7,748 matches
-
istorie ecleziastică, Întrucât Într-un loc biserica apărea drept „gardian al culturii noastre românești” . Faptul era imputat și autorului volumului, Alexandru Zub, considerat la rândul său „tributar concepțiilor lui Kogălniceanu privind rolul bisericii În istoria noastră națională” , Întrucât nu a amendat această poziție. Într-o notă Întocmită la 24 octombrie 1975, semnată M. M., erau prezentate concluziile cenzorului referitoare la lucrarea M. Kogălniceanu - Opere, vol. II. Scrieri istorice, care urma să și apară, de altfel, anul următor, sub Îngrijirea istoricului ieșean
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
prea elogioase la adresa principelui și Casei de Hohenzollern. Cu toate acestea, după ce subliniază faptul că discursurile erau Însoțite de precizările necesare, considera că pot vedea lumina tiparului, chiar dacă sunt laudative la adresa lui Carol I . Trecând Într-un alt registru, cenzorul Îl amenda pe Mihail Kogălniceanu pentru o serie de invective adresate comunității evreiești din Principate, precizând totuși că de obicei el „se pronunța pentru emanciparea evreilor și a celorlalte naționalități” . Textele catalogate drept invective erau cele referitoare la „năvălirea jidanilor din Galiția
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
pildă), cu imaginea pe care o proiectează asupra aceleiași realități relatările observatorilor străini. Din această perspectivă, uneori se pun În lumină aspecte mai puțin cunoscute (fie de ordin concret-faptic, fie de natură interpretativă) ale realității istorice În discuție, alteori este amendată imaginea pe care respectivul observator o pune În circulație, relevându-i-se subiectivismul interpretării sau precaritatea informației, scoțându-se În lumină trăsăturile personale ale observatorului, identificate prin prisma deformărilor pe care le aduce realităților percepute. Desigur, aceste tipuri de abordare
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
naționalismului, nu se verifică În cazul românesc și ascunde vicii serioase. Din păcate, istoricii de care aminteam au ignorat teoria socială și nu și-au dat osteneala să-și examineze afirmațiile În lumina acestor modele explicative, măcar pentru a le amenda, dacă nu pentru a și le Însuși ca instrumente valabile de analiză. La ora actuală, tezele moderniste, precum și interpretările care pun accentul pe instrumentalizarea politică a naționalismului sunt concurate de perspectiva „etno-simbolică”, ilustrată de John Armstrong, Adrian Hastings și, În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sugera preferința pentru un tip de frumusețe rubensian, În acord cu clișeul idealului feminin țărănesc transmis până astăzi la nivelul expresiei comune: „albă, grasă și frumoasă”. Totuși, perspectiva epocii nu pare a fi prea exclusivistă și, adeseori, imaginea anterioară este amendată radical: Nu-i prea naltă, nici prea mică, Oablă-n trup și subțirică. Mai mult chiar, preferința pentru genul mignon sau pentru cel Împlinit se conciliază uneori Într-o singură imagine contradictorie: Lelea naltă și voinică, Par’ că-i trasă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
tipic pentru o viziune imagologică) o istorie indirectă a realității românești. Trebuie remarcat Însă și faptul că Iorga este mereu atent la cadrul referențial al acestor relatări, coroborându-le mereu cu informațiile oferite de sursele tradiționale (documentare, În primul rând), amendându-le atunci când este cazul, pentru a prezenta o imagine „obiectivă”, adecvată la real, a societății românești. Din acest punct de vedere, demersul său nu are o intenționalitate preponderent imagologică (venind oarecum În contradicție cu titlul lucrării), istoricul nefiind interesat În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
românilor din Transilvania de Nord; și nu fără succes. Cazuri mai nefericite au existat în Miercurea Ciuc (Csíkszereda), unde comandantul militar al orașului, colonelul de husari Éder Elemér, cunoscut pasionat de echitație - cu încuviințarea comandantului militar județean - mai întâi i-a amendat cu 40 de mii de pengő pe locuitorii evrei de a căror cetățenie se îndoia , apoi, în noiembrie 1940, a ordonat să fie adunați; printre ei erau mulți care trăiau de zeci de ani în orășelul secuiesc. Pe deasupra, s-a
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
ref id=”4”>Flavius Toader, „Ungaria: «Libertatea presei se duce de râpă»”, în Evenimentul Zilei, 03.01.2011, online la http://www.evz.ro/detalii/stiri/ungaria libertatea-presei-se-duce-derapa 917243.html.</ref>. Având în vedere reacțiile vehemente, Ungaria a acceptat să amendeze unele prevederi ale acestui act legislativ, dar trebuie să păstrăm în atenție acest aspect, în special în corelație cu situația din țara noastră<ref id=”1”>Oana Țepeș Greuruș, „Ungaria a acceptat să amendeze legea presei”, în Evenimentul Zilei, 8
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
reacțiile vehemente, Ungaria a acceptat să amendeze unele prevederi ale acestui act legislativ, dar trebuie să păstrăm în atenție acest aspect, în special în corelație cu situația din țara noastră<ref id=”1”>Oana Țepeș Greuruș, „Ungaria a acceptat să amendeze legea presei”, în Evenimentul Zilei, 8 .02.2011, online la http://www.evz.ro/detalii/stiri/ungaria-a acceptat-sa-amendeze legeapresei-920626.html.</ref>. Exemplificând prin aceste situații tensionate, încercăm să atragem atenția asupra faptului că limitarea sau delimitarea prerogativelor pe care le
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
cercului vicios care ne menține în subdezvoltare face ca, în analiza făcută presei, să intre ca ingredient și dezamăgirea. Nu cred că la acest moment se așteaptă în mod real ceva pozitiv dinspre partidele politice. Așteptările erau ca mass-media să amendeze slăbiciunile partidelor și astfel să le canalizeze spre paliere de manifestare politică în care probabilitatea întâlnirii cu interesul public să fie crescută. Așteptări mari, dezamăgire pe măsură. Peisajul media post-decembrist a cunoscut etape foarte diverse. În timp, așteptările mai mult
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
morfologice ale lui N1, se observă o foarte mare permisivitate a construcției în uzul actual. Seria elementelor care pot apărea în poziția N1 depășește cu mult sfera restrânsă a "numelor de calitate", stabilită de Milner (1978: 201 și urm.) și amendată la scurt timp de Ruwet (1982: 245−247), care pune la îndoială utilitatea unei astfel de restricții semantice, pledând mai degrabă pentru ideea unui continuum (opinie pe deplin motivată, pentru că astfel se poate explica diversitatea impresionantă a substantivelor și a
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
sociale. Legea obligă partidele să-și facă public bugetul anual, iar instituția abilitată cu verificarea veridicității acestora este Curtea de Conturi. Sistemul de finanțare al partidelor politice a rămas în mare parte neschimbat din anul 1989, cu toate că legea a fost amendată de mai multe ori. Primul amendament adus Legii nr. XXXIII/1989 prin Legea nr. LXII/1990 abolea prevederea conform căreia suma primită de un partid prin distribuirea celor 75% din fondurile publice nu putea depăși 50% din bugetul anual al
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
să supravegheze activ instituțiile puterii și să le conteste pașnic. În acest fel, argumentul instituțional face referire la diversele constrângeri instituționale active în state democratice: într-o democrație, liderii politici sunt periodic supuși constrângerilor competiției electorale prin care pot fi amendați de către un electorat deținător al autorității supreme, inclusiv pentru angajarea hazardată într-un război. Chiar dacă războiul s-ar solda cu o victorie, susține acest argument, în condițiile în care costurile materiale și umane pe care populația le-ar plăti ar
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
al vieții economice, pot influența în mod esențial termenii interacțiunilor din acest domeniu. O opoziție puternică la adresa statocentrismului realist s-a conturat în interiorul programului liberal-pluralist, în anii '70, în jurul lui Joseph Nye și Robert Keohane. Modelul politicii transnaționale dezvoltat și amendat ulterior sub forma interdependenței complexe punea accentul pe apariția unei noi componente a raporturilor internaționale: relațiile transnaționale. Ele aduceau în centru noii actori nestatali: corporațiile transnaționale și organizațiile internaționale neguvernamentale. Acești actori erau transnaționali, în sensul că interacțiunile în care
ACTORI ÎN SISTEMUL INTERNAŢIONAL. In: RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
argument Canonul 3 al Sinodului al IV-lea Ecumenic, canon care nu se referă la chestiunea patriarhului-regent, problemă eminamente politică, ci la înfrânarea arghirofiliei (Sinodul al IV-lea Ecumenic intervine normativ și pune capăt goanei după avere în Biserică). Filosoful amendează pe bună dreptate acest argument irelevant, cu atât mai mult cu cât nu există nici o legătură între înfrânarea arghirofiliei și problema patriarhului-regent, un aspect dogmatic care antrenează însăși esența Ortodoxiei 10. O replică elevată la argumentația naeionesciană vine din partea unui
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Tradiția Ecclesiei, se poate reitera perspectiva gravă a unui sinod tâlhăresc 18. Hotărârea Sinodului de a serba Paștile la ambele date: 31 martie și 5 mai aruncă Biserica într-o situație de-a dreptul haotică și periculoasă, aceasta fiind aspru amendată de Nae Ionescu ca o "tranzacție"19, urmare a "panicii sinodale"20. Această decizie sinodală este luată în urma propunerii unui membru al Sinodului, mitropolitul Gurie al Basarabiei de a sărbători Paștile la 5 mai, susținând că nu recunoaște semnătura sa
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
vremii, al cărei punct viza participarea preoțimii la întreaga viață politică a țării, în cadrele legii 9. Viața Bisericii Ortodoxe nu era ferită nici de ispitele cezaropapismului, manifestări destul de grave pentru buna funcționare a așezării religioase, ce aveau să fie amendate de elita intelectuală interbelică. Ortodoxia nu se fundează pe autoritatea individuală, ci pe cea sobornicească, colectivă, care provine din adunarea episcopilor. Această autoritate sobornicească a ajutat Biserica Ortodoxă să-și păstreze ființa, scutind-o de eventualele manifestări discreționare ale unei
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
cultural"; în anii '30, ea a devenit "un curent politic, adesea cu atitudini extremiste, xenofobe, autarhice" este contraproductiv în măsura în care Ortodoxia nu se confundă cu practica culturală sau cu cea politică, în pofida unor derapaje care începeau să prindă contur în interiorul Bisericii, amendate de elita intelectuală interbelică, precum am relevat, prin analiza noastră, în anumite cazuri punctuale. Dacă Nichifor Crainic a pledat pentru etnocrație, Nae Ionescu nu a susținut "decuplarea de Occident", cum greșit se invocă acest lucru, distinsul Profesor de logică și
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
separarea puterilor în stat și înființarea unei armate naționale. La 30 martie 830, se încheiau lucrările de elaborare a Regulamentelor Organice de către comisiile de redactare ale Divanurilor Moldovei și Țării Românești, sub președinția consulului general rus Minciaki. După ce au fost amendate de către curtea protectoare, Regulamentele Organice au fost adoptate de Adunările obștești extraordinare de la București (mai 83) și Iași (octombrie 83) . Regulamentele Organice exprimau clar năzuința Rusiei, ca putere protectoare, de a face să se țină seama de părerile sale, în ceea ce privește
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
prelungit șederea pentru a vizita provincia. Se pare că în timpul călătoriei sale pe Nil, a contactat malaria care avea să-i fie fatală și avea să facă ravagii în Imperiul Roman. La întoarcerea în Siria, află că Piso abrogase și amendase multe dintre edictele date de el și furios i-a poruncit să părăsească provincia. Piso a plecat dar s-a oprit la Antiochia cănd a aflat că Germanicus era foarte bolnav. Germanicus era convins că Piso l-a otrăvit, și
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
considerând ciclul de histerezis ca fiind rectangular, iar în cazul general al unui regim periodic nesinusoidal oarecare Această ipoteză nu mai este valabilă, pentru a obține o formulă generală de caracterizare a pierderilor de energie în material Această expresie trebuie amendată printr-un coeficient de rectangularitate, αr. In aceste condiții se obține: unde Wst reprezintă pierderile de energie prin histerezis (statice) iar cel de-al doilea termen pierderile de energie dinamice. Dacă funcția Băt) este periodică, nesinusoidală, de frecvență fundamentală f
Pierderi de energie în materiale magnetice by Marinel Temneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91555_a_93178]
-
politicii, ci, drept urmare, numai prin recursul la principiul moral al tratării ca egali a tuturor cetățenilor sau/și principiul egalității umane fundamentale 22. Mai mult, merită adăugat, situația nu se schimbă prea mult nici dacă, la sugestia lui Matt Sleat, amendăm concepția acceptabilității egale astfel încât ea să abandoneze acceptabilitatea pentru toți cetățenii drept condiție universal valabilă a legitimității în favoarea tratării ei drept condiție valabilă doar pentru societățile liberale actuale. Pe de o parte, este serios dubitabil că acest proces de istoricizare
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Mica Înțelegere, și-au continuat neclintit eforturile la Paris și în alte capitale, pentru a zădărnici Pactul în patru. La 11 aprilie 1933, Franța s-a declarat public pentru intangibilitatea Pactului Societății Națiunilor, elaborând concomintent și un memorandum prin care amenda în mod categoric clauza revizionistă, cuprinsă în planul cvadripartit al Italiei fasciste. Prin nota emisă țărilor europene la 11 aprilie, guvernul francez sublinia încă odată importanța alianțelor Franței cu statele Micii Înțelegeri și cu Polonia. De altfel,Paul Boncour, într-
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
ale sarmaților, geții nu încetează de a ara și semăna ogoarele Dobrogei, împlinind opera lor de muncitori statornici ai pământului, față de nomazii sarmați și bastarni.”25 Imaginea configurată de vizionarul savant pentru prezențele sarmatice din bazinul carpatic a fost parțial amendată în timp de anumite descoperiri arheologice, cum ar fi complexul de cetăți getice de pe Prut sau din preajma acestuia, de la Stâncești, Cătălina Cotnari, Moșna, Arsura și Bunești sau rețeaua de dave de pe Siret, de la Poiana-Tecuci, Răcătău și Brad , care au putut
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
instituțiilor și a procedurilor proprii „statului parlamentar burghez”. în sfârșit, succesul de care se bucură, în Franța și mai ales Germania, cu ocazia alegerilor legislative „partidele muncitorești” îl face pe Marx (și, încă și mai mult, pe Engels*) să-și amendeze un pic condamnarea sufragiului universal și al „cretinismului parlamentar”, și să formuleze teza zisă a „folosirii revoluționare a votului”: de alegeri s-ar putea profita pentru a răspândi mai eficient ideile comuniste și a-i mobiliza pe cei ce muncesc
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]