări psihice: - reacții dominante de panică; - reacții paranoide; - stări de agresivitate și querulență; - depresii; - suicid și automutilări; - reacții de simulare; - stări de agitație psihomotorie. În afara celor mai sus enumerate, mai pot apărea manifestări de tip protestatar, în scopul obținerii unor „beneficii”, cum ar fi: automutilările, greva foamei, refuzul de a se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Pe aceste considerente, internarea este refuzată atât de bolnav, cât și de familia acestuia. Sunt însă situații în care starea clinico-psihiatrică a bolnavului psihic impune în mod obligatoriu și indiscutabil internarea sa într-un spital de psihiatrie (stări confuzionale, agitație, agresivitate, depresii grave melancoliforme, idei sau tentative de suicid, alcoolism cu tulburări neuro-psihice, toxicomanie, stări delirant-halucinatorii, forme grave de paranoia cu potențial antisocial, crize maniacale etc.). În aceste situații apare opoziția netă din partea bolnavului, dar, dată fiind gravitatea stării sale clinice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sus, M.B. Clinard propune o schemă de distribuție a modelelor de conduite deviante, după cum urmează: a) domeniul factorilor psihobiologici, de origine pur individuală, în care intră: delincvenții obișnuiți (furturi minore, vagabondaj, infracțiuni față de ordinea publică); prostituatele și homosexualii; delincvenții ocazionali (agresivitate, homicid, vandalism, violuri etc.); cazurile extreme de devianțe sexuale (exhibiționism, sadism, crime sexuale violente etc.); alienații mintal. b) domeniul factorilor socio-culturali, de origine pur socială, în care intră: delincvenții din categoria nemanuală; delincvenții sistematici; criminalii organizați; criminalii profesionali. 4. Tipurile
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
perversiuni sexuale, boli psihice; aceștia acționează în cazul următoarelor forme de criminali: criminali obișnuiți neînsemnați, prostituate și homosexuali, delincvenți ocazionali, devianțe sexuale, criminali patologici. Se observă, așa cum spuneam anterior, în cazul clasificării lui M.B. Clinard, o creștere progresivă a potențialului agresivității criminale și, în același timp, o deteriorare a stării de sănătate mintală, de la criminalii profesionali nepatologici până la criminalii neprofesionali patologici (vezi și schema lui M.B. Clinard). W.C. Kovarcens se referă în special la delincvenții tineri, în cazul cărora distinge două
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
case de corecție etc.). 5. Clasificarea delictelor la alienați Conduitele delictuale ale bolnavilor psihic au caracteristici specifice, legate direct de tulburarea stării de sănătate mintală, incapacitatea acestora de a aprecia consecințele actelor și a comportamentelor lor, marele potențial antisocial de agresivitate. M. Dide și P. Guiraud au propus o interesantă clasificare a delictelor comise de bolnavii psihic, după cum urmează: a) crime și delicte antisociale, împotriva statului și a instituțiilor publice: - crime contra siguranței statului; comise, de regulă, de paranoici, idealiști pasionali
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
deficiența psihică se traduce printr-o alterare gravă a personalității, constând din următoarele: ruperea de realitate, cu alternarea stării de conștiință; apariția unor importante modificări perceptive (iluzii, halucinații); tulburări de gândire (obsesii, idei delirante); tulburări de activitate și comportament (apatie, agresivitate, suicid, homicid); modificări afective (euforie, distimie, paratimie, depresie, melancolie, anxietate). Cele mai importante sectoare care focalizează atenția acțiunii de recuperare sunt: afecțiunile din grupa schizofreniei, psihozele delirante cronice sistematizate (de tip paranoic, paranoid sau parafrenoid, PMD, epilepsia cu tulburări psihice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
stării de tensiune psihică, tensiune care nu se poate descărca, ducând la creșterea ratei suicidului și deteriorarea stării de sănătate mintală. În faza de scădere a presiunilor sociale se produce o descărcare a stării de tensiune psihică acumulată o dată cu creșterea agresivității, violenței, criminalității, până la completa descărcare pulsională. În acel moment, starea de sănătate mintală revine la normal și echilibrul psihosocial se restabilește. Apoi ciclul se reia. 3. Aspectele etno-culturale și transculturale ale stării de sănătate mintală Așa cum arătam, starea de sănătate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mai colabora cu cadrul didactic și cu colegii, înregistrând eșec școlar datorită stării lor de spirit și nu-și vor îmbunătății comportamentul față de școală și societate, în general. Cunosc situații când datorită izolării unui copil, acesta a început să manifeste agresivitate față de mediu ( scrijelirea băncilor, ruperea lucrărilor de la expoziția clasei ), față de colegi ( se răzbuna pe colegii pe care îi considera favorizați de cadrul didactic, își agresa colegii în pauze sau la plecare de la școală ), față de cadrul didactic ( refuza să execute ce
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
să se maturizeze prea repede! Să anulăm barierele creativității legate de contextul sociocultural, temerilor endemice, atitudinii individualiste și pe cel referitoare la relația de grup, conflictul de valori și lipsa cadrelor de referință, condiționarea, prejudecățile, diferențele culturale, frica de confruntare, agresivitatea, competiția, rezistența la schimbare, lipsa de încredere în sine, comportamentele egocentrice, necunoașterea de sine, sentimentul de incompetență, subiectivitatea, nerealismul, pasivitatea excesivă, lipsa comunicării, marginalizarea. Să nu ne izolăm și să nu izolăm pe alții, și să fim dependenți doar de
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
-i conferă un statut ce tinde să-l antreneze spre o regresie în planuri multiple ale personalității, aceasta antrenând o suferință morală poate mai grea decât cea fizică. Bolnavii sunt copleșiți de emoții intense, exprimate prin izbucniri de plâns, furie, agresivitate și sunt stăpâniți de neliniște și anxietate. Aceste simptome, inițial reactive, complică și mai mult tabloul clinic al bolii de bază, complicația majoră fiind suicidul. Depresia la bolnavul cronic grav sau semnificativ invalidat este o reacție (oarecum) normală în plan
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
al familiei reprezintă violența. Aceasta violență care îmbracă forma unor leziuni corporale este violența fizică. Indiferent că este violență între părinți, părinți copii, copii - părinți, prin violența fizică se poate ajunge la invaliditate sau chiar la deces. Problematic este dovedirea agresivității și violenței întrucât, copilul violentat sau adultul, de frică sau de rușine, ascunde urmările, cauzele care au generat abuzul. Deseori persoana abuzată nu recunoaște ce i s-a întâmplat deoarece este amenințată, șantajată. Cauzele abuzului sunt nenumărate dar cele mai
EFECTELE VIOLENŢEI ÎN FAMILIE ASUPRA EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Elena Tabarcea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1414]
-
Acum, când accesul la experiența altor state este facil, colaborarea cu instituții care au rezultate în această direcție devine foarte necesară. Ignoranța, lipsa de informare, incultura, lipsurile de tot felul, ar putea fi depășite cu o rată mai mică de agresivitate sau violență. Violența, sub toate aspectele ei, reprezintă izvorul multor rele în întreaga societate , dar împotriva ei, cu siguranță, nu se luptă cu violență ci cu educație, cu inteligență. Deoarece familia și școala sunt principalele instituții pe care apasă răspunderea
EFECTELE VIOLENŢEI ÎN FAMILIE ASUPRA EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Elena Tabarcea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1414]
-
și a venit cu un avans de civilizație (Concluzii pentru cultura României întregite). Pe de altă parte, moralistul desenează cu o peniță acidă o tipologie unde se detașează în prim-plan „tipul politic”, sinonim cu lăcomia de putere, violența și agresivitatea, întrupare a politicianismului setos de autoritate și adulație, inspirator al celor mai negre fanatisme, stăpânit de instinctualitate și bizuindu-se pe „solidaritatea pumnilor” (Tipul politic, Ciomagul candid). Înrudit cu el este patronul „omnicompetent”, care se vrea lingușit, maestru al tuturor
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
remarcă o diferență față de modelul părinților care încurajează independența comparativ cu cel care încurajează obrăznicia. Acest model este întâlnit cu precădere în familiile dezorganizate, în cele monoparentale, dar și în familiile cu structuri parentale binare. Această atitudine parentală favorizează dezvoltarea agresivității și negativismului la copil, reprezentând, în consecință, un aspect disruptiv al relației părinte-copil, ce survine cu precădere în situații familiale dizarmonice în cazul unui atașament inadecvat părinte-copil (Ciofu, 2004). Cel mai adesea ei sunt etichetați de către societate ca fiind copiii
PĂRINŢII, MODELE ALE COPIILOR –CONSECINŢE POZITIVE ŞI NEGATIVE. In: Arta de a fi părinte by Roxana Tudorache () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1391]
-
de infantilizare. În contrast cu părinții hiperprotectori, care domină activitatea copilului și îi limitează inițiativa și autoritatea, se situează părinții indulgenți. Ei nu reușesc să controleze adecvat activitatea copilului, acceptă și se supun fără discernământ cererilor lui. Această atitudine parentală favorizează dezvoltarea agresivității și negativismul la copii. Reprezintă un aspect distructiv al relației părinți-copii și survine în situații familiale disarmonice. Crizele de mânie sunt tulburări de comportament apărute ca urmare a conflictului dintre personalitatea copilului în plină afirmare și atitudinea permisivă a părinților
EDUCAŢIA ÎN FAMILIE – FACTOR AL DEZVOLTĂRII PERSONALITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Dana Smerea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1399]
-
să se supună fără comentarii unor măsuri educative aspre, uneori chiar absurde. Aceste măsuri de severitate nu aduc un spor de avantaje privind disciplinarea copilului, acțiunile coercitive repetate, uneori lipsite de logică, sau motivație socială, conduc și ele la creșterea agresivității și ostilității copilului, producând tensiuni și conflicte inutile între părinți și copii. Sfidând tot ceea ce se știe despre măreția sentimentelor parentale, în contrast cu atitudinea protectoare a majorității părinților care au o relație normală cu copiii lor, se situează și părinții agresivi
EDUCAŢIA ÎN FAMILIE – FACTOR AL DEZVOLTĂRII PERSONALITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Dana Smerea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1399]
-
adulților, deoarece nu reușesc să se facă înțeleși. . Câștigul este al tuturor celor implicați în cunoaștere și în educație. Pentru copii: crește motivația învățării și se obțin rezultate mai bune la școală (note, calificative, aprecieri); scade frecvența problemelor de comportament (agresivitate, violență); participă activ la activitățile propuse de școală (prezența la orele de curs, decorarea claselor și a școlii, atragerea de fonduri, implicarea în activități extrașcolare, evenimente educaționale, voluntariat etc.); se îmbunătățește comunicarea copiilor cu părinții și profesorii lor, se optimizează
PĂRINTELE, EDUCATORUL DE ACASĂ. In: Arta de a fi părinte by Milica Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1420]
-
un moment dat ca exemplu ideal. În mod general vizează tipul concret de relaționare a părinților cu copiii într-o familie. Părinții acționează asupra copiilor în dublu sens, ca părinte și ca model de conduită conjugală. Viața conjugală caracterizată de agresivitate și stări conflictuale poate conduce la conturarea unor atitudini de aversiune față de partenerul de sex opus și față de familie. Orice părinte își modelează copilul după chipul și asemănarea sa. Credem cu tărie că avem copiii pe care îi merităm, adică
STILURI EDUCATIVE ALE PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Luminiţa Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1403]
-
află foarte aproape de conformismul artificial la fel de nociv ca deriva educațională. Când familia nu reușește să rămână în rosturile ei firești, se poate transforma într-o închisoare, fie ea și „aurită”, spațiu închis în care guvernează dependența, conformismul și supunerea sau agresivitatea, neglijența, frustrarea permanentă, victimizarea și marginalizarea. Familia are nevoie să i se îmbogățească valorile spirituale acumulate în timp, dar ca să nu intre în criză, este nevoie de ceva mai mult decât de constatări care provoacă spaime și\sau situații statistice
STILURI EDUCATIVE ALE PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Luminiţa Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1403]
-
mult mai dificilă decât cucerirea altor planete din Univers. De aceea, ca părinți, e bine să evităm cele șapte păcate capitale ale educației menționate de Augusto Cury în Părinți străluciți, profesori fascinanți: a corecta în public, a exprima autoritatea cu agresivitate, a fi excesiv de critic, a pedepsi la furie și a pune limite fără a da explicați, a fi nerăbdător și a renunța să mai faci educație, a nu te ține de cuvânt, a distruge speranța și visele.
MESERIA DE PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Mirela Liliana Fărcane, Dorina Cocari () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1402]