3,926 matches
-
desemnate pentru identificarea formelor de abuz și pentru instrumentarea cazurilor de violență în familie. (2) Serviciul de reintegrare socială și supraveghere a infractorilor va pregăti personal specializat - asistenți sociali și psihologi - capabil să desfășoare programe de terapie și consiliere a agresorilor. Rezultatele aplicării acestor programe se vor prezenta instanțelor, în condițiile legii. Art. 7. - (1) Comunitățile locale, prin reprezentanți legali, precum și autoritățile administrației publice locale asigură condiții pentru consolidarea familiei, pentru prevenirea conflictelor și a violențelor în familie. (2) În cazul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
familie, prevenirea și combaterea violenței în relațiile dintre membri; b) sprijinirea membrilor de familie aflați în dificultate ca urmare a actelor de violență în familie; c) sprijinirea victimelor prin programe de recuperare a sănătății și de reinserție socială; d) asistarea agresorilor prin tratamente de dezalcoolizare, dezintoxicare, psihologice și psihiatrice; e) protejarea victimelor și, în special, a minorilor, prin măsuri de păstrare a confidențialității identității lor, precum și prin măsuri de protecție psihologică a acestora, în timpul instrumentării cazului; f) inițierea și coordonarea parteneriatelor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de date pentru gestionarea situațiilor de violență în familie; i) implicarea și sprijinirea inițiativelor partenerilor sociali în rezolvarea problemei violenței în familie; j) înființarea de centre de recuperare pentru victimele violenței în familie; k) înființarea de centre de asistență destinate agresorilor. (2) Agenția decontează cheltuielile legate de adăposturi, consiliere juridică și psihosocială, servicii medicale de urgență, telefoane de urgență și de eliberare a certificatelor medico-legale pentru victimele violenței în familie. Art. 10. - (1) Agenția stabilește procedurile și criteriile de evaluare a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
găzduire, îngrijire și consiliere victimelor violenței în familie, nevoite să recurgă la acest serviciu de asistență socială. (2) Primirea victimelor în adăpost se face numai în caz de urgență sau cu aprobarea scrisă a asistentului familial, atunci când izolarea victimei de agresor se impune ca măsură de protecție. Persoanelor care au comis actul de agresiune le este interzis accesul în incinta adăpostului unde se găsesc victimele. (3) Izolarea de agresori a victimelor se face cu consimțământul acestora sau, după caz, al reprezentantului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
urgență sau cu aprobarea scrisă a asistentului familial, atunci când izolarea victimei de agresor se impune ca măsură de protecție. Persoanelor care au comis actul de agresiune le este interzis accesul în incinta adăpostului unde se găsesc victimele. (3) Izolarea de agresori a victimelor se face cu consimțământul acestora sau, după caz, al reprezentantului legal. (4) Organizarea și funcționarea adăposturilor publice se stabilesc prin hotărâre a consiliilor locale, cu avizul agenției și cu respectarea standardelor de calitate a serviciilor sociale în domeniu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
constituie domeniul privat al comunității. Prevederile alin. (6) se aplică și pentru aceste adăposturi. (8) Adăposturile publice trebuie să asigure gratuit următoarele servicii sociale, cu respectarea standardelor de calitate, atât victimei, cât și minorilor aflați în îngrijirea acesteia: protecție împotriva agresorului, îngrijire medicală, hrană, cazare, asistență psihologică și consiliere juridică, pe o perioadă determinată, până la rezolvarea situației familiale. În cazul persoanelor care nu își pot asigura singure cazarea și hrana, acestea vor avea drept de ședere în adăpost până la rezolvarea acestor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
gardienilor publici înființate pe lângă consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București asigură paza adăposturilor publice din zona de competență. (2) La primirea în adăpost se aduc la cunoștința victimei mijloacele juridice prin care să-și protejeze bunurile rămase la agresor, cum ar fi: notificarea prin executor judecătoresc a înlăturării acordului tacit pentru înstrăinarea bunurilor comune sau asigurarea de dovadă, prin expertiza judiciară. Consultanța juridică este gratuită, iar primarul poate asigura suportarea, cel puțin în parte, a cheltuielilor corespunzătoare. (3) Prevederile
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de funcționare a adăpostului, prevăzut la art. 23, alin. (4). (5) Ministerul de Interne, prin unitățile de poliție, va sprijini corpurile gardienilor publici pentru exercitarea atribuțiilor ce le revin, în condițiile prevăzute de lege. Art. 25. - Internarea victimelor sau a agresorilor în centre de tratament și reabilitare se face numai cu acordul acestora. Pentru minori acordul este dat de părinți sau de tutorele legal. CAPITOLUL VII. Măsuri de protejare a victimelor violenței în familie Art. 26. - (1) În cursul urmăririi penale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
solidaritate socială; - modificarea unor atribuții ale agenției în concordanță cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 115/2003; - definirea unităților de asistență socială destinate victimelor violenței în familie și agresorilor și a condițiilor de funcționare a acestora; - stabilirea surselor de finanțare pentru funcționarea agenției și a compartimentelor teritoriale; - finanțarea cheltuielilor de personal, de capital și materiale pentru funcționarea aparatului central al agenției în anul 2004 din bugetul Inspecției Muncii. Prezenta
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
familie au vizat creșterea gradului de conștientizare socială a aspectelor implicate în problematica violenței, identificarea condițiilor interne și externe familiei ce determină/facilitează dezvoltarea sau stoparea violenței, înscrierea violenței asupra membrilor familiei în registrul problemelor sociale și cuprinderea sancțiunilor pentru agresori în legislațiile din multe state ale lumii. Atitudinea socială față de violența în familie este încă diferită. O imagine de ansamblu asupra modului în care este abordată aceasta din punct de vedere social și juridic arată că sunt și astăzi multe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
sociale pentru comunitate. De asemenea, s-a constatat că cetățenii Uniunii Europene recunosc în egală măsură necesitatea implicării statului și a membrilor comunității în vederea stopării acestei probleme, prin campanii de combatere și servicii specializate de asistare a victimei și a agresorului. În acest context, legislația este considerată necesară, dar nu suficientă pentru a diminua prevalența violenței în familie. În România nu există suficiente studii pentru a fi cunoscut modul în înțeleg care românii complexitatea formelor de violență în familie și estimează
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
întrucât nu se cunosc încă aspectele ce țin de ruta dezvoltării violenței, cum ar fi: mecanismele de dezvoltare, factorii sociali și culturali ce influențează dezvoltarea violenței, formele de răspuns din partea membrilor comunității cu privire la violență, respectiv modalitățile prin care comunitatea sancționează agresorii, capacitatea victimelor de a face apel la justiție; din această perspectivă, trebuie avut în vedere dacă definiția violenței stipulată în lege este suficient de largă încât să cuprindă toate formele de manifestare și de protejare a victimei. Acest fapt face
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
atât de profund fundamentat în structura relațiilor interpersonale, încât violența poate fi exprimată chiar prin culturi și în condiții socioeconomice diferite. Interacțiunile sociale sunt tot mai mult în atenția specialiștilor, fie pentru implicarea lor în procesul de schimbare a comportamentului agresorului, fie pentru orientarea lor spre susținerea victimei. Studiile privind evaluarea eficienței intervenției au relevat faptul că matricea relațiilor interpersonale, într-un spațiu sociocultural, poate constitui un factor de risc major sau inhibitor pentru violență (Edleson, 2000); în practica de prevenire
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
a stopa violența. În lipsa unei înțelegeri a violenței sub aspectul costurilor sociale și al consecințelor, comunitatea nu se implică în acțiuni de combatere a violenței sau de semnalare a cazurilor. Încercarea de a combate violența în familie prin intermediul sancțiunilor pentru agresor nu este eficientă; la nivelul relațiilor interpersonale nu este asumată definiția legislativă a violenței, atunci când aceasta este impusă ca un mecanism extern de reglementare. Eficiența măsurilor legislative în crearea unor mecanisme subiective de răspuns la violență este diminuată prin faptul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
pe identificarea factorilor care au impact asupra percepțiilor și răspunsului mediului social față de victime arată că un aspect important în intervenția membrilor comunității în cazul violenței este gradul în care ei evaluează, pe de-o parte, justificarea utilizării violenței de către agresor în raport cu comportamentul femeii sau al copilului și cu respectarea normelor sociale și familiale de către aceștia, iar pe de altă parte, cuantifică riscurile în care se află victimele. Astfel, violența utilizată de părinți pentru situațiile în care copilul nu respectă regulile
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
și răspunsul comunității la violența în familie. În comunitățile în care există atitudini sociale legate de protejarea familiei și a copiilor, spre exemplu, este semnalată intervenția membrilor comunității în direcția protejării femeii și copiilor; în situația în care victima și agresorul sunt căsătoriți și au copii minori, iar violența pune în pericol viața victimelor, atunci membrii comunității intervin prin oferirea găzduirii provizorii, prin dezaprobarea comportamentului agresorului și marginalizarea acestuia (Goodkind, Gillum, Bybee, Sullivan, 2004). Acțiunea victimei influențează, de asemenea, răspunsul celor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
intervenția membrilor comunității în direcția protejării femeii și copiilor; în situația în care victima și agresorul sunt căsătoriți și au copii minori, iar violența pune în pericol viața victimelor, atunci membrii comunității intervin prin oferirea găzduirii provizorii, prin dezaprobarea comportamentului agresorului și marginalizarea acestuia (Goodkind, Gillum, Bybee, Sullivan, 2004). Acțiunea victimei influențează, de asemenea, răspunsul celor din jur; dezvoltarea rețelelor sociale de suport în cadrul comunității este puternic asociată cu evaluarea capacității victimei de a avea sau nu controlul asupra situației în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
2004). Acțiunea victimei influențează, de asemenea, răspunsul celor din jur; dezvoltarea rețelelor sociale de suport în cadrul comunității este puternic asociată cu evaluarea capacității victimei de a avea sau nu controlul asupra situației în care se află. Când acțiunile violente ale agresorului sunt apreciate ca fiind posibil de controlat sau evitat de către femeie sau copil, apare blamarea victimei și diminuarea suportului social. Dacă sunt atribuiți factori necontrolabili de către victimă, atunci apar simpatia și suportul comunității (Walster, 1996). Aceasta face ca, deseori, copiii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
fie bătuți. Membrii comunității intervin numai atunci când violența depășește gradele de acceptabilitate și este pusă în pericol viața copiilor. Multe dintre femeile victime nu beneficiază de suport, deoarece prietenii sau rudele le consideră vinovate că nu au rupt relația cu agresorul. Există situații în care anumite rețele sociale oferă inițial suport victimelor, dar renunță în timp deoarece acestea ignoră recomandările de a părăsi relația sau, după ce o părăsesc, se reîntorc la partenerul violent (Goodkind, Gillum, Bybee, Sullivan, 2004). În multe comunități
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
ce însoțesc dinamica relațiilor familiale. Atitudinea comunității sau a membrilor rețelelor sociale față de violență poate fi un factor de risc, atunci când blamează victima, sau un factor de suport, atunci când promovează comportamentele nonviolente în cadrul familiei, susțin victima și dezaprobă social comportamentul agresorului. În acest context, comunitatea devine răspunzătoare pentru modul în care este susținută dezvoltarea serviciilor pentru protecția victimelor violenței și încurajează semnalarea cazurilor în vederea sancționării sociale a agresorului. Bibliografie Bird, G.; Melville, K. 1994, Families and Intimate Relationships, McGraw-Hill, Inc., New York
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
suport, atunci când promovează comportamentele nonviolente în cadrul familiei, susțin victima și dezaprobă social comportamentul agresorului. În acest context, comunitatea devine răspunzătoare pentru modul în care este susținută dezvoltarea serviciilor pentru protecția victimelor violenței și încurajează semnalarea cazurilor în vederea sancționării sociale a agresorului. Bibliografie Bird, G.; Melville, K. 1994, Families and Intimate Relationships, McGraw-Hill, Inc., New York. Cousineau, M.; Rondeau, G., 2004, „Toward a Transnational and Cross-cultural Analysis of Family Violence. Issues and Recommendations”, Violence against Women, nr. 8, pp. 935-943. Dallas, R.; McLaughlin
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
interdependență, „cu toate că ele se exprimă într-un mod negativ și distructiv”. Abuzul intrafamilial Plecând de la cele menționate mai sus, putem distinge o serie de tipuri de abuz. Harvey Wallace (1996) propune spre analiză un tip diferit de abuz în care agresorul și victima sunt copii. Particularitatea acestui fenomen este aceea că, în cele mai multe dintre cazuri, agresorul este copilul cel mai în vârstă din familie (sibling abuse). În Japonia, întâlnim violența filială (filial violence). În acest caz, vorbim de violența exercitată de către
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
cele menționate mai sus, putem distinge o serie de tipuri de abuz. Harvey Wallace (1996) propune spre analiză un tip diferit de abuz în care agresorul și victima sunt copii. Particularitatea acestui fenomen este aceea că, în cele mai multe dintre cazuri, agresorul este copilul cel mai în vârstă din familie (sibling abuse). În Japonia, întâlnim violența filială (filial violence). În acest caz, vorbim de violența exercitată de către unul dintre copii asupra părintelui sau părinților. Acest fenomen nu se întâmplă numai în Japonia
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
numește victima acestui tip de abuz „victima ascunsă”. Potrivit lui Nagel (1997, apud Segal, 1999), abuzul exercitat de frate sau soră „apare atunci când există un conflict violent, iar un copil este întotdeauna victimă (și când nu ripostează) și celălalt este întotdeauna agresor”. Cauzele unui astfel de comportament sunt fie diferitele probleme sociale cu care se confruntă copiii, fie cele care implică familia sau prietenii. Abuzul filial este, după cum am precizat mai devreme, abuzul exercitat de copil asupra părintelui său. Richard J. Gelles
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
verbal și emoțional (cele cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani), abuzul sexual înregistrându-se în proporții foarte mari în cazul femeilor între 35 și 44 de ani. Rezultatele au indicat nivelul scăzut de educație al victimelor și agresorilor. Infidelitatea, izolarea și controlul, insultele sunt doar câteva dintre „expresiile violenței domestice” constatate (Liiceanu, 2003, p. 170). Violența extremă: „honor killings” sau „customary murders” În cultura musulmană, femeia este învățată și îndrumată către instituția căsătoriei încă de la o vârstă fragedă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]