4,357 matches
-
într-un mai blând surghiun, încât să mă trezesc din nou copil, dar nu m-aș supăra de m-ai trimite și mai în urmă, până-n marea mare ce ține-n mijloc luciu-n solzi de soare, din contră, în ajun de bucurii, la țărmul unde totul stă să-nceapă, cu buze noi, de bine te-aș vorbi. CRĂCIUN Ce trup poate să aibă o idee? Ca-n veșnica poveste de Crăciun, când în oglinzi de ape-ngheață tun un gând
ELISABETA ISANOS [Corola-blog/BlogPost/375489_a_376818]
-
alungă-mă într-un mai blând surghiun,încât să mă trezesc din nou copil,dar nu m-aș supăra de m-ai trimiteși mai în urmă, până-n marea marece ține-n mijloc luciu-n solzi de soare,din contră, în ajun de bucurii,la țărmul unde totul stă să-nceapă,cu buze noi, de bine te-aș vorbi.CRĂCIUNCe trup poate să aibă o idee?Ca-n veșnica poveste de Crăciun,când în oglinzi de ape-ngheață tunun gând, ca Dumnezeu
ELISABETA ISANOS [Corola-blog/BlogPost/375489_a_376818]
-
într-un mai blând surghiun, încât să mă trezesc din nou copil, dar nu m-aș supăra de m-ai trimite și mai în urmă, până-n marea mare ce ține-n mijloc luciu-n solzi de soare, din contră, în ajun de bucurii, la țărmul unde totul stă să-nceapă, cu buze noi, de bine te-aș vorbi. CRĂCIUN Ce trup poate să aibă o idee? Ca-n veșnica poveste de Crăciun, când în oglinzi de ape-ngheață tun un gând
POEME DIN OMBRIA de ELISABETA ISANOS în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375485_a_376814]
-
Lorena Georgiana Crăia Publicat în: Ediția nr. 2068 din 29 august 2016 Toate Articolele Autorului Noaptea e un sfetnic bun. Pe sub frunză de alun, Închid ochii, luna-i luna, Ferecată-ntr-o alună; Mă întreb și mă supun Dimineții din ajun, Tălmăcită-n soare brun; Dar eu știu că luna-i luna. Noaptea e un sfetnic bun. La momentul oportun, Toate-n mine parcă spun Să mă țin de semiluna Și când luna este luna, Pe sub frunze mă cunun. Noaptea e
RONDUL DE NOAPTE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375574_a_376903]
-
din mituri desprins. Mai strecoară pe sub ușă, la copii năbădăioși, câte-o „sfântă” nuielușă. De-a fi buni și respectuoși. Sau un bețișor sculptează, să poată părea mai șic. Dar îi impresionează mereu, cât ar fi de mic! Copiii-n Ajun așteaptă pe Moș, să-l întâlnească. Dar, de fiecare dată nu pot, nici să-l zărească! Fiecare copil scrie bilet cu năzuință. Moș-Nicolae să-i știe cea mai mare dorință. În ghetuțe e așezat. Iar Moșul când citește, lasă darul
POEME DE SĂRBĂTORI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371880_a_373209]
-
Acasa > Eveniment > Anunturi > COPIII DIN COMUNA MEA DORESC SĂ TE CITEASCĂ! Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1435 din 05 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Dragi prieteni și nu numai, Scriitori și poeți și nu numai, Astăzi, în ajun de Sf. Nicolae, m-am gândit cum să fac să mulțumesc Moșului pentru darurile minunate, primite de-a lungul anilor. Păi, cum altfel să fie mai potrivit? Vă propun, cu tot respectul, să-mi dați o mână de ajutor! Doar
COPIII DIN COMUNA MEA DORESC SĂ TE CITEASCĂ! de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371917_a_373246]
-
an și mă cam strâng, De-o fi cum gândesc ș'apoi O să-mi iau altele noi... Vine Moșul, facă-și treaba Eu n-am bani acum, degeaba, Umblu tot cu alea vechi, Am avut două perechi Cele faine în Ajun Mi le-a dus un moș nebun... Referință Bibliografică: Vine moșul, vine oare... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1435, Anul IV, 05 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
VINE MOȘUL, VINE OARE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371918_a_373247]
-
calul său năzdrăvan. Cum s-a luptat cu Zmeul ca s-o salveze pe Ileana Cosânzeana. Dar mai ales, i-a povestit bunicul despre colinde. Cum colinda el de sărbători cu alți copii... Că a fost cu semănatul, cu Moș Ajunul. A fost și cu plugușorul, cu buhaiul, cu steaua, cu capra. Când a fost mic, mic, a fost și cu sorcova. -Cum colindați,bunicule? A învățat-o bunicul multe colinde. Și sorcova și plugușorul și « Steaua sus răsare ». Râdea cu
FLORICICA MAMEI-1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371944_a_373273]
-
tot faci pe-aici, Floricico ? -O ajut pe bunica. Să facem caltaboșii...cârnații...jumările...Facem și cozonaci...și...și... Câtă treabă am eu cu bunica !... Chiar te mirai : ce s-ar fi făcut bunica fără ajutorul Floricicăi ! În seara din Ajun nu s-a mai dezlipit de bunicul. Veneau colindătorii și cântau sau hăuleau afară, la fereastră. Floricica se lipise de bunicul, având sufletul dilatat, suflet care-i vibra cu intensitate maximă și începea să plutească. Ochii-i străluceau, nările i
FLORICICA MAMEI-1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371944_a_373273]
-
se zvonește că vine-n vis, să se-arate celor cu gându-n poveste transpusă-n realitate. Retrăite-s ritualuri, tradiții din popor străbun sau erezii ce dau fiori. De la Anul Nou, la Crăciun. Feciorii pornesc prin sate, noaptea-n ajun să fure porți, fetelor nemăritate. Dorind să le devină soți. În vase, lângă ferestre se pune grâu la germinat. Într-o lună de va crește, anul va fi îmbelșugat. Din legendele păgâne se nasc prin timp, obiceiuri. Urmând a intra
RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371985_a_373314]
-
le devină soți. În vase, lângă ferestre se pune grâu la germinat. Într-o lună de va crește, anul va fi îmbelșugat. Din legendele păgâne se nasc prin timp, obiceiuri. Urmând a intra-n destine precum fantezia-n gânduri. În Ajun și-n miez de noapte, stau fete să se-oglindească, cu făclii aprinse-n spate. Vrând, ursitul să-și zărească. Sau în apa din fântână privesc singure-n tăcere, ținând în fiece mână, lumânări “de la-nviere”. Dacă-n truc nu
RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371985_a_373314]
-
La fiecare miez de noapte, rostogolea un „cucurigu” de trezea cocoșul din somn, care mai cânta și el de câteva ori, apoi îi mulțumea. Când cocoșul nu putea scoate niciun sunet din cauza răgușelii, atunci cânta în locul lui curcanul. În zorii ajunului de Paște, când ușa poieții se deschise, curcanul văzu mâna stăpânului cum îl înșfacă de aripi. Înțelese că-i sosise ceasul din urmă. În drum spre butucul în care stătea înfiptă securea, auziră în spate bătăi de aripi și cârâit
COCOȘUL ȘI CURCANUL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371990_a_373319]
-
-nțeleg ce s-a-ntâmplat, Iarna asta e mai caldă, Norii s-au împrăștiat, Vrăbiile-n drum se scaldă. Totul pare-ncremenit, Nu sunt fulgi. Unde-i zăpada? Pomii au înmugurit, S-a întors pe dos livada! Azi e ziua de Ajun, Doamne, ce harababură! Soarele, pe după prun, Pare o caricatură. Se aude-un colindel, Iarna-i dusă-n nord, fudulă, Moș Crăciun, un ghiocel Și-a prins vesel la căciulă. Referință Bibliografică: Iarnă blândă / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
IARNĂ BLÂNDĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372023_a_373352]
-
Publicat în: Ediția nr. 277 din 04 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului E bine cunoscut că sezonul sărbătorilor de iarnă în Belgia începe pe 6 decembrie, odată cu sărbătoarea Sfântului Nicolae - patronul elevilor și se termină cu Revelionul sau Anul Nou. Ajunul Crăciunului se petrece în familie, se merge la Liturghia de la miezul nopții sau iluminând piața orașului cu lumânări, în timp ce bat clopotele de la 12 noaptea. Tradițiile variază în funcție de oraș și de particularitățile fiecărei familii. Copiii primesc cadouri împărțite, evident, de Moș
TRADIŢII CULINARE ŞI CUTUME BELGIENE DE CRĂCIUN de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372350_a_373679]
-
de teatru și scenetele care descriu Nașterea Mântuitorului sunt foarte populare în Belgia. In satele mai mici „cei trei regi” cântă colinde din ușă în ușă pe 6 ianuarie. Ziua de Anul nou este numită Nieuwjaarsdag. La miezul nopții din ajunul Anului Nou oamenii din Belgia se sărută și își fac urări pentru noul an, să fie plin de bucurie și surprize. Referință Bibliografică: Tradiții culinare și cutume belgiene de Crăciun / Tatiana Scurtu Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 277
TRADIŢII CULINARE ŞI CUTUME BELGIENE DE CRĂCIUN de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372350_a_373679]
-
la Budapesta, dar legăturile lor vor fi tot mai strânse, dovadă cele 50 de cărți poștale pe care i le-a trimis poetul tinerei învățătoare. În ele erau și versuri delicate închinate iubitei. O lovitură groaznică dă peste el. În ajunul Crăciunului moare tatăl său. »Am îndurat o lovitură grea și neașteptată...Eu am fost supus fără nicio pregătire la acestă rupere bruscă... ». Ca să-și termine studiile Goga a trebuit să se căsătorească cu Hortensia Cosma, fiica politicianului și bancherului Partenie
DIN IUBIRILE LUI OCTAVIAN GOGA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372474_a_373803]
-
Termenul provine de la rădăcina verbală S.B.T. și de la verbul ebraic „laSevet”, a ședea. Sensul extins este de a se odihni. Șabatul corespunde zilei de sâmbătă. Calendarul ebraic stabilește începutul zilei de la apariția a trei stele pe cer, în seara de ajun, până la apariția a trei stele pe cer, când se înserează în ziua respectivă. Deci Șabatul începe vineri seara și se termină sâmbătă seara. Cercetări astronomice și calcule matematice stabilesc ora exactă a începerii Șabatului și a ieșirii din Șabat în
PRINŢESA ŞABAT de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372559_a_373888]
-
suprafața globului pământesc. Urmează primirea Șabatului cu lecturi și poeme sinagogale (pyutim). Ele amintesc de întâlnirea cu Prințesa Șabat, de ieșirea evreului în întâmpinarea ei, altele despre întâlnirea lui cu îngerii păcii și cu îngerii Domnului. Rugăciunea de seară din ajun de Șabat, de vineri seara, începe numai după ora intrării Șabatului. În cadrul acestei rugăciuni (ca și a celor de dimineață și din amurg) cele 18 binecuvântări sunt înlocuite de 7 binecuvântări speciale. Urmează masa de Erev-Șabat (ajun de Șabat), care
PRINŢESA ŞABAT de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372559_a_373888]
-
de seară din ajun de Șabat, de vineri seara, începe numai după ora intrării Șabatului. În cadrul acestei rugăciuni (ca și a celor de dimineață și din amurg) cele 18 binecuvântări sunt înlocuite de 7 binecuvântări speciale. Urmează masa de Erev-Șabat (ajun de Șabat), care începe cu binecuvântarea vinului (Kiduș). Este o masă bogată, ca și cum ar fi pregătită pentru prințesa care va veni ca oaspete, sau ca o nuntă la care poporul evreu este mirele, iar Șabatul-mireasa. Acest fapt amintește de relația
PRINŢESA ŞABAT de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372559_a_373888]
-
TOATE PROMISIUNILE MELE SOLEMNE Autor: Lucian Zeev Herșcovici Publicat în: Ediția nr. 2114 din 14 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Ce este Kol Nidrei? Mi-am pus această întrebare în copilărie, la Galați, când mama mă grăbea, în după-amiaza de ajun de Yom Kipur, să mergem la sinagogă, la Kol Nidrei. Îmi amintesc și că, de Roș Hașana, șamesul sinagogii se urca la pupitru atunci când începea sau când se termina pauza (oys-nemes) și striga în idiș: „Cine vrea să plătească pentru ca să
KOL NIDREI – TOATE PROMISIUNILE MELE SOLEMNE de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372561_a_373890]
-
mai mare. În cele din urmă se convenea. Cel care oferea suma cea mai mare, primea (sau cumpăra) onoarea. Tatăl meu vitreg, lângă care ședeam, mi-a explicat că se licitau deschiderile dulapului cu suluri de Tora în seara de ajun de Yom Kipur, de Kol Nidrei. Obiceiul nu mi-a plăcut atunci, nu-mi place nici astăzi. Onoarea se câștigă, nu se cumpără la licitație. Dar este adevărat că unii oameni cu stare care nu frecventează sinagoga în cursul anului
KOL NIDREI – TOATE PROMISIUNILE MELE SOLEMNE de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372561_a_373890]
-
permit să facă o donație „pentru onoare” de Yom Kipur. Ei se bucură, iar suma respectivă este importantă pentru funcționarea sinagogii. Kol Nidrei nu este o rugăciune, deși apare ca atare. Este o declarație a evreului făcută în seara de ajun de Yom Kipur, înaintea rugăciunii, în sinagogă. Este precedată de altă declarație, făcută de reprezentanții publicului, care afirmă că atât Dumnezeu (numit HaMaqom), cât și publicul prezent în sinagogă (haQahal) sunt de acord ca rugăciunea să fie făcută împreună cu cei
KOL NIDREI – TOATE PROMISIUNILE MELE SOLEMNE de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372561_a_373890]
-
ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului „Secolul XXI va fi religios, sau nu va fi deloc!” (Malraux) După ce sărbătorile de iarnă au trecut cu sănătate maximă, bucurându-ne de o iarnă organizată nemțește pe plaiurile mioritice, a venit semnalul, paraluminoso-bubuitor, în ajunul Crăciunului. Pe stil vechi! Am intrat brusc în realitatea dură a planetei. Pe la coneuropenii francezi. Partea supercivilizată (!), din punctul nostru de vedere, a planetei a rezonat instantaneu la tragedia pariziană. Subscriu total mesajului prietenului meu, poetul George Filip de la Montreal
TABLETA DE WEEKEND (97): METEORITUL de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372821_a_374150]
-
subiectul care mă interesa cel mai mult și pentru care străbătusem atâta drum de la București și până în satul acesta pierdut al Buzăului. M.V.: Mă duceam cum se duceau de altfel toți copiii. Când eram mai mic mă duceam cu Moș Ajunul, am fost și cu Plugușorul și multe altele. R: Când mergeați cu Moș Ajunul ce primeați? M.V.: În general, primeam covrigi, nuci, prăjituri și multe altele. R: Cine erau cei pe care îi colindați? M.V.: Mai întâi mergeam la rude
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
București și până în satul acesta pierdut al Buzăului. M.V.: Mă duceam cum se duceau de altfel toți copiii. Când eram mai mic mă duceam cu Moș Ajunul, am fost și cu Plugușorul și multe altele. R: Când mergeați cu Moș Ajunul ce primeați? M.V.: În general, primeam covrigi, nuci, prăjituri și multe altele. R: Cine erau cei pe care îi colindați? M.V.: Mai întâi mergeam la rude, apoi la vecini și, după aceea, la ceilalți oameni, până în zori. R: Existau oameni
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]