2,278 matches
-
să se mai întoarcă. La câtă voce are flăcăul, fata a luat cea mai bună decizie. Cum să stai lângă un om care nu știe decât un singur cântec și acela interpretat prost? Am socotit cam de câte ori s-a produs ambulantul cu unica piesă din repertoriu în acești cinci sau șase ani de când ține calea trecătorilor și am ajuns la un total halucinant. Că va fi fiind de cincizeci de mii de ori sau de o sută de mii, nu contează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
la specializare în Germania, li s-au arătat grupurilor de turiști japonezi câți Romuluși și Remuși au poftit. Îi admirau, așa cum fac asiaticii: „Oho, Unu, A-a-a, e-e-e, i-i-i, o-o-o, u-u-u!“, și se repezeau la ambulanți să cumpere sugari turnați în forme de silicon. La un moment dat, arabul s-a supărat și a oprit producția. Îl furau angajații și vindeau Romulușii și Remușii la prețuri mici, pe sub mână. „Halal popor“, a spus cu dispreț arabul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
vin de la ud, cum credeam altădată, ci de la numele biblic Udea sau Hudea (vezi și Hudești, jud. Dorohoi de pe timpuri). Negustorul evreu Dudel, vecinul tatălui tău, avea o fată Hudea, cea mai mare, mereu în picioare prin sat, cu negustorie ambulantă. Ce vremuri între 1913-1943, pe care nu le-ai apucat! Am primit ieri-alaltăieri ultimul număr din Ateneu din care n-am putut citi decît un bun articol despre ediții. încolo - demagogie. Hîrtie bună, tipar, muncă irosite. La Udești am dat
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
țării pagube mari». Pentru practicarea unei agriculturi eficiente propune măsuri concrete: cooperative de producție și de valorificare, diferite societăți, măsuri de sprijin din partea statului prin asigurarea semințelor de soi și vitelor de prăsilă; Înființarea școlilor de agricultură, ferme model, profesori ambulanți pentru sfaturi agricole. Aceasta la modul general, pentru că statul nu se poate interesa de fiecare gospodărie În parte. Pe de altă parte arată că orice gospodărie agricolă trebuie să funcționeze ca o mică fabrică unde este necesară o grijă egală
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
parte și vând într-alta. Târgul este o adunare complicată și cosmopolită de oameni a căror viață se petrece în cadre simple, prea puțin schimbată de vreun element de modernitate. Mai nou în târguri și-a făcut apariția și comerciantul ambulant de bere și mici. Târgul nu ar fi unul adevărat dacă nu ar mirosi peste tot a fum de mici și dacă nu am găsi acolo bere rece vara și un vin fiert iarna. Există oameni care vin la târg
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
De ce? De ce? De ce?..." Două familii sărmane, umile și nefericite își trăiau frica și disperarea în semiîntunericul unui bou-vagon păzit de militari înarmați cu pistoale-mitralieră, mergând spre împlinirea unui destin necunoscut și implacabil. Dacoromânii și macedoromânii de sub acoperișul acestui sinistru ghetou ambulant și-au întâlnit comuniunea și consangvinitatea la intersecția originii lor, din trunchiul puternic, generos și nepieritor al latinității. Eram uniți și solidari în suferința noastră comună, deoarece și unii și alții aveam, de fapt, aceeași soartă. Eram înfricoșați și complet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
nu va depăși 5-6 săptămâni. Aceasta cu condiția ca: 1. Ministerul să confirme comanda pentru Düsseldorf până la 15.06. 2. Guvernul și ministerul să cadă de acord cu privire la înființarea unui abator de campanie la Fårösund și Hemse. 3. La măcelăriile ambulante să se utilizeze patru autovehicule pentru transportul animalelor, cu echipaj dublu pentru conducere în două schimburi. 4. Armata să ne "împrumute" doi medici veterinari pe o perioadă de patru săptămâni și să le echivaleze serviciul la ISA ca stagiu militar
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
zi: 1. Cuvântul de bun-venit al preș. 2. Scurtă prezentare a situației actuale (președinte). 3. Informare cu privire la unitatea de la Roma (B.-A.). 4. Conceptul de "congelare intensivă" (Kling). 5. Modul de funcționare a abatorului de campanie (cpt. Rosén). 6. Sacrificări ambulante în sect. IV (T-R). 7. Pauză de cafea. 8. Transporturi rutiere (dir. Jacobsson). 9. Discuții. 10. Proiecte pe termen lung. Sinteza dezbaterilor ședinței (preș.). Rezumat personal: B.-A. apare din ce în ce mai mult ca un stâlp de rezistență. E activ, plin
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
a fost considerată de Radu Rosetti ca fiind o „slăbiciune” care Îl „Împiedica să arăte rigoarea cuvenită” față de „jâdovi” <endnote id=" (680, p. 225)"/>. În 1884, Încercând să justifice de ce sunt discriminați negustorii evrei prin prevederile noii „Legi asupra comerțului ambulant”, ministrul de Externe Dimitrie Sturdza (viitorul președinte al Partidului Național Liberal) a definit explicit toleranța ca pe o expresie a slăbiciunii și, respectiv, intoleranța ca pe o expresie a tăriei : „Înainte, când am fost slabi, v-am tolerat [pe voi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ce inspira teamă ori curiozitate - scrie Andrei Cornea -, ci și un ins Înconjurat de o aură de mister. Cine e el de fapt, de unde vine ? și este el cu adevărat cel care spune că este ?” Poate că este un vrăjitor ambulant, un „solomonar” care testează bunătatea sătenilor (vezi capitolul „Evreul vrăjitor”) <endnote id="(14 și 519)"/>, sau vreun „doctor fără-de-arginți”, precum sfântul creștin Thalaleu Athanase, care umbla „teleleu Tănase” prin sate să vindece pe gratis boli ale trupului și sufletului <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
are perciuni rituali, „barba roșie și obrazul pistrui”, Ștrul - birjarul din romanul Floare ofilită (1905) - apare „cu perciuni, cu barba și mustățile roșcate și cu obrazul ca stropit cu sânge” <endnote id="(377, pp. 99 și 142)"/>, jupânul Șulăm - negustorul ambulant de apă gazoasă („zodă electrică”) din nuvela Mormântul unui copil (1906) - are „barba rară, roșcată, ascuțită ; cu mustăți lungi, subt un nas mare, c-o față plină cu pistrui”, jupânul Avrum - orândarul din povestirea O umbră (1906) - este descris și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de apariție a clișeelor amintite În coordonatele mentalității populare poloneze. În pofida structurii ocupaționale reale a comunității evreiești din Polonia, „care includea un important grup de meseriași”, În producțiile folclorice evreul apărea - cu rare excepții - pe post de cârciumar, prăvăliaș, negustor ambulant sau cămătar. În mod evident, pentru țăranul polonez anume aceste ocupații erau mai „prezente”, mai „vizibile”. „Contactele dintre evrei și polonezi se produceau mai ales În locurile În care cei dintâi vindeau produse celor din urmă și de aceea evreii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
e banul” etc. <endnote id="(602, pp. 268- 269)"/>. Portretul făcut evreului de A.C. Cuza urmează - observă Marta Petreu - „tradiția secolului al XIX-lea”. În ochii lui A.C. Cuza, „jidanii” ar fi o „nație fără teritoriu”, banul fiind „patria lor ambulantă”. Ei ar fi un „neam de traficanți cosmopoliți”, care trăiesc din „exploatarea muncii” altor neamuri, de aceea sunt „disprețuiți și urâți oriunde” (Naționalitatea În artă, 1908) <endnote id="(898, pp. 86-87)"/>. Sigur că mentalitatea care făcea din orice evreu un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
populare Herod (de tipul Irozilor din folclorul românesc), un rol important Îi revine unui personaj „evreu- diavol” cârciumar. Un băiat se travestește În evreu cocoșat și șchiop, cu barbă și perciuni rituali, cu mască neagră și cu sac de negustor ambulant. La moartea regelui Herod, „evreul-diavol” se adresează astfel „soldaților lui Herod” : Poate că eu, proștilor, am să fiu regele vostru ? Am să mă duc la moșie și am să aduc velnița, Am să Încep să fac rachiu, Am să vă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
XIX este celebrul personaj Iancăl hangiul, din poemul Pan Tadeusz (1834) de Adam Mickiewicz. Și el cânta din țambal (acompaniat de „scripcar și cimpoier”), și el cântase la nunți creștine și evreiești, și el rătăcise prin lumea largă ca muzicant ambulant, Învățând să interpreteze muzică populară, mazurci poloneze și cântece galițiene : În muzică deasemeni, i-era vestit talentul ; Mult timp cutreierase cântând din instrumentul Poporului său, care-i țambalul, - și o lume Uimise cu-al său cântec și meșteșug din strune
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și-ndemânare, și multă agerime ; Deși străin, polona vorbind-o foarte bine, Lui, arii populare plăcându-i mai ales, Din drumuri peste Niemen, o groază a cules : Mazurci varșoviene și hore din Halici <endnote id="(689, p. 148)"/>. Fiind lăutari ambulanți, rătăcind prin târguri și orașe, ei erau adesea luați drept vagabonzi sau cerșetori (Müssiggänger, Betteljuden) și expulzați. În 1781, de pildă, kahal-ul se plângea În scris guvernatorului Bucovinei, generalul Carol Enzenberg (1778-1786), că au fost alungați din această provincie austriacă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ovreiașule” <endnote id="(311, pp. 14 și 25)"/>. „E un adevăr elementar că evreul poate fi bătut oricând de oricine - constata cu obidă F. Aderca -, ba și copiii știu că «ovreiul e fricos»” <endnote id=" (510, p. 151)"/>. Șulăm, vânzătorul ambulant de gaz dintr-o nuvelă a lui Liviu Rebreanu (Cumpăna dreptății, 1923), pare să fie prototipul acestei imagini <endnote id=" (263, p. 220)"/>. Scriitorul evreu care a Încercat să detalieze chestiunea a fost Ronetti Roman, În textul Două măsuri, publicat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de mușcat nu mușcă” <endnote id="(377, p. 148)"/>. Și câinele Bălan, din nuvela omonimă a lui Nicolae Gane, este Învățat să sfâșie - anteriile țiganilor, de data aceasta. Cinofobia era o „boală profesională”, de care sufereau mai ales micii negustori ambulanți, „neguțitorii cu din picioare speculații”, cum erau denumiți În actele oficiale de la Începutul secolului al XIX-lea <endnote id="(777, p. 72)"/>. E vorba mai ales de boccegiii evrei, nevoiți să bată ulițele necunoscute ale unor sate și târguri, pentru
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
teamă doar Într-un sat fără câini : „Găsește sat fără câini și umblă fără ciomag”, spune un proverb cules de Anton Pann (Povestea vorbei, 1847). Un călător francez printr-un sat românesc ajunge, evident, În aceeași postură ca un negustor ambulant evreu : „Străin, [...] Încungiurat de vro douăzeci de câni, care vroiau numaidecât să afle ce gust are carnea de franțez” (V. Alecsandri, Balta Albă, 1847 ; <endnote id="cf. 444, p. 207"/>). La fel pățesc și soldații muscali În timpul „invaziunii rusești din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Or, pentru țăranul român, „omul pe care-l latră câinii vrăjmaș e răutăcios” <endnote id="(184, p. 420)"/>. Această imagine cotidiană a devenit un loc comun În literatura folclorică din registrul comic. „De ce să mă amuz de pățania telalului [= negustorului ambulant] ovrei asupra căruia s-au năpustit cânii ?”, se Întreabă un personaj din romanul lui I. Peltz Țară bună (1936). Snoavele populare cu acest subiect au fost rescrise pentru gustul târgovețului și al mic- burghezului. Vezi „cânticelul comic” Herșcu Boccegiul al
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se cerea „israeliților” să facă donații pentru ajutorarea fraților români („avuții să dea galbeni, săracii parale”). Ei sperau astfel că „românii [...] vor vedea că și ovreii sunt buni” (Israelitul român, București, nr. 1, 1857). Tot atunci, chiar și un „mărunțișar ambulant” (cum Îl definea Caragiale) precum Cilibi Moise - „vestitul În Țara Românească” - era interesat de imaginea evreului În ochii românului : „Să trăiască nația mea israelită și să fie de români În ochi bine privită” <endnote id="(649, p. 102)"/>. Similar, În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu cea a poporului său. Ulterior, În 1908, la New York, Goldfaden a compus tot În idiș un libret muzical intitulat Ahasverus <endnote id="(539, p. 100)"/>. Pentru romancierul Mihail Sebastian (Iosef Hechter), „jidovul rătăcitor” apare În ipostaza unui umil librar ambulant, Abraham Sulitzer, care călătorește cu trenul de clasa a III-a și cară după el multe pachete cu cărți (tipărirea, comercializarea și editarea de cărți erau vechi ocupații evreiești). „Ovreiul e un om cu pachete. Câte necazuri, atâtea pachete”, explică
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sau prezența la nuntă a unor persoane care dansează mascate În evrei (cu costumație și Înfățișare tradiționale) <endnote id="(70, p. 162)"/>. Cel mai adesea Însă, cavalerul de onoare sau un alt prieten al mirelui se maschează Într-un negustor ambulant evreu (barbă lungă din câlți, caftan negru, un sac În spate etc.). Vorbind stricat ca un comerciant evreu de mărunțișuri și purtându- se ca atare, „evreul” se târguiește pentru mireasă ca pentru o simplă marfă și, după ce o „cumpără”, dansează
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a lua un tren mai direct, mult mai potrivit pentru posesoarea unei simple vize de tranzit. Iată-mă deci pe peron, năucită, cu bagajele la picioare. Lume puțină și amărîtă. Mă ajută să-mi fac ordine în lucruri. Un vînzător ambulant îmi oferă fructe. Refuz, din motivele bine întemeiate ale blestematei diferențe de bilet din trenul Pisa-Genova. Un acar se uită lung la mine și spune ceva. Aici, la graniță, dialectul italian este greu de înțeles. Vînzătorul de fructe rîde și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
nu mai avea să justifice utilizarea unei umbrele. Dar umbrela lui Nelly avea să ne însoțească, precum un cățel fidel, pe tot drumul ce ne mai aștepta. Căci Nelly a sfîrșit prin a găsi obiectul, la unul din acei comercianți ambulanți la care puteai găsi orice, de la zorzoane de pus la glezne pînă la cartele de memorie de 16 sau 32 GB (că doar eram în patria informaticii). Era o umbrelă bărbătească, neagră, jerpelită și cîrpită, ieșită parcă dintr-un episod
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]