KorAP: Find »[drukola/base=amical & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...58 59 60 ...98 >

2,431 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332

prințului, Ganea era ostil și aproape disperat; dar, cică, între el și prinț s-au rostit câteva cuvinte, după care Ganea a stat cu prințul două ore, timp în care a plâns cu mare amărăciune. S-au despărțit în relații amicale. Această știre, aflată de toți Epancinii, era, după cum s-a confirmat ulterior, absolut exactă. Desigur, e ciudat că asemenea știri puteau ajunge atât de repede la destinație și aflate de cine trebuie; de exemplu, cele întâmplate la Nastasia Filippovna se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
a mai întâmplat, chiar eu i-am mai sărit în ajutor... Dar, cu asemenea avere, să dai polițe unui cămătar și să fii îngrijorat de ele - e imposibil. Și nu poate fi la per tu și în relații atât de amicale cu Nastasia Filippovna. Aici e aici. El jură că nu înțelege nimic, iar eu îi dau deplină crezare. Problema e, însă, dragă prințe, că am vrut să vă întreb: nu cumva știți ceva? Adică, printr-o minune, n-a ajuns

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
văzută nicăieri. Mulți încă nu știu că și-a făcut din nou apariția. Echipajul l-am zărit acum trei zile, nu mai mult. — Echipajul e excelent! spuse Adelaida. — Da, echipajul e excelent. Plecară amândoi, având, de altfel, atitudinea cea mai amicală, cea mai frățească, s-ar putea spune, față de prințul Lev Nikolaevici. Însă pentru eroul nostru această vizită conținea în sine chiar ceva crucial. Să zicem că bănuia și el multe, chiar din timpul nopții (poate, și mai dinainte), însă până în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
să bea și împinsese din fața lui paharul; ceva posomorât trecu pe chipul lui. După ce toată lumea se ridică de la masă, el se apropie de Rogojin și se așeză lângă el. S-ar fi putut crede că sunt în relațiile cele mai amicale. Rogojin, care la început se pregătise și el să plece neobservat, stătea acum nemișcat, cu capul în pământ, părând și el să fi uitat că voia să se retragă. Toată seara nu pusese în gură nici un strop de vin și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
acesta, având o asemenea protecție, ciudățenia va părea mult mai puțin ciudată. Problema e că părinții nu erau câtuși de puțin în stare să decidă: „Există oare ceva ciudat în istoria asta și în ce măsură? Sau nu există nimic ciudat?“ Părerea amicală și sinceră a unor persoane de mare autoritate și competență era necesară tocmai în momentul de față, când, datorită Aglaiei, încă nu era nimic hotărât definitiv. În orice caz, mai devreme sau mai târziu, prințul trebuia introdus în societatea despre

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
care nu se întâlniseră câțiva ani la rând și care nu simțeau unul față de altul nimic altceva decât indiferență, dacă nu cumva chiar dezgust, dar se întâlniseră acum ca și cum de-abia ieri s-ar fi văzut în compania cea mai amicală și mai plăcută. De altfel, societatea era puțin numeroasă. În afară de doamna Belokonskaia și „moșulică-demnitarul“ (persoană într-adevăr importantă), în afară de soția acestuia, mai era de față un general de armată, foarte impozant, baron sau conte, cu nume german, un ins extrem de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
Aglaia, care, în seara aceasta, era uimitor de frumoasă. Toate trei domnișoarele erau elegant îmbrăcate, deși nu foarte luxos, și chiar erau pieptănate într-un fel cumva deosebit. Aglaia ședea cu Evgheni Pavlovici, conversând și glumind cu el neobișnuit de amical. Evgheni Pavlovici păstra o atitudine mai rezervată ca de obicei, poate din respect pentru persoanele de vază. De altfel, era cunoscut de mult în lumea bună; se considera că, deși tânăr, face parte din elită. În seara aceasta își făcuse

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
el, văzându-i muțenia încremenită, dar râdeau prietenește, cu veselie; mulți intrară în vorbă cu el și vorbeau cu foarte multă blândețe, mai ales Lizaveta Prokofievna: râzând, îi spunea ceva foarte, foarte încurajator. Deodată simți că Ivan Feodorovici îl bate amical pe umăr; Ivan Petrovici râdea și el; dar mai binevoitor, mai fermecător și mai simpatic era bătrânelul: îl luă pe prinț de mână și, strângându-i-o ușor, lovindu-i-o cu palma celeilalte mâini, îl îndemna să-și vină

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
Rogojin, se află acum foarte aproape de dumneavoastră, în casa pe care o știți, tot la doamna aceea, Daria Alexeevna... o doamnă foarte dubioasă, prietena ei, și astăzi, spre această casă dubioasă, își va face drum Aglaia Ivanovna în vederea unei discuții amicale cu Nastasia Filippovna și pentru a rezolva diferite probleme. Vor să se ocupe de aritmetică. Nu știați? Pe cuvântul dumneavoastră? — E incredibil. — Ei, e bine dacă-i incredibil. De fapt, de unde să știți? Deși într-un oraș mic, ca acesta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
suntem de acord întru totul și în cel mai înalt grad cu cele câteva cuvinte, foarte tari și chiar profunde în sens psihologic, pe care Evgheni Pavlovici i le spusese prințului de-a dreptul și fără menajamente într-o discuție amicală care avusese loc în cea de-a șasea sau a șaptea zi după incidentul de la Nastasia Filippovna. Pentru că tot veni vorba, să remarcăm că nu numai Epancinii, ci și toți cei care aveau într-un fel sau altul legătură cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
adusese prințului un doctor, care era și el bătrân și onorabil, vilegiaturist, cu ordinul Sfintei Anna la gât, doar pentru ca acesta să poată studia, ca să zicem așa, locul, să-l cunoască pe prinț și deocamdată neoficial, ci, ca să zicem așa, amical, să-i spună la ce concluzie a ajuns. Prințul își amintea de această vizită a doctorului; își amintea că Lebedev, în ajun, se ținuse scai de capul lui spunându-i că-i bolnav, și, când prințul refuzase categoric intervenția medicinei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919

cu oarecare rezervă ca pe-un șef al întregei ortale, dar trădător. "Neue freie Presse", un organ foarte amic al d-lui Ion Brătianu, scrie în privirea aceasta următoarele: D. Dim. Brătianu ar aranja bucuros cestiunea dunăreană într-un mod amical cu Austro-Ungaria și cu celelalte puteri europene; dar, cu ocazia acestui periculos experiment, n-ar voi să piarză nimic din popularitatea sa și de-aceea a crezut de cuviință și prudent de-a declara că pertratările sub cabinetul trecut ajunseseră

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
oarecare că lucrurile nu se vor precipita așa curând. Tot așa credem că și Brătianu, nu din înclinațiune platonică, dar dintr-un prudent calcul de om politic și ca un patriot român onest, pune și astăzi același preț pe relațiunile amicale cu Austro-Ungaria ca și până ieri. Dar vede oricine că-i vine prea greu să pună stavilă torentului partidei liberale (sau mai corect partidei roșii), care mai că e dispusă, a arunca din car pe conducătorul de până aci și

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
Nu atitudinea României în cutare ori cutare cestiune e importantă și, daca în o cestiune ori alta se arată antagonism între noi și regatul vecin, nu trebuie se 'nțelege să ne pierdem sărita, căci abia există vro relație cât de amicală, care să fie în acord în toate cele. Dar ca toată, atitudinea politicei române să stea zborșită în contra noastră; ca acțiunile României să constituie o sumă de ostilități și rea voință contra Austro-Ungariei și numai contra Austro-Ungariei; ca să n-avem

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
atitudinea politicei române să stea zborșită în contra noastră; ca acțiunile României să constituie o sumă de ostilități și rea voință contra Austro-Ungariei și numai contra Austro-Ungariei; ca să n-avem de înregistrat nici un act care să ne dea dovadă de dispozițiile amicale ale guvernului român; aceasta e un fapt de care ne 'mpiedicăm căci - abstracție făcând de relațiunile speciale cu România - el descopere o eroare cardinală a întregei noastre politici orientale, eroarea de-a ne fi înduplecat a crede că independența statelor

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
datoria de-a câștiga garanții pipăite pentru ca statele din vecinătatea noastră imediată să aparție sferei de putere a Austro-Ungariei, fără prejudițiu pentru autonomia lor. Și mai cu seamă România. Pețirile noastre s-au dovedit nefolositoare până acum și toate serviciile amicale au rămas fără succes. Ei bine, s-aruncăm odată toată greutatea morală, a monarhiei noastre, până ce oamenii de stat ai României vor fi pătrunși de convingerea că nu le e permis de-a se dezlipi de solidaritatea naturală a intereselor

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
suficiente, nu are nici o influență și nu joacă nici un rol. Ele pot fi bune ori rele, abstracție făcând de Ungaria și mai cu seamă de maghiari. Din contra, daca există în adevăr un fapt dincolo de graniță care să lipsească relațiile amicale ale statului nostru cu monarhia austriacă de cordialitatea naturală, acesta e esclusiv numai poziția privilegiată a maghiarilor în monarhie, suficiența și imperturbabilitatea cu care această mână de oameni neliniștiți și ignoranți caută a-și da aere de putere mare înlăuntrul

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
suveranilor germani care s-au ținut la Frankfurt. După războiul între {EminescuOpXII 352} Germania și Danemarca a fost trimis ca însărcinat cu afaceri la Copenhaga, unde a izbutit a restabili în curând, în urma războiului ce se întîmplase de curând, relațiile amicale între Curtea sa și cea daneză. După războiul austro - prusian din 1866 el a fost delegat la pertratările de pace din Praga și însărcinat cu misiunea de-a restabili bunele relații cu Berlinul, ceea ce i-a și succes. De la 1868

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
date universului se ascunde un ghimpe rău. Acest răspuns (al d-lui de Kallay ) dovedește pe de-o parte câtă atențiune dau chiar puterile mari relațiunilor cu străinătatea, iar pe de altă parte ce înrîurire au aceste relațiuni - când sunt amicale - pentru mersul pacinic al popoarelor... În familia statelor, deși interesele unora sunt opozite cu cele ale altora, se lucrează pentru apărarea acestor interese mai cu osebire pe calea înțelegerilor amicale. Aceasta este norma în genere urmată și rezultatele practice ce

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
de altă parte ce înrîurire au aceste relațiuni - când sunt amicale - pentru mersul pacinic al popoarelor... În familia statelor, deși interesele unora sunt opozite cu cele ale altora, se lucrează pentru apărarea acestor interese mai cu osebire pe calea înțelegerilor amicale. Aceasta este norma în genere urmată și rezultatele practice ce ea a dat adese amintesc zicătoarea: Mai bine o învoială strâmbă decât o judecată dreaptă. Când popoarele au părăsit-o tunul singur a mai avut cuvântul. ... orice stat, fie mare

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
și-ar putea mai lesne și mai cu succes apăra interesele pentru că dorința lor cunoscută d' a mănține bunele relațiuni le-ar atrage bunăvoință sau măcar o atențiune conciliantă din partea celor cu care ar avea interese de discutat. Relațiunile acestea amicale se nasc, se mănțin și se strâng nu numai prin tratările diplomaților, ci și prin întrevederile monarhilor. ... când regele întreprinse o călătorie în Europa ziarele opozițiunii nu găsită decât cuvinte de dezaprobare, ba încă: de acuzare. Orbite nu știm de ce

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
bunului mers al afacerilor țării, asupra apărării și garantării intereselor ei. Sperăm însă că faptele la care asistăm cu toții de câtva timp o vor fi convins c-adînc înșelată era în procederile ei și mult cîstigă reciproc statele păstrând bune ș-amicale relațiuni unele cu altele și suveranii între dânșii. Această 'ndegetare făcută, ca 'ndeplinirea unei datorii patriotice și de conștiință, să trecem la a doua parte a discursului d-lui de Kallay. Ba zău, să nu mai trecem la a doua

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
solemnă, și pentru noi ea are oarecare însemnătate, readucîndu-ne în memorie toate cîte-a făcut și la cîte-a dat mână de ajutor monarhia austro-ungară pentru a aduce România la înălțimea pe care-o ocupă astăzi între vecinii ei; ne amintește serviciile amicale făcute guvernului român de diplomația noastră - dacă a avut dreptate să le facă nu cercetăm astăzi - servicii menite a-i ajuta României să treacă peste greutățile cestiunii izraelite și a îndeplinirii Tractatului de la Berlin, pe care România nu-l prea

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
1881] ["CONTELE HOYOS SOSIND LA VIENA... Contele Hoyos sosind la Viena, unde a fost chemat de ministrul de esterne pentru a raporta, oficiosul "Fremdenblatt" crede că va afla în curând daca sunt întemeiate speranțele pentru o încurîndă restabilire a relațiilor amicale la cari o îndreptățeau cele mai nouă informațiuni din București. Multe știri, urmează oficiosul vienez, indicau că în adevăr d-nii din București pun mare preț pe înlăturarea încurîndă a incidentului provocat de discursul tronului. Nu numai că organul declarat al

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
din București nici un fel de condiții de la îndeplinirea cărora ar atârna închiderea incidentului. Rezultă din toate că Ministerul nostru de Esterne lasă la libera apreciare a sferelor guvernamentale din România de-a găsi modul propriu pentru a restabili vechile relațiuni amicale între România și monarhia noastră; dar se 'nțelege de sine că satisfacțiunea trebuie să fie leală, și fără rezervă și să corespunză cu uzanțele diplomatice ce există între state suverane și cu poziția de mare putere a Austro-Ungariei. [15 decembrie

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]