1,515 matches
-
dacă nu imposibil, cum o societate în ansamblul său va accepta mai târziu dezvoltarea unor științe care nu-i serveau în nici un fel. Adevărat paradox! În realitate, lucrurile stăteau cu totul altfel. Omul renascentist găsea utilitatea unor științe precum magia, alchimia, astrologia, scrie Ioan Petru Culianu. Cu toate acestea, el nu-și nega sistemul de valori și nici instituțiile pe care le-a creat. Iar acest lucru se întâmpla pentru că el avea un alt tip de raționament decât omul modern. Întreg
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în acea epocă din punct de vedere cultural, spiritual, este trimis la coșul de gunoi al istoriei. Este vorba despre o paradigmă de cunoaștere care nu mai este valabilă pentru noile exigențe aduse de modernitate. Științe precum magia, astrologia sau alchimia se transformă în erezii care se ocupă de idoli, demoni, fantasme. Încetul cu încetul, știința modernă ia locul vechilor științe. Imaginarul Renașterii pe care s-a clădit o adevărată cultură este ignorat și înlocuit cu legități, raționamente, concepții și paradigme
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și Renașterii și unul valabil pentru timpurile moderne. 7.2.1. Criterii de evaluare științifică a divinației Ei bine, în prima situație, lucrurile sunt extrem de simple. Știința modernă era risipită în diverse elemente ale unor științe deja consacrate precum astrologia, alchimia etc. De exemplu, pentru a se stabili poziția exactă a astrelor pe cer se realizau complicate calcule matematice. Înseși criteriile de evaluare erau altele. Știința Evului Mediu avea o cu totul altă accepțiune și reprezentare față de cea modernă. Ea studia
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cel al științelor naturii. Încearcă să explice într-o terminologie nouă, modernă vechile științe magice. Practic, avem de-a face cu două mari direcții. O parte dintre autori situează vechile științe renascentiste în poziția de strămoș al științei moderne. Astfel, alchimia ar putea fi considerată strămoașa chimiei, astrologia, model ancestral pentru astronomie, iar o serie de practici divinatorii, precum fiziognomonia și oniromanția, ar fi precursoarele psihologiei moderne și psihanalizei. Adesea, discursurile lor încearcă să ne convingă de o continuitate între cele
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
a rezolva problemele conviețuirii în această lume), contextul descoperirii presupune atât pentru știință, cât și pentru magie o seamă de particularități neconfundabile. Or, acest fapt face ca cele două paradigme aduse în discuție să fie incomensurabile. Așa cum scria Mircea Eliade, alchimia, de exemplu, nu poate fi considerată în nici un chip strămoașa chimiei moderne. Situându-ne în același registru argumentativ mai constatăm și o altă manifestare interesantă. Este cunoscut faptul că se încearcă a se recupera magia și toate elementele sale sub
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cel mai adesea format prin starea de inspirație, exaltare sau prin posedare. În această privință, specialistul în arta divinatorie se aseamănă mult cu alchimistul, prin puternica individualizare a actelor sale. Totuși, principiul "obscurul prin mai obscur" care stă la baza alchimiei ar putea fi tradus aici prin sintagma "obscurul prin concret". În mod firesc, această profesie sau artă presupune existența unor calități. În primul rând, practicianul trebuie să posede darul profetic, puterea de a face farmece, de a trimite boli sau
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
coacere", topire sau preschimbare a materiei. Dacă scopul ultim al "Marii Opere" alchimice este unul de natură spirituală, atunci putem gândi că și în cazul divinației în cositor poate fi vorba de același lucru. C. G. Jung, în Psihologie și alchimie, pune toate acestea sub semnul eliberării spiritului prizonier în închisoarea materiei. Grație focului și descântecelor folosite, materia prinde noi forme și vorbește celui ce vrea s-o asculte. Unei eliberări a spiritului materiei i se răspunde și cu o formă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
15-19. 40 Ibidem, p. 7. 41 Ibidem, p. 18. 42 Ioan Petru Culianu, în Eros și magie în Renaștere. 1484, ed. cit., remarcă prezența vie și "valoarea de întrebuințare" a unor științe precum astrologia, astrologia medicală, magia și, mai puțin, alchimia. Deși "lucrurile nu pot fi controlate decât a posteriori, pentru oamenii Renașterii, valoarea relativă de întrebuințare a astrologiei era la fel de ridicată ca aceea pe care o atribuim în zilele noastre teoriei radioactivității sau relativității" (p. 249). Dispariția sau rătăcirea și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
misterioase, rezultate din legătura intimă, "de filiație" cu Terra Mater. Exemplele aduse în atenție de Eliade evidențiază existența unor practici de venerare și de transformare a metalelor în diferite arii culturale. Aceste analize ne fac să credem că nu numai alchimia, ci și practicile divinatorii ar avea ca suport astfel de credințe străvechi. 315 Antropologi de renume, precum Robert Redfield, Ralph Linton, Melville Herskovits în "Outline for the study of acculturation" (American Anthropologist, 38, 1935, pp. 149-152), subliniază complexitatea fenomenelor de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
viață, trecând direct la plecarea lui din Bruges și la studiile lui universitare la Santiago de Compostella și apoi în Spania, unde caută să fie primit în audiență de Starețul Iacobinilor, cunoscut în toată Europa ocultă pentru talentul său în alchimie. În acele zile alchimia oferea o cale spre adevăr pentru cei care puteau pătrunde pe cărările ei misterioase. Zenon se străduie să-și deschidă ochii și să vadă lumea așa cum este ea: o cloacă a ereziei și ipocriziei în care
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
plecarea lui din Bruges și la studiile lui universitare la Santiago de Compostella și apoi în Spania, unde caută să fie primit în audiență de Starețul Iacobinilor, cunoscut în toată Europa ocultă pentru talentul său în alchimie. În acele zile alchimia oferea o cale spre adevăr pentru cei care puteau pătrunde pe cărările ei misterioase. Zenon se străduie să-și deschidă ochii și să vadă lumea așa cum este ea: o cloacă a ereziei și ipocriziei în care sufletele curajoase sunt arse
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
formă și conținut îi permite să dea glas deplin mentalității eroului pornit în căutarea autocunoașterii, obsesiei lui de a înțelege lumea înșelătoare din jur. Yourcenar demonstrează că Zenon nu poate transcende timpul și locul lui. Este o creatură modelată de alchimie, magie neagră și vrăjitorie, ca și de un repertoriu lung de sexualitate aparent deviantă, care înfloriseră în Europa renascentistă târzie într-o lume în care ereticul legendar și presupusul sodomit din secolul al XVI-lea, Michael Servetus, ca și alții
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
în care înșelăciunea era însoțită de magie: figuri vrăjite sau care vrăjesc, ghidate de planete, legându-și corpurile lascive de stele favorabile. Zenon reușește să combine o minte rațională și logică ca doctor, interpretează empiric semnele corpului cu magia neagră, alchimia, astrologia și sodomia între zidurile azilului Saint-Cosme din Bruges, al cărui doctor luminat devenise la sfârșitul părții a doua. Secțiunea de mijloc este punctată de apariția unui călugăr franciscan numit Cyprien. Zenon îl angajează pe misoginul de 18 ani ca
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
parte a acestuia Yourcenar a încorporat-o în carte. El a lămurit cazul Agdistis, forma primordială Károly (Karl) Kerényi (1897-1973), arheolog și psiholog ungur, a coloborat cu Jung la studiile principalelor arhetipuri umane, inclusiv ale tipurilor sexuale aflate sub influența alchimiei și magiei negre. Aici, în cartea de referință Eleusis despre recrearea relațiilor dintre mamă și fiică la riturile secrete eleusine din Grecia antică, el a explicat ridicarea bătrânei femei obscene Baubo, soția lui Dysaules, care fusese expusă în procesiunile eleusine
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
lui Zenon; a fost influențată de acei conservatori stoici din Imperiul Roman târziu care fuseseră convertiți la creștinism și care atât de des, ca Zenon și Cyprien, preamăreau celibatul lor în forma misoginiei. A asimilat accepțiunea ei de fuziune a alchimiei și psihologiei în psihicul uman de la Jung și Kerényi, și a cizelat sfârșitul suicidar al lui Zenon având în minte condiția de rubedo a istoricului român al religiilor Mircea Eliade 84. Aceasta este o fază psihică asociată alchimic cu moartea
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
atât de nătâng încât să moară fără să fi făcut măcar turul închisorii? Pentru aceasta, Yourcenar l-a admirat nespus: Zenon, copilul ei fictiv. Înțelegerea de către Zenon că trebuie cel puțin să faci Yourcenar a citit tratatul de psihologie și alchimie pe care C. G. Jung l-a scris împreună cu Karl Kerényi, și se referă la el în notele pe marginea Pietrei filozofale. Pasajele din Epilogul lor trebuie să-i fi rămas adânc înscrise în memorie în timp ce își țesea intriga. Într-
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
ar găsi în pântecele întunecat și tăcut al naturii. A citit și a deținut cărți scrise de strălucitul istoric al religiilor Mircea Eliade (1907-1986). Cartea lui, The Forge and the Crucible (Fierarii și alchimiștii, 1956), a fost o sursă pentru alchimia din Piatra filozofală ca și pentru aspectele din roman referitoare la rolul omului în cosmos. turul acestei închisori a fost în centrul credințelor pe care Yourcenar își construise propria ei viață, mai ales porțiunile ei nomade. Ca și el, fusese
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
creează două imagini de mare expresivitate care domină imaginarul poetic. Pe de o parte, iubirea - o minunată aventură a omului - văzută ca o leoaică tânără, agresivă, de o frumusețe sălbatică, naturală, spontană, plină de elan vital ce provoacă o miraculoasă alchimie a lumii. De cealaltă parte, eul liric, oglindă a Omului care a întâlnit dragostea, trăind aventura cunoașterii eului și noneului prin eros. Cele două prezențe lirice apar în prima secvență, în care este surprinsă clipa revelării iubirii întrun ritual cinegetic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
trucate reunește principalele idei puse în dezbatere: dreptatea absolută, dreptatea socială și cea individuală; dragostea, datoria și onoarea; idealul, pseudoidealul și scopul pragmatic; luciditatea, existența, drama. ÎNCHEIERE Sau, altfel spus, Câtă luciditate atâta existență și deci atâta dramă este formula alchimiei spirituale a eroilor lui Camil Petrescu. - VARIANTA 13 SUBIECTUL I (30 de puncte) (Cezar Baltag, Drum) 1. sinonime neologice: nevăzuți - invizibili, estompați; au schimbat - au modificat, au transformat, au convertit. 2. Grafie specifică modernismului și postmodernismului, scrierea cu literă mică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
încă o Golgotă/ a fost scoasă/ La licitație/ începută de la/ două holocausturi/ în sus" Serbiada (resturi de pisanie). La rândul ei, cea de-a doua sa carte de versuri a lui Bogdan Baghiu se deschide cu un text programatic intitulat Alchimia nebuniei, transparent elogiu al erosului care permite accesul spre țărmul "pe care crește floarea fără de tulpină terestră a Nebuniei", din care s-ar putea făuri piatra filozofală: Se spune despre petalele ei că ar fi fost create de Dumnezeu din
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
sunt tunet legiuind!", "vâltoarea/ flăcării-n furie" etc.). Poezia scrisă de Nicolae Ionel se hrănește, baroc, dintr-o eternă meraviglia și se deschide cu toți porii spre "irișii-astralei vederi!". Referințe critice (selectiv): Ștefan Aug. Doinaș, Lectura poeziei (1980); Al. Paleologu, Alchimia existenței (1982); Gh. Grigurcu, Existența poeziei (1986); Aurel Pantea, în "Vatra", nr. 1, 1991; Lucia Cifor, în "Limba română", nr. 2 (20), 1995; Ștefania Mincu, în "Paradigma", nr. 10-11-12, 1997; N. Steinhardt, Drumul către isihie (1999); Lucia Cifor, "Cuvânt înainte
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de vedere, este una dintre ultimele cărți de versuri a lui Liviu Pendefunda, intitulată Poema monadelor și a trupului Falii 8 din anul 2010. Prima ei secțiune propriu-zisă, "Soarele Trandafirului", este notată în cuprins cu cifra 6 (corespondentul solar în alchimie), celei de-a doua, "Misterele lui Sin", îi corespunde cifra 9 (asociată în alchimie Lunii ca oglindă a timpului și simbol al perfecțiunii), celei de-a treia, "Hermes printre zodii", cifra 8 (corespondentul lui Mercur/ Hermes, intermediarul dintre mintea umană
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Poema monadelor și a trupului Falii 8 din anul 2010. Prima ei secțiune propriu-zisă, "Soarele Trandafirului", este notată în cuprins cu cifra 6 (corespondentul solar în alchimie), celei de-a doua, "Misterele lui Sin", îi corespunde cifra 9 (asociată în alchimie Lunii ca oglindă a timpului și simbol al perfecțiunii), celei de-a treia, "Hermes printre zodii", cifra 8 (corespondentul lui Mercur/ Hermes, intermediarul dintre mintea umană și absolutul solar) etc. etc. Ceea ce dovedește, din nou, faptul că poezia semnată de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
se insinuează în textele poetice nu poate fi decât celălalt Hermes, Psychopompos, perfectul călăuzitor în lumea lui Hades, așadar însoțitorul funerar (cf. Walter F. Otto, Zeii Greciei. Imaginea divinului în spiritualitatea greacă). Să nu uităm, totuși, un atribut esențial al alchimiei: ambiguitatea, unicul atribut care, după Umberto Eco, a marcat-o "pentru secolele ce vin". Autorul Limitelor interpretării observa, pe bună dreptate, că nu se va ști vreodată cu certitudine "dacă ea vorbește cu adevărat despre metale și vrea cu adevărat
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
alchimiști ori mistici germani precum Theophrastus Bombast von Hohenheim, zis Paracelsus, sau Jacob Böhme la ontologia analitică actuală), ci și că toți acești afluenți se adună, într-o mișcare bine gândită, în jurul câtorva centri lirici turbionari: misticismul erotic, religia Poeziei, alchimia Verbului ori a existenței. E adevărat, totuși, faptul că universul artistic configurat de creația lui Horia Zilieru a lăsat încă de la început senzația că ar fi unul preponderent discordant. E posibil ca discordanța aceasta aparentă să datoreze foarte mult unei
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]